16. 16-12-2009 03:13
GELSOR-FNI, confesiunea mea
d-le Roncea
tot respectul
Domnule Roncea,
insa
pentru a nu mai fi desinformat va ofer ocazia sa aflati adevarata
istorie a Gelsor si FNI, istorie pe care nici tizul meu Sorin Ovidiu
Freciu (SOF), fost sef la Gelsor nu o cunoaste prea bine, deoarece el a
fost ca si Nicolae Popa, alt fost sef al Gelsor, doar un om de paie,
altfel desavarsit...
Iata deci, in premiera, dle Roncea
confesiunea mea, asa cum Parchetul si-ar dori-o de mult sa o
subsemenez. Stiti insa ca nu degeaba m-am hotarat sa ma dedic doar
spatiului virtual, publicarii online.
Aici nimeni nu ma vede asa infirm cum sunt, aici sunt tatic,
sunt barosan, sunt de nearestat deoarece aici sunt doar din biti si
byti (un fel de Itzi-Bitzi).
Asadar dle Roncea sa incepem cu inceputul...
Afacerile
mele pe vremea cand eram inca un fost puscarias cu cinci ani de parnaie
pentru delapidare, fiul unei florarese si al unui tata necunoscut, au
plecat din zona Roman, prin GELSOR, o societate care a fost infiintata
in 1993 cu Gelu Teodorescu, profesor de matematica la Universitatea din
Iasi, prieten cu Dan Condurachi si cu mine.
Pana la acest
moment apucasem deja sa deschid, in martie 1990, o consignatie, in
micul targ Roman. Aveam un video pe care-l inchiriam casei de cultura
cu 600 de lei pe saptamana si mai vindeam televizoare si blugi vechi.
La sfarsitul anului 1990, mai aveam opt consignatii prin toata Moldova,
aveam si doua trei bombe si carciumi si am inchiriat cateva spatii
en-gros, in Bucuresti.
GELSOR a plecat din start printr-o
teapa clasica: la fabrica de seringi de unica folosinta SANEVIT Arad,
una dintre primele societati listate la bursa, GELSOR a cumparat masiv
actiuni la pretul minimal.
SANEVIT avea exclusivitate de la
Ministerul Sanatatii pentru vanzarea produselor sale in sistemul
sanitar iar afacerile fabricii mergeau bine astfel ca pretul actiunilor
a urcat spectaculos.
“Coincidenta” GELSOR a vandut
participatia sa la SANEVIT cu doar cateva zile inainte ca guvernul sa
decida ca nu este normal ca statul sa cumpere seringi numai de la un
singur producator, fara licitatie. Profitul rezultat din vanzarea la
timp a actiunilor a fost enorm. GELSOR a avut un profit rezultat in
urma afacerii SANEVIT de aproape 15 ori mai mare decat suma investita
initial.
Apoi insa cei care au cumparat (printre care si SIF Muntenia) au avut surpriza sa
constate, in scurt timp, ca actiunile nu valoreaza mare lucru in conditiile in care nu mai este unic furnizor.
Mai departe, in cascada, reteta mea a functionat la nesfarsit...
GELSOR, BRS, BID
In 1993, provincialul din Roman care eram eu atunci, si-a
vazut visul cu ochii. Ajunsesem in Capitala si in 1994, am inceput
comertul cu certificate de proprietate. Am jucat totul pe o singura
carte: Bursa Gelsor, societate creata pentru a tranzactiona
certificatele de proprietate emise de PDSR si am reusit pana la
sfarsitul anului sa adun 6 milioane de certificate de proprietate.
Lumea era proasta si vindea la tiganii de la gurile de metrou, pusi de
mine, hartiile de proprietate care li se pareau fara folos.
In
timp ca Paunescu cumpara hotelul Intercontinental, Catarama isi
construia Elvila, Copos facea afaceri cu produse electronice, iar
Padure isi punea pe picioare Gepa, eu intr-un spatiu inchiriat in
hotelul Dorobanti, cumparam si vindeam certificate de proprietate de pe
urma carora, obtineam castiguri chiar si de un milion de dolari zilnic.
