Saturday, November 21, 2009
EDITORIAL RONCEA SI INDEMN LA VOT: Sa daramam caruta cu matriosci. ALEGERI PREZIDENTIALE 2009 - TURUL I
Rătăcit după ce i s-a deşirat din mână firul roşu strâns pe ruta Bucureşti-Moscova, Mircea Geoană pare din ce în ce mai terminat, cu tot cu garanţii săi şefi, Vanghelie şi Hrebenciuc. Mogulii de Dâmboviţă şi Deltă sunt gata să-l scape din braţe, iar căţeluşul chihuahua al lui Patriciu, Crin Antonescu, se dovedeşte mai colţos decât bine periatul bichon al lui Vîntu şi Voiculescu. În spatele troicii de oligarhi stă însă aceeaşi fantomă a trecutului comunist, acelaşi spectru nefast care bântuie România de la uciderea lui Ceauşescu şi până azi: Iliescu-KGB.
Aşa-zisa cursă electorală ascunde de fapt interese foarte atent trasate în spatele candidaţilor. Nu mai este un secret pentru niciun român informat faptul că cei doi Pat şi Pataşon care se cred candidaţi la preşedinţie din partea PSD şi PNL sunt de fapt două jucării stricate, manipulate de aceleaşi forţe care au devorat ţara de 20 de ani încoace, ca o adevărată armată de lăcuste roşii. Dinu Patriciu, îmbuibatul devenit miliardar din averea românilor, este beneficiarul direct al mafiei de partid şi de stat patronate de Ion Iliescu cel sărac şi necinstit, în toate cele trei mandate ale sale. Duhneşte a petrol şi gaze, odată româneşti. Despre Sorin Ovidiu Vîntu şi Dan Felix Voiculescu s-au scris deja tomuri, mai ales de dosare, făcute pierdute prin arhivele Parchetului şi Judecătoriilor sau ale serviciilor secrete de la noi şi de-aiurea. Miza celor trei moguli şi a sclavilor lor, prin susţinerea păpuşelelor politice de paie, este, în primul rând, vitală pentru supravieţuirea şi perpetuarea sistemului corupt, ticăloşit, pe care îl reprezintă. Încă un mandat al lui Traian Băsescu le-ar putea aduce extincţia, prin înfundarea puşcăriei. Apoi, în al doilea rând, preluarea puterii totale a statului prin ocuparea scaunului de la Cotroceni cu un preşedinte de carton le va aduce decontul facturii deja tăiate unui Geoană sau Crin: domeniile economice naţionale rămase încă neacaparate de oligarhii afiliaţi intereselor ruseşti.
Din punct de vedere geopolitic şi geostrategic, bătălia care se duce pe acest colţ de rai depăşeşte interesele româneşti, în cazul în care ar mai exista instituţii dispuse să le apere. Deasupra si dedesubtul României se confruntă în lupta pentru controlul regional imperii care ştiu să-şi impună forţa prin mijloace nu tocmai ortodoxe. România reprezintă un adevărat Val al lui Traian, acum euro-atlantic, în faţa marelui imperiu roşu de la Răsărit. Băsescu a încercat şi a şi reuşit în primul său mandat să reamintească Europei rolul nostru natural la porţile ei, reprezentat de poziţionarea strategică de la Marea Neagră şi Gurile Dunării a întregului spaţiu românesc, fără să uite Basarabia şi Bucovina.
Din 1989 încoace, România se află sub un asalt continuu, care ameninţă însăşi fiinţa naţională românescă, dimensiunea românescă a existenţei, în timp ce ţara este pe cale de a fi defrişată complet de bogăţiile sale. Personaje pestilenţiale ca cele care îi mânuiesc de la spate pe candidaţii PSD şi PNL cu măştile lor etern surâzătoare, în frunte cu Ion Ilici Iliescu, au ca misiune distrugerea totală a României. Avem o putere mică - un vot! - dar care adunată poate răsturna căruţa cu matrioşci de toate culorile şi mărimele. A te opune lor este o datorie patriotică.
IN MEMORIAM. Trei ani de la trecerea la cele sfinte a Parintelui Calciu, marturisitorul Adevarului
Maicutele de la Diaconesti ii canta Parintelui Calciu, la Petru Voda, Imn Mortilor si Colind pentru Detinuti, de Radu Gyr
Vezi si Cuvantul Parintelui Justin Parvu la trecerea la Domnul a “Marturisitorului prigonit”, Parintele Gheorghe Calciu
ANTI-CRESTINII amorali din presa si societatea in civil s-au dat in stamba la Realitatea TV si Antena 3 pe marginea prezidentialelor
La confruntarea finală a candidaţilor la cea mai înaltă funcţie în stat, moderatorul Turcescu i-a întrebat pe aceştia despre modelul lor moral. Acesta se pare că a fost şi momentul de vârf al dezbaterii. Răspunsurile date, care au încercat să atingă sensibilitatea creştină a românilor, necesită o replică. Una ortodoxă, bineînţeles, deoarece trăim într-o ţară de morală ortodoxă.
Surprins de întrebare, Traian Băsescu a dat-o ca model pe soţia sa. Crin Antonescu, care se declară creştin, nu a făcut deosebire între model şi idol, indicându-l ca model pe Tudor Chirilă, un cântăreţ simpatic, autor al unei scrisori interesante către liceeni, dar şi apărător al homosexualilor. Cum poţi să-l iei ca model pe Chirilă, care, pentru nefericiţii aceştia, ne acuză că suntem un popor homofob? Pentru creştini, e ştiut că, aşa cum ne spune Sfântul Ioan Iacob Românul, nu ne închinăm idolului care se numeşte om.
