Kosovo-ul romanesc

Despre autonomie la Universitatea Bucuresti

Centrul European de Studii Covasna - Harghita, in parteneriat cu Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni a lansat astazi, la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Bucuresti, lucrarea "Un fals 'referendum' pentru impunerea unei autonomii anacronice deja existente", semnata de dr. Ioan Lacatusu si av. Ioan Solomon. Cartea, aparuta la Editura Eurocarpatica, Sfantu Gheorghe, a fost prezentata de prof. univ. dr. Ilie Badescu, conf. dr. Radu Baltasiu si dr. Maria Cobianu-Bacanu. Dezbaterea a fost continuata de studentii si profesorii prezenti. Din sumar: Un referndum "fals", anticonstitutional si fara obiect; O autonomie anacronica deja existenta; Necesitatea unei discriminari pozitive pentru romanii numeric minoritari in zona; Argumente impotriva separatismului pe criterii etnice a judetelor Covasna, Harghita si Mures; Concluzii, Bibliografie, Anexe.

O lucrare de referinta pentru orice factor de decizie, inclusiv strain, interesat de stabilitatea statului national unitar roman.

In imagine: site-ul oficial al Consiliului Judetean Covasna http://www.covasna.net/ (http://www.kovaszna.net/) cu urarea „Bine ati venit in regiunea Trei Scaune” facuta de cei doi tineri imbracati in costume populare maghiare, iar pe fundal fiind prezentat monumentul maghiarilor de pretutindeni. Versiunea in limba engleza titreaza: Welcome in Haromszec! - Info semnalata de Asociatia "Noi Romanii".

Tot despre Kosovo, editu din ZIUA de azi:

Vartejul Kosovo absoarbe Romania

Victor RONCEA

-- Salvatorul flotei aeriene civile sarbe in perioada bombardamentelor NATO din Iugoslavia, Traian Basescu, a mai facut o incercare de sprijinire a Serbiei inainte ca vecina noastra sa ramana fara Kosovo. Pe Axa Bucuresti-Belgrad-Bruxelles, Basescu s-a intalnit cu presedintele Boris Tadici care a tinut sa remarce ca si in romana si in sarba cuvintele "prieten" si "lupta" sunt la fel. Din nefericire este insuficient pentru a salva Kosovo si Romania.