Am
concentrat mari volume de carnete cu certificate de proprietate (CCP).
Cele aproape sase milioane de titluri, reprezentau mai mult de jumatate
din totalul CCP emise conform Legii nr. 58/1991. Legea a fost schimbata
din cauza mea si a altora prezenti pe piata certificatelor de
proprietate, asa ca am vandut Gelsor cu clauza de rascumparare, am
rascumparat-o apoi cand a mai scazut scandalul iar in 1998 am inceput
sa-mi formez o echipa de dat tunuri la scara mare. Am recrutat numai
ofiteri , acoperiti in bancheri de prestigiu: Vlad Soare, fost
viceguvernator al BNR si fost presedinte al Bancorex; George
Mucibabici, Vasile Savoiu, fosti directori in BNR, Daniel Daianu, fost
economist-sef al BNR si fost ministru de finante. Mi s-a alaturat si
ex-premierul Nicolae Vacaroiu, in spatele caruia am infiintat Banca de
Investitii si Dezvoltare. Acum Vlad Soare are propria firma de
consultanta. Vasile Savoiu, de asemenea, George Mucibabici a fost
vicepresedintele Bancii “Ion Tiriac”, Nicolae Vacaroiu a fost
presedinte al Senatului si presedinte interimar iar Daniel Daianu a
devenit securist de omenie al liberarilor si GDS.
Am
intrat pe parteneriatul (respectiv jefuirea) societatilor de investitii
financiare (SIF-uri) si am pornit startul cu preluarea pachetului
majoritar de actiuni al fostei banci Astra din Brasov de Grupul
Financiar Gelsor. Banca comerciala Astra din Brasov a fost înfiintata
în 1996 de un grup de oameni de afaceri din Brasov care doreau sa
acopere golul lasat de caderea Bancii Dacia Felix.
Întrucat nu
au mai avut bani sa o sustina în 1999 fondatorii au acceptat ca
pachetul majoritar de actiuni sa fie cumparat de societatea de brokeraj
Gelsor. Ulterior, Banca Astra si-a schimbat denumirea in Banca Romana
de Scont (BRS) iar eu ca proprietar al Gelsor, deveneam, indirect,
actionarul majoritar al BRS. Ceilalti actionari erau membrii fondatori
ai fostei Astra - SIF Transilvania, SIF Oltenia, cateva societati
comerciale din Brasov si persoane fizice, intre acestea figurand
presedintele SIF Transilvania, Mihai Fercala, si un director din cadrul
societatii de investitii.
In
anul 2000 am lansat pe piata bancara a doua mea banca - Banca de
Investitii si Dezvoltare (BID) unde detineam 95% din actiuni. La
inaintarea l-am pus pe Nicolae Vacaroiu, primul presedinte al BID, apoi
pe Corneliu Croitoru, presedinte BID din primavara anului 2001, fost
viceguvernator al BNR, alte persoane din conducere provenind din BNR si
de la Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar. Treba insa
s-a fasait dupa ce m-a prins directia de Supraveghere din cadrul BNR.
Nicolae Cinteza, directorul directie a dat pe goarna: “Uneori banii
lasa urme (...) In miile de tranzactii verificate pana acum, doar
intr-un singur caz nu am putut stabili circuitul complet al banilor. In
toate celelalte cazuri, soldul contului inainte de efectuarea
tranzactiei (cu alte cuvinte, ce exista in portofel) era nesemnificativ
(de ordinul zecilor sau sutelor de mii) fata de sutele de milioane,
miliardele si uneori zecilor de miliarde care intrau si ieseau din
contul respectiv. Va asigur ca circuitul sumelor a fost identificat”.
BID-ul s-a prabusit cu zgomot, fara ca lumea sa-si mai poata recupera
banii, ajunsi la mine in conturi, prin interpusi.