Candidatul Mircea Geoană, un candidat social-democrat care ne-a citat din Sfântul Ioan Gură de Aur (e drept că citind după notiţe, după cum a observat Crin Antonescu), a surprins afirmând că modelul său moral este PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Nu este prima oară când aflăm despre admiraţia lui Geoană pentru Patriarh. La împlinirea a doi ani de când a devenit întâistătătorul Bisericii (după moartea suspectă a Părintelui Patriarh Teoctist, despre care mai mulţi preoţi, monahi şi jurnalişti creştini au apreciat că actualul Patriarh nu ar fi străin), Mircea Geoană îl elogia pe PF Daniel pentru “promovarea deschiderii ecumenice, pentru o implicare reală, dinamică şi puternică a Bisericii în social, pentru restructurarea învăţământului teologic, pentru îndreptarea şi aducerea la zi a limbii liturgice, pentru promovarea activă a unui nou tip de misiune şi de limbaj eclezial”, considerând că începe o epocă nouă (New Age) pentru Biserica Ortodoxă Română. Aceste cuvinte sunt întru totul străine tradiţiei ortodoxe şi învăţăturii scripturistice şi îşi au originea în mentalitatea francmasonică (despre care scrie lămuritor Mircea Eliade într-unul din articolele sale).
Referirile politicienilor noştri de vârf la învăţăturile credinţei creştine au urmărit, în mod evident, câştigarea voturilor românilor ortodocşi. Săracii! Pentru ei, a fi creştin înseamnă a fi prost!
Urmărind dezbaterile televizate de după întâlnirea candidaţilor, am ajuns însă la o concluzie destul de tristă: aşa-zişii deontologi ai presei româneşti de la Realitatea TV sau Antena 3 (vezi Ciutacu, Firea, Nistorescu, CTP, Cristian Pârvulescu, cărora li s-a alăturat politrucul Orban) sunt mai necredincioşi chiar decât politicienii. După părerea unora dintre aceştia nu ai voie să-ţi mărturiseşti public credinţa, nu ai voie să-l mărturiseşti pe Hristos sau pe Maica Domnului (Doamne fereşte, a spus unul dintre invitaţi; pân’ te nimereşte, am zice noi, gândindu-ne la clasici). Iar când vorbesc despre religia creştină o fac numai în băşcălie, în zeflemea, sau, culmea tupeului, ei, analfabeţii teologic, ne dau lecţii de creştinism, spunându-ne unde trebuie să ne ţinem ascunsă credinţa, pentru a nu-i deranja pe rafinaţii analişti de pe malurile Dâmboviţei, de fapt, nişte mărunţi activişti neobolşevici care înfierează în mod proletar credinţa (opiumul popoarelor, spunea Marx), în numele statului laic şi european. (F.P.)
Vezi si Alianta PSD+Patriarhie… Geoana, comunistul ce-l idolatrizeaza pe patriarhul Daniel
REZOLUTIA Congresului International al Aromanilor. CONGRESLU ARMÂNESCU, TIRANA, 17-19.XI.2009. Update cu DOCUMENT
Rezoluţia cere statului român să-şi asume răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică; să-şi asume public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru românii din afara graniţelor; să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a aromânilor de pretutindeni pentru ca aceştia să beneficieze, în statele de origine a aromânilor din spaţiul balcanic de drepturi şi libertăţi consacrate în documentele europene în materie; să continue şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti, pentru a nu se alimenta frustrările ce ar putea fi speculate şi instrumentalizate de „neo-aromânişti“.
De asemenea, participanţii la congres au decis ca, prin rezoluţie, să solicite forurilor europene şi internaţionale să întreprindă demersurile necesare pentru recunoaşterea aromânilor ca minoritate naţională în statele de origine ale aromânilor din spaţiul balcanic şi pentru acordarea drepturilor ce decurg din acest statut.
Rezoluţia adoptată urmează să fie înaintată în cel mai scurt timp organismelor europene de la Bruxelles, în vederea acordării drepturilor culturale ale aromânilor de la sud de Dunăre.
Cu o zi inainte s-au tinut comunicarile. Moderatori au fost domnul academician Dan Berindei şi ÎPS Calnic, care a adus de la Bucuresti un clopot pentru biserica aromanilor. Lucrările au tratat istoria zbuciumată a aromânilor în Peninsula Balcanică, cât şi în România comunistă. Ilarion Tiu remarca: Frumos din partea celor care au conferenţiat – dom’le, adevărul! Nu au încercat să ignore apartenenţa la Mişcarea legionară a multor aromâni, cum adesea am întâlnit ipocrizii de genul. Asta e istoria, ne-o asumăm, n-o criticăm!