Banca
Romana de Scont (BRS) a fost o alta bomba cu efect intarziat. Banca s-a
orientat, cu predilectie, catre persoane juridice, clienti de anvergura
ca SIF-urile, Posta Romana, societatea de asigurari Astra, care si-au
deschis depozite in care am dat gaura lejer.
Directorul BRS,
Teodor Nicolaescu s-a dat singur in gat recunoscand ca a umblat in
conturile clientilor, fara stirea lor, ca a efectuat transferuri,
golind un cont si umpland un altul, ca a acordat credite fictive.
In
vara anului 2001, banca intra in supravegherea Bancii Nationale, trece
apoi prin regimul decontarii speciale, iar din 3 ianuarie 2002 in
administrare speciala. Suita de controale trimise de BNR la BRS s-a
datorat unui capsoman integru, viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, sef
peste directia de supraveghere din BNR. Nicolaescu a intrat la parnaie,
unde a incercat sa ma traga dupa el, ceea ce nu i-a reusit iar eu am
golit linistit banca de toate resursele.
FNI: jaf protejat de statul mafiot
Imi
place deseori sa ma citez pe mine insumi. O fac si aici pt dvs dle
Roncea: “In Romania, ca oriunde in lume, o afacere trebuie sa se bazeze
pe lege. (...) In privinta moralitatii unei afaceri, asta este alta
dezbatere. Legile moralitatii nu le poti aplica in afaceri. Nu mai sunt
de actualitate. Asa este oriunde in lume.” – (Sorin Ovidiu Vintu)
Sute
de mii de romani care si-au investit economiile in unitati FNI au
dormit linistiti hipnotizati de sloganul meu. Dupa trei ani si ceva de
jaf organizat cei care au condus la vedere FNI (interpusii mei) au
fugit, banii s-au evaporat, iar anchetele pornite de autoritati au
mascat de fapt aflarea adevarului.
Reteta
falimentului a fost simpla. Fondul nu a fost infiintat pentru ceea ce
se astepta lumea, potrivit denumirii, ci pentru scoaterea din
buzunarele oamenilor a ultimelor economii, dupa escrocheria Gerald si
Caritas.
FNI tot un joc piramidal, a “desavarsit” jumulirea
romanilor inceputa prin Caritas si Gerald, “jocuri” organizate tot de
mafia lucratorilor in servicii utilizati de mine. A fost pus in miscare
un angrenaj urias care a promovat agresiv “investitia” la FNI, prin
utilizarea exclusiva si complice a mass-media manjita de mine cu sute
de mii de euro cash. Nimeni nu a rezistat, de la Tatulici la Rosca
Stanescu.
Oamenii au fost prostiti prin asocierea FNI cu
bancile comerciale si cu institutii ale statului, iar “adormirea” s-a
facut prin aruncarea pe piata media a unor bugete enorme de publicitate
si utilizarea unor lideri de opinie de tipul lui Tatulici, la fel ca si
in cazul Caritas. Sutele de mii de oameni care si-au investit
economiile in unitati FNI au fost “vrajiti” cu sloganul “Dormi
linistit, noi veghem pentru tine”.
Actiuni
necotate, fara valoare, actiuni cotate, dar cumparate la suprapret,
tranzactii fictive si rascumparari de unitati la randamente uriase -
iata reteta uriasei fraude FNI, sustinuta prin politica agresiva de
marketing, implicarea institutiilor statului si a unor banci
comerciale.
Existau, de ochii lumii, in portofoliul FNI si
ceva actiuni ale unor societati listate la bursa, dar ele fusesera
cumparate la preturi duble sau chiar triple fata de valoarea lor reala.
SOV Invest, administratorul FNI, nu avea o autorizatie de
functionare pentru Bucuresti. Cu alte cuvinte, Fondul a functionat
ilegal mai toata perioada.