Detalii si fotografii la http://ilariontiu.wordpress.com/
Congresul Aromânilor
AROMÂNII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
PREZENT ŞI PERSPECTIVE
Tirana, 17 – 18 noiembrie 2009
REZOLUŢIE
Delegaţii asociaţiilor şi organizaţiilor aromâneşti reprezentate la Congresul Internaţional al Aromânilor (Tirana, 17 – 18 noiembrie 2009),
Invocând corpusurile de documente relevante ale ONU, UE, OSCE şi CoE, la care statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic sunt părţi,
Declarându-şi îngrijorarea faţă de dezinteresul autorităţilor din statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic faţă de protejarea drepturilor etnice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, cu grave consecinţe în deznaţionalizarea şi în marginalizarea socială şi culturală a aromânilor,
Reamintind absenţa progreselor în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic în implementarea Rezoluţiei 1333 (1997) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,
Îngrijoraţi de proliferarea la scară internaţională a unor entităţi ”neoaromâniste” cu falsă legitimitate (Fara Armânească – România, Uniunea Vlahilor din Albania, Asociaţia Vlahilor din Albania, ”Mandra Vlahă” - Albania, Consiliul Aromânilor/Macedonarmânilor etc.), care pretind dreptul de a-i reprezenta colectiv pe aromâni în relaţiile acestora cu instituţiile statale şi internaţionale,
Alarmaţi de tendinţele acestor entităţi ”neoaromâniste” de a manipula informaţiile istorice şi realităţile contextului prezent al existenţei aromânilor în diverse state de origine („home countries”) din spaţiul balcanic sau din statele de imigraţie, având ca efect alienarea conştiinţei identitare a aromânilor,
Reiterând specificitatea identitară cultural-istorică şi lingvistică a diferitelor grupuri de aromâni (fărşeroţi, grămusteni, pindeni, moscopoleni etc.),
În deplin acord şi în continuarea Rezoluţiilor emise de:
Congresul de Cultură Macedo-Română din America de Nord (1 – 4.07.2005, Fairfield, Connecticut, SUA);
Congresul perenităţii vlahilor (aromânilor) în Balcani (23 – 24.08.2003, 26 – 27.08.2005, 24 – 26.08.2007, Constanţa, România);
În conformitate cu comunicatele şi declaraţiile de presă ale Societăţii de Cultură Macedo-Române, ale Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice Aromâne „Andrei Şaguna”, ale Asociaţiei ”Picurarlu de la Pind”, ale Asociaţiei Culturale “Aromânii din Albania”, ale Fundaţiei „Muşata Armână”, ale Fundaţiei Culturală Aromână „Dimândarea Părintească” ş.a.,
1. Avertizează asupra iminenţei consecinţelor grave pe care le va avea asupra păstrării şi conservării identităţii aromâneşti perpetuarea actualelor tendinţe de ignorare şi negare a drepturilor specifice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, în ţările de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic,
2. Condamnă mistificările prin care istoria şi identitatea aromânilor sunt deformate în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic în scopul neacordării pentru aromâni a statutului de minoritate naţională,
3. Protestează împotriva stratagemelor şi artificiilor de interpretare a legislaţiilor prin care autorităţile din ţările de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic caută să nu le recunoască acestora statutul de minoritate naţională şi drepturile aferente,
4. Reaminteşte statelor de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic că acceptarea diversităţii etnice cultural-lingvistice şi respectarea drepturilor etnice sunt precondiţii ale integrării în structurile europene şi euro-atlantice,
5. Critică vehement încercările mistificatoare ale unor entităţi neoaromâniste cu falsă reprezentativitate şi legitimitate de a crea o nouă identitate a aromânilor, sub denumirea de ”macedonarmâni”, creând în mod intenţionat o confuzie cu denumirea tradiţională de „macedo-români”. Este o diversiune cu caracter extremist, izvorâtă din interese mercantile şi politice ale unor cercuri din România şi din afara ei, ce ignoră adevărata istorie a acestei ramuri a romanităţii răsăritene şi a dialectului aromân care, împreună cu cel dacoromân, cel meglenoromân şi cel istroromân, formează limba română.
6. Condamnă ca aberantă, provocatoare, periculoasă şi falsificatoare teza potrivit căreia aromânii („macedonarmânii”) ar fi un popor diferit de poporul român şi ar trebui recunoscuţi ca minoritate naţională în România. Aromânii au început să apară în spaţiul din nordul Dunării după formarea statelor româneşti şi numărul lor a crescut continuu de-a lungul timpului. Ei au considerat, fără excepţie, că s-au stabilit între fraţii lor, în ţara lor, având conştiinţa clară că sunt parte a neamului românesc.
7. Reafirmă apartenenţa aromânilor la românitate, deopotrivă cu dacoromânii şi indiferent de denumirea folosită în ţările de origine ale aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic pentru a-i numi pe aromâni.
8. Cere statului român:
să-şi asume deplin răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică, în continuitatea şi spiritul valoroasei tradiţii istorice, aşa cum rezultă şi din documentele diplomatice române şi europene;
să-și exprime public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru aromânii din afara graniţelor, în calitate de stat înrudit (kin-state) al acestora;
să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a aromânilor/rrămănilor/vlahilor de pretutindeni, pentru ca aceştia să beneficieze , în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic, de drepturile şi libertăţile consacrate în documentele europene în materie, astfel încât să-şi poată păstra, dezvolta şi afirma identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă;
să continue şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti, şi pentru a nu se alimenta frustrările ce ar putea fi speculate şi instrumentalizate de „neoaromânişti” pentru alienarea identităţii aromâneşti şi erodarea unităţii naţionale a poporului român.
9. Solicită forurilor europene şi internaţionale îndrituite să întreprindă demersurile necesare pentru recunoaşterea aromânilor ca minoritate naţională în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic şi pentru acordarea drepturilor ce decurg din acest statut.
10. Punctele 8 şi 9 se referă şi la celelalte două ramuri ale românităţii: meglenoromânii şi istroromânii.
11. Decide constituirea Forumului Internaţional al Aromânilor (pe bază colegială, cu întruniri periodice), al organizaţiilor legitime şi reprezentative ale aromânilor de pretutindeni, şi a unui Secretariat Permanent al acestuia (cu sediul la București), care să gestioneze problematica aromânească în perioadele dintre congrese şi să le pregătească. Statutul Forumului Internaţional al Aromânilor şi al Secretariatului Permanent vor fi stabilite ulterior.
Notă: În contextul prezentei Rezoluţii, prin “state de origine a aromânilor (« home countries ») din spaţiul balcanic” trebuie să se înţeleagă state în care aromânii sunt autohtoni, în opoziţie cu statele de imigraţie a aromânilor, în conformitate cu termenii rezoluţiei 1333 (1997) a APCE.