“S-a
retinut ca SC SOV Invest SA nu a solicitat la CNVM aprobarea schimbarii
sediului din Constanta in Bucuresti, nedepunand un dosar special pentru
avizarea schimbarii sediului, dar, indirect, in modificarile
prospectului de emisiune avizate de CNVM prin Decizia 3136/14.07/1998,
se prevede schimbarea datelor de identificare ale societatii de
administrare. Nu exista autorizatie prealabila de functionare a SC SOV
Invest SA, societatea a fost infiintata prin Sentinta Civila a
Tribunalului Constanta (...). Se constata astfel incalcarea
regulamentului CNVM (...)”, se arata intr-un control al CNVM realizat
ulterior caderii FNI.
Angrenajul s-a bazat exclusiv pe
“abureala” populatiei care mi-a reusit de minune: strategia
investitionala a FNI suna, oficial, in felul urmator: “Optimizarea
portofoliului fondului administrat in conformitate cu prevederile
legal-normative in vigoare, pentru asigurarea cresterii unitatii de
fond. Dinamizarea activitatilor pe piata de capital si cu precadere a
tranzactiilor in Bursa si pe piata RASDAQ”. Pe scurt “legenda” de
acoperire suna ca o investitie in siguranta.
De
fapt FNI a investit majoritatea banilor in actiuni necotate pe pietele
reglementate iar majoritatea achizitiilor de actiuni s-au facut prin
tranzactii cu persoane fizice...care de fapt nu existau, erau fictive!
Iata
ce scria un politist ager (l-am angajat mai apoi portar la mine, pe
str. Paris), dupa ce a inceput ancheta FNI, in procesul-verbal: “Astazi
(...) fiind in continuarea verificarilor privind contractul de cesiune
de actiuni incheiat intre Grigore Ioan, in calitate de cedent, si FNI
prin SOV Invest, in calitate de cesionar pentru un numar de 7.760 de
actiuni la purtator emise de SC Industrial Export SA, ne-am deplasat la
domiciliul mentionat in contract al cedentului respectiv, str. Tunari
nr 156. Adresa nu a putut fi identificata, intrucat strada Tunari din
sectorul 2 este numerotata de la 1 la 87. Pentru care am incheiat
prezentul proces-verbal”.
Actiunile necotate, smen pentru mine
In
iunie 1997, FNI a cumparat actiuni la Bucuresti Turism SA, o societate
aflata in...cadere. Vanzatorul actiunilor eram eu evident care am cedat
5.787 de actiuni si a primit 2,488 de miliarde de lei, adica 430.000 de
lei pentru fiecare actiune. Bucuresti Turism nu era cotata pe piata
bursiera, dar era “foarte valoroasa” pentru FNI astfel incat a fost
trecuta in activul net cu suma de achizitie desi, potrivit CNVM, acest
lucru incalca grav legislatia in vigoare. Tranzactii de acest tip au
fost facute cu zecile, fie ca era vorba de mine personal sau de
interpusi sau SVM-uri “inventate” de mine.
Intr-un raport
din martie 1998, Comisia Nationala de Valori Mobiliare atragea atentia
asupra faptului ca portofoliul FNI are o structura riscanta, fiind
constituit in proportie de aproape 70% din actiuni necotate. Doar putin
peste 15% erau titluri cotate pe piata bursiera, iar acestea nu valorau
mai nimic.
Intr-o alta situatie intocmita de CNVM (30 iunie
2000), rezulta ca actiunile fusesera cumparate la valori duble sau
chiar triple fata de valoarea lor reala. Astfel, pentru titluri Rafo
Onesti s-au cheltuit 460 de milioane de lei, desi valoarea de piata a
actiunilor era de aproape cinci ori mai mica. Aceasta este doar una
dintre directiile spre care s-au scurs banii FNI. Situatia era identica
si in ceea ce priveste societatile cotate pe RASDAQ si aflate in
portofoliul FNI.
Bankcoop, CEC, Ciorbea
CEC-ul
taranistilor intrase in combinatia FNI pe calea batatorita de -
Bankcoop. Pe 30 mai 1997, cele doua parti semnasera un contract de
fidejusiune/cautiune (contract nr. 2509).