Vangjel Shundi, Preşedintele Asociaţiei Culturale “Aromânii din Albania” | Aureliu Ciufecu, Preşedintele Congresului de Cultură Macedo-Română din SUA |
Ion Caramitru, Preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române | Prof.univ.dr. Aurel Papari, Preşedintele Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice Aromâne “Andrei Şaguna” |
Conf.univ.dr. Stoica Lascu, Preşedintele Asociaţiei ”Picurarlu de la Pind” | Drd. Ing. Gheorghe Zamani, Preşedintele Asociaţiei Culturale ”Veria” |
Zvetlana Nikolin, Reprezentantul “In Medias Res” | Elena Wisoşenschi, Preşedinta Asociaţiei ”Muşata Armână” |
Victor Enache, Preşedintele Asociaţiei Culturale ”Cârlibana” | |
Friday, November 20, 2009
Cele mai penibile şi cele mai inspirate momente ale dezbaterii de la Parlament. Basescu cu sotia, Crin cu Chirila si Geoana cu PF Daniel. 2 X VIDEO
Cel mai penibil moment al dezbaterii Geoană-Antonescu-Băsescu de la Palatul Parlamentului: Mircea Geoană şi citatul din Ioan Gură de Aur.
Reacţia lui Crin Antonescu nu a întârziat: “Sunt cuvinte atât de bogate şi atât de puţine că aţi fi putut să le memoraţi, nu să le citiţi de pe o foaie”. Ştiu că de ideologie nu se mai prea ţine cont în România lui 2009. Mai ales atunci când vorbim de candidatul PSD+PC la alegerile prezidenţiale, un social-democrat care pune accent pe valori creştine într-un discurs populist, oximoronic din punct de vedere ideologic. Dacă l-ar auzi Georgios Papandreou… Era să descoperim mai târziu că Geoană apasă cu intensitate pedala religiozităţii atunci când l-a pomenit pe Părintele Partriarh Daniel ca răspuns la întrebarea cu privire la reperele de moralitate.
Alte trei episoade care mi-au rămas în minte: 1. Copilul musulman creştinat de Băsescu 2. Reacţia lui Petre Roman la numele Tudor Chirilă amintit de Crin Antonescu la reper de moralitate: “Cine este? Nu. Nu ştiu!” (a propos, Petre Roman de când e tabăra lui Crin?) 3. Mircea Geoană despre cea mai frumoasă faptă din viaţa sa: “Nu am dat-o pe soacră-mea afară din casă”. Pffff.
Integral la InConstanIn.ro
Si, din ce ne scrie si ne arata Sorin Bogdan aici, am selectat:
deodata, mi-am amintit un detaliu estompat de miza duelului dintre candidati: din spatele lui mircea geoana lipsea ion iliescu. lipsea adrian nastase, lipsea vanghelie. lipseau toti greii partidului.
intrebare: au lipsit pentru ca nu dadeau bine in cadru in ochii poporului sau pentru ca, la fel ca in 2004, cand au simtit ca pierde candidatul psd, greii partidului s-au retras, punand la cale sacrificarea nefericitului ?
raspunsul il vom afla duminica.
AFACERILE LUI OMAR HAYSSAM cu Patriciu, Rosca si Magureanu plus TVR, ZIUA si COTIDIANUL. O dezvaluire de exceptie marca Dan Badea
Amanunte pe larg in articolul original
de la Adevaruri necesare prin Investigatii la cheie, de Dan Badea
Thursday, November 19, 2009
INTERVIU EXCLUSIV CU PRESEDINTELE Traian Basescu: „Vreau o ţară în care statul e la dispoziţia cetăţenilor, şi nu invers“. Mogulii la pamant. SONDAJ
Scris de Victor Roncea
- Domnule preşedinte, nu aveţi impresia că lumea nu ştie de referendum? Nu sunt alegerile prezidenţiale prea mari ca să se mai vadă referendumul?
- Referendumul nu e o noutate pentru alegători. Au mai votat la referendumuri - ultima oară, cånd alegătorii au spus „nu“ listelor de partid şi au schimbat sistemul de vot pentru Parlament. Însă e adevărat că întrebările de la referendumul din 22 noiembrie n-au fost îndeajuns explicate. Avem atåtea televiziuni şi radiouri, dar nu s-a găsit loc pentru a explica două lucruri importante: dacă e mai bun un parlament cu 2 Camere sau cu o Cameră şi dacă avem nevoie de 471 de parlamentari sau de 300? Lumea avea dreptul să asculte argumente şi să le cåntărească. Oamenii au bun-simţ şi cred că asta îi face să înţeleagă importanţa referendumului. Ei sunt adevărata majoritate! Ei şi numai ei trebuie să decidă dacă Parlamentul e prea greoi şi dacă îl vor mai harnic şi mai eficient. Oamenii ştiu să îşi urmărească interesul, chiar dacă alţii vor să îi ţină departe de cabina de vot.
- Dar alegerile prezidenţiale? Dumneavoastră veţi încheia un mandat de 5 ani. De ce v-ar da românii 5 ani în plus? Cu ce vă puteţi grozăvi în primii 5 ani?
- Cu tot ce nu le place mogulilor şi oligarhilor. Şi cu tot ce face bine adevăratei majorităţi, românilor. În 2007, în primul meu mandat, România a devenit stat membru UE. Oligarhii au fost de părere că trebuie să intrăm mai tårziu. Nu le conveneau standardele europene, pentru că e mai greu să furi banii statului. Tot în primul meu mandat, justiţia a încetat să se mai teamă de comenzile pe firul scurt. 20 de foşti şi actuali demnitari de stat au fost trimişi în judecată. Cum a reacţionat aripa politică a oligarhilor? Au blocat dosarele în Parlament! Şi mai e ceva. Acum 5 ani, cånd am fost ales preşedinte, salariul mediu era 810 lei. Acum e 1845. Pensia medie era 231 de lei. Acum e 715. Cam cåt plătea dl Geoană chirie subvenţionată, pentru 250 de metri pătraţi, într-o casă în care nu mai avea dreptul să stea.
- Poate că oamenii au mai mulţi bani, dar locurile de muncă sunt mai puţine. Criza economică i-a lovit pe toţi. Ce aţi făcut şi ce mai puteţi face pentru a-i ajuta?
- În primul rånd, împreună cu primul-ministru Emil Boc şi cu Banca Naţională, am reuşit să asigurăm că salariile şi pensiile se plătesc. Am reuşit să-i ferim pe români de situaţiile dureroase care au apărut în alte ţări est-europene: cota unică de impozitare n-a fost modificată, iar TVA-ul n-a fost nici el mărit. Nu e destul, dar redresarea se apropie. Primele semne ale revenirii economiei se văd deja. Avem creşteri de producţie, în comparaţie cu lunile anterioare. Anul viitor, foarte probabil, în trimestrul doi, economia îşi va relua creşterea.
- Şi criza politică? Ce-o să faceţi pentru a pune capăt acestei perioade lungi de certuri, nervi, alegeri, guverne care vin şi pleacă?
- A fost prea mult, într-adevăr. Putem reintra într-o perioadă stabilă şi calmă, dacă vom reuşi să formăm un guvern de cursă lungă, cu sprijin solid în Parlament. Cred că ne aflăm la un capăt de drum. După alegerile prezidenţiale şi după ce românii se vor exprima prin referendum, lumea politică va trebui să ţină cont de noua realitate. Un preşedinte puternic poate încuraja un sistem politic stabil. E obiectivul cu care voi începe al doilea mandat.
- De asta ar trebui să iasă lumea la vot? Mulţi nu mai cred şi consideră că pot sta acasă, pentru că, oricum, nu se va schimba nimic...
- Un lucru e cert: România s-a schimbat. Cred că tot ce am început în primul mandat poate fi dus la bun sfårşit, în al doilea mandat. Gåndiţi-vă numai cåt s-a schimbat România din 2004 încoace. Ca să parafrazez o vorbă vestită: şi totuşi se schimbă!
- Ce înseamnă asta? Ne puteţi spune cum credeţi că va arăta România peste 5 ani, în 2014?
- N-aş vrea să par candidat astrolog, dar ceva tot vă pot spune. O să fie tot România. Plus euro. Dacă în aceşti ani şi economia şi clasa politică îşi fac treaba, putem adopta moneda euro. Dar eu cred că românii vor fi, în 2014, mai respectaţi în propria ţară. Cred că putem face din România o ţară care produce lucruri cerute în toată lumea. O ţară în care statul e la dispoziţia cetăţenilor, şi nu invers. O ţară care îşi regăseşte patriotismul. De asta am decis să candidez şi de asta le cer românilor un nou mandat. Vă mulţumesc şi să relataţi bine!
- Mulţumim! Şi dvs. să câştigaţi bine!
„Vreau o ţară în care statul e la dispoziţia cetăţenilor, şi nu invers“
Curentul - vineri, 20 noiembrie 2009
SONDAJ: Băsescu învinge candidaţii mogulilor
Cel mai recent sondaj realizat de CSOP şi IRES la cererea posturilor de televiziune Vox News şi B1TV confirmă informaţiile ziarului „Curentul“ privind preferinţele electorale ale romånilor. Potrivit cercetării efectuate pe un eşantion reprezentativ al naţiunii romåne, Băsescu va cåştiga primul tur de scrutin cu 37%, la o diferenţă de 10 procente faţă de următorul clasat, Mircea Geoană, cotat cu 27%, în timp ce Crin Antonescu se situează doar la 20%. „Curentul“ publica zilele trecute, într-un dialog cu sociologul Sebastian Lăzăroiu, informaţia conform căreia distanţa dintre cei doi principali contracandidaţi este în jur de 12 procente, în timp ce consilierul prezidenţial afirma că este vorba de o diferenţă cotată între 8 şi 12 procente. Cu toate acestea, numai mobilizarea masivă a susţinătorilor preşedintelui va reuşi să ducă la victoria absolută a lui Traian Băsescu în turul doi de scrutin, iar lupta va fi strånsă, arăta Lăzăroiu, după cum certifică de altfel şi sondajul CSOP-IRES.
Datele culese de cele două institute de sondare a opiniei publice în perioada 15-18 noiembrie ne demonstrează că Traian Băsescu ar câştiga cu circa 51 la 49% în favoarea lui Mircea Geoană, în turul al doilea al alegerilor, pe 6 decembrie, de Moş Nicolae. Important e faptul că pupilul lui Iliescu-KGB, garantat de Vanghelie şi Hrebenciuc, nu reuşeşte nici acum să se ridice la scorul partidului său, în ciuda milioanelor de euro investite în campania sa propagandistică. Dacă alianţa otrăvită PSD-PC are aproximativ 34% în cazul în care ar avea loc alegeri parlamentare mâine, Geoană, după cum se vede, se ridică doar la 27%, în timp ce, atât pentru PD-L, cât şi pentru Băsescu, scorul se menţine egal, la 37%.
În cazul în care Traian Băsescu ar ajunge totuşi cu Crin Antonescu în turul doi, preşedintele ar învinge cu 52 la 48%, arată cercetarea CSOP-IRES. Candidatul PNL se ridică cu 1 procent peste nivelul partidului său, cotat la 19 la sută în preferinţele electoratului.