Bankcoop a intrat
in incapacitate de plata, asa ca inlocuitorul a fost CEC, institutia
bancara (de stat) cea mai afectata de “afacerea” Fondului National de
Investitii.
Situatia investitiilor nu era contabilizata exact, iar
numarul unitatilor de fond aflate in circulatie nu era unul real. Dupa
caderea FNI, s-a aflat ca managerii Fondului aveau aruncate pe piata
(in aprilie 2000) peste 75 de milioane de unitati de fond. CNVM a
observat ca in scriptele oficiale, nu figurau decat aproximativ 34 de
milioane de unitati. De doua ori mai putine! O luna mai tarziu (mai
2000), in actele FNI nu mai exista nici macar o unitate de fond. Omul
meu cheie acel care ma putea infunda, Nicolae Popa, a fost scos din
tara de ofiteriul SRI Veliscu.
Nicolae Popa, profilul unui minunat prieten
Nicolae
Popa a fost directorul general al Societatii de Valori Mobiliare
GELSOR, patronata de mine de la bun inceput - firma care a administrat
actiunile SOV Invest, societate care, la randul ei, a administrat
Fondul National de Investitii (FNI) si Fondul National de Acumulare
(FNA).
Prin declaratie-angajament semnata de Popa acesta era
autorizat in scris de mine sa efectueze tranzactii la FNI in numele si
in interesul sau propriu in baza instructiunilor date de mine. Aceste
date sunt atestate si de faptul ca SC Sovinvest SA, ca administrator al
FNI, a virat direct in conturile mele personale, din rascumpararile de
unitati de fond efectuate de pe carnetele de investitor emise pe numele
lui Popa, sume in valoare totala de peste 516 miliarde de lei.
Conform
declaratiilor Mariei Vlas, in angrenajul jafului FNI un rol-cheie l-au
avut fostii ofiteri SRI, iar de recrutarea si angajarea lor, intr-o
prima faza, s-a ocupat cadrul SRI Victor Veliscu, asociatul meu, adunat
de mine pe strada dupa ce a fost data afara din serviciu pentru ca a
sterpelit din fondurile operative ale SRI. In 1994, Veliscu imi
amenajeaza sediul GELSOR, iar in iulie 1995, devine actionar la SOV
Invest, firma mea preferata, ce avea sa administreze dezastrul FNI.
Vlas
a afirmat ca, la inceput, ea a lucrat pentru Vintu la Societatea de
Valori Mobiliare GELSOR SA si ca a incheiat cu Veliscu, care reprezenta
SOV Invest, primul contract de distribuire a certificatelor de
investitor. Ulterior, Veliscu i-a predat Mariei Vlas administrarea SOV
Invest.
Prin intermediul lui Popa Nicolae, trimis demine la
Jakarta, unde am niste prieteni rusi, am retras din fond 516 miliarde
de lei. Potrivit expertilor, eu cica nu eram investitor FNI, desi,
initial, pe numele meu a existat un carnet de investitor. Ulterior,
acelasi carnet apare pe numele inculpatului Popa Nicolae. Concluzia
expertilor a fost ca “inculpatul Sorin Ovidiu Vintu a fost investitor
FNI prin persoane interpuse”, respectiv prin Popa Nicolae. Ce sa zic,
mi se falfaie de concluziile lor de muritori de foame.
Banii
investiti in FNI de mine erau gestionati de Nicolae Popa, interpus in
scopul mascarii implicarii acestuia in devalorizarea fondului. Ioana
Maria Vlas a declarat, pe parcursul anchetei, in calitate de martor, ca
Nicolae Popa era „mana dreapta a inculpatului (adica eu, Sorin Ovidiu
Vintu) ca orice spunea acesta (eu) era ca si cum ar fi spus insusi
inculpatul, prefigurandu-l drept mandatar al inculpatului, aceleasi
aspecte rezultand si din declaratiile altor martori atasate acestui
dosar“.