Următorii candidaţi la prezidenţiale ieşiţi, la rând, din pălăriile lui Ion Iliescu sau Viorel Hrebenciuc sunt Sorin Oprescu, primarul Capitalei, cu 6%, Kelemen Hunor cu 4%, Vadim Tudor, 3%, şi Gigi Becali, cu 2%. Întrebarea firească care se ridică, ţinând cont de faptul că marja de eroare este de plus/minus 2,2%, cum s-ar aplica acestora din urmă dacă luăm în calcul probabilitatea de minus 2,2?
Poate cel mai important aspect este însă că românii se menţin în continuare sceptici faţă de clasa politică şi alegerile prezidenţiale, doar 47% exprimându-şi intenţia de a merge la vot. Polarizarea excesivă a celor pro şi anti-Băsescu va ridica probabil acest procent în turul al doilea de scrutin, cu speranţa ca matrioşka teleghidată a lui Ion Iliescu nu va reuşi să întineze scaunul Cantacuzinilor de la Cotroceni.
SASSU, poli-trucul - de Tia Serbanescu. Ideea lu’ Băsescu este bearcă - de Catalin Mihuleac. EDITORIALE DE CAMPANIE
Scris de Tia Serbanescu
Ce lovitură de circ au reuşit scamatorii Hrebenciuc şi Sassu pentru a-l scăpa pe dl Geoană de-o confruntare electorală! Trucul e ştiut: se ia obiectul, se arată publicului pe toate feţele, după care e băgat în batistă şi dispare - până la mişcarea următoare când dl Geoană apare din joben, viu şi nevătămat. Văzând că staffurile candidaţilor Băsescu, Antonescu, Oprescu şi Hunor au acceptat pretenţia PSD pentru o dezbatere în cinci la TVR (adică pe terenul PSD) şi că bietul Geoană nu mai are scăpare, Hrebe a recurs rapid la politrucul Sassu: acesta a pretins o dezbatere în şapte chemându-i în ajutor atât pe Vadim şi Becali în chip de bodyguarzi ai dlui Geoană cât şi posturile Realitatea şi Antena 3 ca „parteneri“ de emisie. De unde şi până unde? Şi de ce Tvr care e plătit din bani publici, în loc să se bucure de exclusivitate, se repede să verse audienţă şi bani în buzunarele dlor Voiculescu şi Vîntu? Schema prevedea astfel o dezbatere cu şapte candidaţi şi trei moderatori în 90 de minute - respectiv câte 12 minute de căciulă, adică pierdeau câte 90 de minute în trafic să ajungă la TVR ca să vorbească 12 minute? Ce bătaie de joc! Scopul s-a văzut imediat: după ce dnii Băsescu, Antonescu, Oprescu şi Hunor au anunţat că nu participă la „mascaradă“, cele trei televiziuni au anulat confruntarea. De ce, măi dragă? De ce nu s-a întâlnit dl Geoană cu Vadim şi Becali, mai ales că erau invitaţii săi personali? De ce n-au discutat frumos în trei? Aveau 90 de minute la dispoziţie, erau serviţi de oameni pregătiţi (Hurezeanu, Firea, Niculescu) şi găzduiţi de trei televiziuni calde, tovărăşeşti. Chiar le-ar fi stat bine laolaltă, în tripluştecher. Bucuros că a fost chemat să-i facă menajul dlui Geoană la poarta TVR, Vadim s-a declarat tămâie: „Băsescu fuge de mine ca dracu’ de tămâie“. Iar Tămâie fuge după Geoană. Cele trei televiziuni s-au păcălit: au pierdut câte 90 de minute transmiţând neghiobiile candidaţilor din grupa mică pe care apucaseră să-i convoace - şi care s-au bucurat de o publicitate nesperată. Pomana porcului! Seara, dl Băsescu l-a declarat pe Sassu „al treilea mogul“ al micilor ecrane. Greşit! Sassu nu plăteşte TVR din banii săi, deci nu e mogul ci o mogâldeaţă plătită din bani publici pentru a-i ridica tupeul dlui Geoană: „nu-i nimic, mergem mai departe“. Unde? Deja a mers prea departe. S-a dus de două ori în secret la Moscova şi tot n-a ajuns la procentul PSD. Lupta pentru turul I s-a deschis: să intre primii doi!
Ideea lu’ Băsescu este bearcă
Scris de Cătălin Mihuleac
Din punctul de vedere al ştampilei stând cu pupătoarea spre buletinul de vot, mă încadrez în acea categorie largă a românilor pe care-i doare undeva de viitorul preşedinte al ţării. Dacă va fi desemnat Ceauşescu, Iliescu, Constantinescu, Băsescu, Antonescu, Oprescu sau C.T. Popescu (nu văd de ce ziaristul ăsta marca „Sony“ n-ar fi potrivit!) mi-e totuna, fiindcă la fel mă va hărţui inspectorul fiscal, la fel mă va jupui birocratul, la fel mă va scuipa între ochi judecătorul şi poliţistul, dacă voi ajunge pe laba lor. Nu mă priveşte deloc ale cui sunt deştele strânse pe sforile care deschid robinetele naţionale, atâta vreme cât trăiesc într-un perimetru unde nimic nu se va schimba nici peste cinci, nici peste zece, nici peste un milion de ani.
În pofida acestui pesimism - pe care îmi place să-l numesc realism -, cu drag plec urechea la cântecul marinarului, care propune ca din 471 de parlamentari să rămână 300. Merg mai departe şi zic că din 471 ar putea rămâne foarte bine doar zece - câte cinci pentru fiecare cameră - fără să se simtă vreun neajuns. Ba cred că aceleaşi rezultate le-ar avea ţara şi dacă ar folosi numai un deputat şi un senator, care în paralel ar putea îndeplini şi rolurile de portari ale clădirii respective, dacă tot e să trecem pe economii.
Dar ideea lu’ Băsescu trebuie dusă până la capăt, fiindcă din iniţiativa lui se deduce că, vreme de ani şi ani, circa 200 de parlamentari au fost în plus. Şi-atunci, ăştia trebuie să dea înapoi ce-au căpătat nejustificat, că altfel se strică echilibrul Universului. Întrucât e aproape imposibil de demonstrat cine a fost mai incompetent şi mai puturos ca altul, ar trebui să se stabilească prin tragere la sorţi care parlamentari au fost în plus. Iar aceştia să facă bine să returneze dulcile beneficii de care s-au bucurat şi încă se mai bucură: pensiile, indemnizaţiile, benzina şi uzura maşinilor de serviciu, diurnele, profiturile de pe urma firmelor înfiinţate pentru a pune în operă contracte cu statul... Aşa-i corect, dacă vrem ca ideea lu’ Băsescu să nu fie bearcă.
Zilele trecute, o scriere de pe un afiş de campanie mi-a atras atenţia: „De ce s-au unit toţi împotriva mea? Pentru că eu sunt altfel!“ Mă mănâncă limba să spun ceva, dar mai bine mă abţin.
www.curentul.ro
CURENTUL a facut curatenie in presa. Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac, excluşi din breasla jurnaliştilor
Scris de Dana Iliescu
Cei doi aşa-zişi jurnalişti, Bogdan Chirieac şi Sorin Roşca Stănescu, care, potrivit stenogramelor prezentate de ziarul „Curentul“, au participat la o acţiune de şantaj a şefului ANI, Cătălin Macovei, au primit un vot de blam din partea organizaţiilor media, care au considerat că cei doi au încălcat Codurile Deontologice ale CRP şi AJR.
Comisia Media CRP-AJR recomandă instituţiilor de presă şi jurnaliştilor să nu îi mai prezinte pe Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac ca „jurnalişti“ sau cu orice altă titulatură care face trimitere la această meserie. Această recomandare, unică după ştiinţa noastră în presa postdecembristă, echivalează practic cu excluderea celor doi jurnalişti din breasla jurnaliştilor.
Comisia Media a ajuns la concluzia că Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac au încălcat articolele 1, 7, 8 şi 9 din Codurile Deontologice ale CRP şi AJR.
Prin urmare, Comisia Media „recomandă instituţiilor de presă şi jurnaliştilor să nu-i mai prezinte pe Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac drept jurnalişti sau cu orice altă titulatură care face referire la această meserie“.
Totodată, Comisia Media consideră că „instituţiile de presă care colaborează cu Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac pentru prestaţii jurnalistice sau de management editorial riscă să compromită nu numai propriul prestigiu, ci şi credibilitatea profesiei“.
Roşca şi Chirieac au încălcat regulile profesiei
De asemenea, în urma analizării stenogramelor apărute în presă, a unui punct de vedere remis de Cătălin Macovei şi a codurilor deontologie al CRP şi AJR, Comisia Media a mai constatat că „Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac încalcă regulile profesiei de jurnalist în momentul în care propun unui demnitar nepublicarea unor informaţii de interes public. Mai mult, Sorin Roşca Stănescu oferă în mod explicit demnitarului protecţie mediatică“.
„Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac ajung la o înţelegere cu un demnitar cu scopul explicit de a denatura adevărul. Ca urmare a acestei înţelegeri, Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac îşi pierd imparţialitatea şi independenţa“, mai precizează Comisia.
Conform Comisiei, „Bogdan Chirieac oferă servicii de influenţă, care sunt interzise de regulile conduitei jurnalistice“.
„Comisia Media precizează că analiza sa priveşte strict exercitarea profesiei de ziarist. Membrii Comisiei Media cer ca acest caz, asupra căruia ne pronunţăm clar şi unanim, să nu mai fie folosit pentru a blama comunitatea jurnalistică, iar deciziile noastre să nu fie utilizate în competiţia politică“, concluzionează Comisia Media în documentul emis joi.
Un vot de blam
„Din punct de vedere juridic, nu pot exista consecinţe în urma acestei discuţii de astăzi, deliberări sau acestui comunicat pe care l-am făcut public, întrucât Comisia Media, Clubul Român de Presă, Asociaţia Jurnaliştilor din România, ca orice asociaţie profesională sau organizaţie nonguvernamentală, nu au jurisdicţie asupra colegilor de breaslă sau asupra instituţiilor membre. Este doar o recomandare pe care noi o facem prin intermediul colegilor de breaslă, prin intermediul dumneavoastră, tuturor celorlalţi colegi ai noştri şi instituţiilor de presă. Evident, fiecare decide după propria lui conştiinţă. Asta este. Nu putem să impunem cu forţa şi, din câte îmi aduc eu aminte, nu ne-am dorit încă o lege a presei. Este singura formă de sancţionare, cu un vot de blam. Asta am făcut astăzi: le-am dat un vot de blam, analizând ceea ce reiese din conţinutul acelor stenograme. Mai mult de atât nu se pot pronunţa decât alte instituţii abilitate. Dacă este ceva de altă natură, penală sau din domeniul civil, este treaba instituţiilor abilitate ale statului să-şi facă datoria“, a declarat, ieri, Cezar Ion, după prezentarea punctului de vedere al Comisiei.
„Deciziile pe care noi le luăm se transmit membrilor şi, în mod evident, ne aşteptăm ca membrii acestor două asociaţii (CRP şi AJR, n.r.) să ţină cont de aceste decizii“, a spus şi Ciprian Stoianovici, prezent la şedinţa Comisiei.