Tribunalul Bucuresti, bine uns de mine, insa nu a
gasit „suficiente probe care sa ateste ca SOV a avut vreo implicare“,
iar Vintu nu ar fi incalcat legea cand l-a folosit pe Popa ca mandatar
al banilor investiti la FNI . Cel mai important element al cazului -
Nicolae Popa, cel care ar fi putut sa ma duca in pragul puscariei, a
fost „exfiltrat“ din tara de insusi Victor Veliscu, care l-a scos din
tara cu masina condusa de el personal.
Nicolae Popa si SRI-ul lui Raducu
Dupa
deosebitele servicii prestate in beneficiul meu, Veliscu este reactivat
si angajat la UM 0215, ca sef serviciu economic (finante-banci), iar
ulterior ajunge inapoi la SRI, direct in dreapta lui Timofte.
In
2001, Victor Veliscu, reactivat in SRI, va fi consilierul directorului
Serviciului Roman de Informatii pe probleme de logistica, pana in 2005,
cand este trecut in rezerva cu rangul de general de brigada.
Pensionarul fericit si-a infiintat apoi o pensiune, iar de FNI si de
implicarea sa in marele meu jaf nu s-a mai suflat un cuvant, desi pe
data de 6 martie 2003, directorul SRI, Radu Timofte, referindu-se la
cazul FNI, afirma in plenul Parlamentului: „Cetatenii, societatea si
chiar institutii ale statului au fost victimele unei mari manipulari
puse la cale de «escroci de geniu», din conducerea si compunerea
retelelor crimei organizate internationale, care mai sunt inca in
umbra, fiindca cei scosi in fata nu sunt decat niste pioni. (...)
Artizanii escrocheriei nu au plecat, au fost intotdeauna peste granita.
Au fost si pioni pe teritoriul Romaniei. Va asigur ca s-a stiut totul
in legatura cu FNI“.
Aici,
decedatul Raducu pe de o parte mintea de ingheta apele, pe de o parte
spunea adevarul pe deplin: intr-adevar „s-a stiut totul in legatura cu
FNI“, intr-adevar „au fost scosi in fata niste pioni“, insa ce a uitat
sa precizeze Timofte era faptul ca chiar omul de la dreapta sa,
totodata omul din stanga mea, era unul dintre artizanii escrocheriei,
iar cel care imi dadea raportul era chiar el, Raducu, prins de tembelii
de ofiterii de la E in flagrant. Evident am avut grija ca oamenii sa
fie matrasiti, scosi la pensie - desigur nu au primit pensii atat de
grase ca Veliscu, deoarece ei si-au servit ca prostii doar tara, nu si
pe mine.
Aluminiul, mon amour
Am
aranjat cu Botos ca anchetatorii, care au efectuat urmarirea penala in
dosarul Fondului National de Investitii sa fie indepartati rand pe
rand. Toti cei care m-au deranjat au pierdut contactul cu dosarele in
care eram inculpat.
Coordonatorul echipei, procuror sef
adjunct sectie Ovidius Paun a fost eliberat din functie fara motiv,
ofiterul Constantin Duvac a fost “avansat”, ofiterul Ovidiu Dobleaga -
“recompensat” cu o bursa in Franta, iar procurorul Luminita Sega a fost
nevoita sa se mute la PNA dupa ce postul sau a fost restructurat din
schema Parchetului General, bineinteles in urma deciziei lui Botos si a
telefonului meu. Luminita Sega a fost indepartata din PICCJ sub
pretextul “restructurarii postului”, ulterior finalizarii anchetelor in
marile dosare care ma implicau FNI - FNA - Banca Agricola.
Luminita
Sega a fost procurorul-sef de sectie in cadrul Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie pana in 2004, fiind implicata
direct in dosarele FNI- Banca Agricola si BID, care l-au avut cap de
afis pe controversatul SOV, “detalii” omise de cotianul central care a
dezvaluit natura mortii procuroarei.
Dupa ce Parchetul, condus
de Ilie Botos a restructurat postul sau, Sega a fost obligata sa se
mute in cadrul sectiei a II-a de la Parchetul National Anticoruptie. La
scurt timp, in 2005, Luminita Sega a fost pensionata medical, suferind
un atac cerebral care a dus in cele din urma la moartea sa.