„Noi i-am invitat cu onestitate pe cei doi oameni de presă la Comisie. Fapul că au acceptat această invitaţie înseamnă şi recunoaşterea comisiei. Atitudinea lor este cea pe care aţi văzut-o. Pentru mine este de necomentat“, a spus Indira Crasnea, preşedintele CRP.
Chirieac şi Roşca i-au sfidat pe reprezentanţii organizaţiilor de media
La şedinţa de ieri, care a avut loc la sediul Clubului Român de Presă, au venit Sorin Roşca Stănescu, Bogdan Chirieac şi membrii CRP - Indira Crasnea, preşedintele Clubului, Cătălin Tolontan, Cristi Dimitriu, Cezar Ion, Ciprian Stoianovici, Cosmina Noaghea, Remus Anghel. Şedinţa a fost prezidată de Cezar Ion.
Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac au părăsit însă şedinţa după circa 30 de minute, cerându-le membrilor Clubului Român de Presă şi lui Cezar Ion să îşi retragă declaraţiile publice la adresa lor.
La începutul audierilor, Sorin Roşca Stănescu i-a întrebat pe membrii Comisiei Media dacă îşi asumă declaraţiile anterioare şedinţei, care îl acuză pe el şi pe Bogdan Chirieac fără să le ceară un punct de vedere.
Membrii Clubului Român de Presă prezenţi la şedinţă au declarat că îşi asumă declaraţiile din comunicatul CRP.
Pe de altă parte, Cezar Ion, preşedintele AJR, a precizat că el a făcut o declaraţie în nume propriu, aceasta nefiind un punct de vedere al organizaţiei pe care o reprezintă.
CRP şi AJR au decis să convoace Comisia Media pentru discutarea cazului Sorin Roşca Stănescu - Bogdan Chirieac - Cătălin Macovei. Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac au fost invitaţi să îşi exprime un punct de vedere în cadrul şedinţei sau să remită Comisiei Media o opinie scrisă. De asemenea, Comisia Media i-a solicitat preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, să-şi prezinte oficial poziţia faţă de cele semnalate în presă.
Stenogramele şantajului
Ziarul „Curentul“ a publicat, săptămåna trecută, mai multe stenograme ale unor discuţii purtate de şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Cătălin Macovei, cu ziariştii Bogdan Chirieac şi Sorin Roşca Stănescu. Potrivit discuţiilor din stenograme, Macovei a fost supus unui şantaj legat de faptul că ar fi contractat un împrumut de 100.000 de euro. „Ţinta încercării de şantaj“ ar fi fost miniştrii PD-L Adriean Videanu, Vasile Blaga şi Radu Berceanu, care, potrivit declaraţiilor lui Roşca Stănescu, ar avea conturi nedeclarate în străinătate.
Tot din stenograme reiese că Bogdan Chirieac i-a spus lui Macovei că a vorbit în seara precedentă întâlnirii cu Roşca Stănescu, care ar fi declarat că are două înscrisuri, „chestii olografe“, care i-ar fi fost date de o fostă secretară de la ANI.
Tot Chirieac este cel care spune că, pentru a nu face publice documentele, Roşca Stănescu „vrea ceva la schimb“, respectiv să se avanseze cu dosarele lui Radu Berceanu şi Adriean Videanu.
Scandalul provocat de publicarea stenogramelor, în urmă cu o săptămână, l-a determinat pe preşedintele ANI, Cătălin Macovei, să depună o completare la o plângere pe care a făcuse anterior la DIICOT, care îl vizează pe Sorin Roşca Stănescu.
Macovei: Comportamentul lui Roşca Stănescu generează teamă faţă de orice demers jurnalistic onest
Comportamentul lui Sorin Roşca Stănescu, dezvăluit după apariţia în presă a stenogramelor discuţiilor de la Snagov, generează teamă şi reticenţă faţă de orice demers jurnalistic în rândul tuturor celor care lucrează în sistemul public, apreciază preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Într-un punct de vedere transmis Clubului Român de Presă (CRP), şeful ANI, Cătălin Macovei, afirmă că, în urma publicării stenogramelor discuţiilor private purtate de el cu Bogdan Chirieac şi Sorin Roşca Stănescu, „exercitarea onestă a activităţii jurnalistice“, dar şi întâlnirile - formale sau informale - între reprezentanţi ai instituţiilor publice şi jurnalişti „vor fi percepute ca fiind ilegale sau cu un crescut potenţial de risc“, având în vedere faptul că „manipularea este asimilată ca fiind instrumentul de azi al presei de investigaţie“.
Macovei critică modalitatea în care Roşca Stănescu a ales să abordeze discuţia de la Snagov, aceasta fiind, în opinia şefului ANI, o dovadă a faptului că Roşca Stănescu nu intenţiona să afle adevărul, ci să obţină informaţii compromiţătoare despre anumite persoane.
„Invocarea faptului că se află în posesia unor informaţii compromiţătoare la adresa persoanei mele relevă «tehnicile de investigaţie» ale lui Sorin Roşca Stănescu“, scrie Cătălin Macovei, în punctul de vedere care i-a fost solicitat de CRP.
În acelaşi document, Macovei apreciază că, „deşi discutabil din punct de vedere moral“, comportamentul lui Bogdan Chirieac nu a fost de natură să-l pună într-o postură dificilă. Preşedintele ANI afirmă chiar că atitudinea lui Chirieac a fost „mai degrabă, în mare parte, echidistantă“.
Vezi si
Aripa civilă a Coaliţiei GRIVCO a eşuat în justiţie
Curentul - vineri, 20 noiembrie 2009