Luminita Sega a semnat in 2003
extinderea cercetarii penale in dosarul FNI impotriva mea, sub aspectul
savarsirii a nu mai putin de sase infractiuni pedepsite de Codul penal,
iar in acelasi an, toate cauzele privindu-ma pe mine ca inculpat in
cauza FNI i-au fost repartizate spre supraveghere procurorului-sef
Luminita Sega care a murit otravita lent cu metaloizi, la serviciu.
Aluminiu, de la preietenul meu Mark Rich, cel care detine mai tot
aluminiul Romaniei si Rusiei.
...procurorul Irinel Paun minunatul meu salvator
Toate
retragerile ilegale de actiuni si bani de la FNI poarta semnatura lui
Nicolae Popa, insa marturiile si expertizele financiar-contabile au dus
si la punerea mea sub acuzare in aceasta cauza. Am scapat insa de
acuzatii, in 2004, de la o bubitza la licior, vazuta doar de procurorul
Irinel Paun (fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie). Evident de
buna credinta acesta a apreciat ca buba de la un piciorul meu schiop
face imposibila anchetarea mea.
Modul
in care Parchetul – respectiv Paun - explica la acea data – 7.12. 2004
- disjungerea dosarului a fost tare amuzant. Am ras doua zile, in Creta
unde ma odihneam. Procurorul Irinel a apreciat ca “inculpatul Sorin
Ovidiu Vintu a suferit o interventie chirurgicala ca urmare a unui
accident casnic, fiind in imposibilitatea de a participa la efectuarea
unor acte de urmarire penala”. “Casnic”, asta e cuvantul care m-a
distrat cel mai tare, cand eu sunt divortat dupa ce m-a scapat Dan de
Angelica aia mica neagra si paroasa, brrr...
In rechizitoriul
dosarului FNI intocmit de procurorul Irinel Paun, cel care m-a facut
scapat, acesta recunoaste ca nelegiuirile in functionarea si
administrarea fondului s-au facut inclusiv in perioada in care eram
tatal FNI-ului. Astfel, anchetatorul precizeaza ca una dintre cauzele
care au generat pagube in activitatea FNI a fost diminuarea numarului
unitatilor de fond aflate in circulatie, fapt ce a avut ca efect direct
cresterea nereala a valorii unitatilor de fond in raport de care s-au
efectuat rascumpararile si care a generat plata unor sume de bani in
plus, necuvenite, din fondurile investitorilor FNI. Acelasi
rechizitoriu precizeaza ca o alta cauza importanta care a determinat
intrarea FNI in incapacitate de plata a constituit-o reevaluarea
nejustificata a actiunilor aflate in portofoliul FNI.
Prin
disjungerea datorita bubei mele la picior, Nicolae Popa si Ioana Maria
Vlas au ramas singurii inculpati in aceasta cauza. Prin decizia
definitiva si irevocabila a Curtii Supreme de anul acesta, Vlas a fost
condamnata la zece ani de inchisoare, sub acuzatiile de inselaciune si
abuz in serviciu. Popa are de efectuat 15. Sorin Ovidiu Freciu, tizul
meu ar lua si el vreo 8 cel putin.
Tocmai de aceea nu cred nici eu ca Freciu,
care mi-a aratat scrisoarea inainte de a va scrie, dle Roncea, ar face
greseala sa vorbeasca la Parchet sau sa incerce sa fuga din tara. Gura
bate curul dle Roncea, iar Freciu stie bine sensul acestui proberb
neaos...asa ca va rog publicati-i dreptul la replica ca va cumpar si
ziarul si strada inclusiv intersectia cu Columbelor, unde lucreaza
tanarul pregatit de mine, (cu bursa insa de la Patriciu) de mic.
Va rog insistent nu mai pomeniti nimic de Sorin Ovidiu Freciu (SOF) inainte de a-mi cere mie acceptul (SOV).