Vulcanul Kosovo va erupe in cateva zile. Insa, nici NATO si nici UE nu par constiente suficient de ce va genera independenta pe care vor sa o proclame fostii teroristi albanezi din UCK, actualmente onorabili politicieni in Kosovo. Altfel ar face mai mult. Romania, de exemplu, ar putea sa solicite statelor UE cu o pozitie similara privind integritatea Serbiei - Spania, Cipru, Grecia, Slovacia - sa-si exprime impreuna dreptul de veto, in cadrul Consiliului sau al Parlamentului European, fata de trimiterea de noi trupe, in pofida Rezolutiei ONU 1244.
Centrul de Geopolitica al Universitatii din Bucuresti a organizat o conferinta dupa vizita presedintelui Traian Basescu la Belgrad si dupa ce Hashim Thaci, fostul lider UCK, azi premier la Pristina, a anuntat ca va proclama independenta Kosovo indiferent de rezultatul alegerilor prezidentiale de la Belgrad. Concluzia dezbaterii a fost ca Serbia se afla azi in aceeasi situatie dramatica in care se afla Romania, in '39-'40, in fata Pactului Hitler-Stalin si a Dictatului de la Viena. Recunoasterea unilaterala a independentei Kosovo va duce automat la disparitia regulilor si vietii diplomatice internationale, stabilite de Organizatia Natiunilor Unite, si la declansarea "principiului dominoului", un proces care va merge pana la distrugerea statelor nationale, a opinat in cadrul discutiilor jurnalistul sarb Milan Petrovici.
Europa natiunilor este inlocuita prin forta de o Europa a regiunilor, in care aspectul economic este mai important decat suveranitatea statala. Parca nu intamplator, radicalii maghiari au reusit chiar in aceste zile infiintarea Partidului Civic Maghiar, in ciuda faptului ca prin insusi statutul sau - in care anunta ca militeaza pentru autonomie teritoriala - incalca Legea fundamentala a tarii, Constitutia. Cu putin timp in urma, Parlamentul ungar declara ca va urmari cu cea mai mare atentie evolutia situatiei din Kosovo pentru a putea folosi acest precedent in favoarea maghiarilor din jurul granitelor. Daca independenta Kosovo este generata si admisa de puteri occidentale pe criteriu etnic, de ce nu s-ar aplica acelasi principiu si in Harghita si Covasna sau in Voivodina, alta provincie sarba care ameninta cu separarea, dupa cum par sa incite si unele cercuri diplomatice si de media din Romania, punand cel putin intr-o pozitie nepotrivita Administratia Prezidentiala si Ministerul Afacerilor Externe.
In aceste conditii, ale unei tradari europene, nu este de mirare ca Serbia isi indreapta ultimele sperante spre Rusia lui Putin. Rusie care, e bine sa amintim, le-a inselat la randul ei asteptarile de protectie ale sarbilor, inclusiv la momentul capitularii din fata NATO, cand "alianta votca-cola" a functionat pe canale subterane, abandonandu-l intr-un final pe fostul agent Slobodan Milosevici, decedat ulterior ca un sobolan in temnitele de la Haga. Daca NATO si SUA si-au inchipuit insa ca pozitionarea in Kosovo va intari flancul sudic european, iata ca noile evolutii nu fac decat sa readuca Rusia in Balcani, de data aceasta intr-o postura mult mai amenintatoare, periclitand inclusiv planurile americane de aparare, ambitiosul scut anti-racheta. Dupa ce Vladimir Putin si Gazprom si-au asigurat traseul gazoductului rusesc via Bulgaria-Serbia-Ungaria si mai departe si dupa ce viitorul presedinte rus, Dmitri Medvedev a cumparat, la propriu, jumatate din Muntenegru, Moscova si-a anuntat intentia de a construi baze militare in spatele "liniilor inamice", inclusiv in Republica Srpska, multiplicand Transnistria in inima Europei. Acesta este de altfel raspunsul Rusiei la planul american "End Game" - "Sfarsitul Jocului", de incercuire a Rusiei. Pozitionarea de rachete rusesti pe teritoriu sarb va reduce la zero apararea SUA si NATO, indiferent de cate scuturi ne-am pune pe cap. Practic, ca sa-l citez pe Vladimir Alexe, Check Point Charlie se va muta la granita cu Romania.
Europa politica nu pare afectata de starnirea acestei "spirale a urii". Romania nu trebuie sa se lase antrenata in acest vartej si sa isi foloseasca, cat mai e timp si cat mai raspicat, dreptul de a spune "NU"!

***

Si o Anexa folositoare:

Vecernje Novosti

In timpul bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei

Un ministru roman a salvat flota aeriana civila a Iugoslaviei

Zilele trecute, revista belgradeana "Vecernje Novosti" a publicat un amplu articol despre felul cum au fost puse la adapost in Romania, la Bucuresti, avioanele de linie iugoslave. Intre altele, autorul articolului, Dragan Vujicici, relateaza cu lux de amanunte ca in afacere a jucat un rol central si un ministru roman al carui nume il trece sub tacere la cererea acestuia. De asemenea, totul s-a petrecut fara stirea lui Slobodan Milosevici. In fine, nu e deloc exclus ca operatiunea sa se fi desfasurat cu acceptul tacit al SUA.

"Vecernje Novosti" scrie, intre altele, ca, la Belgrad, putini au auzit despre Donald Banker, probabil cel mai cunoscut profesor de drept aeronautic de la Universitatea Concordia/McGill din Canada. Despre Goran Crljen, pilot, directorul de azi al flotei liniilor aeriene iugoslave (JAT), au auzit mai multi, el este cunoscut pe toate aeroporturile lumii, iar "elita aeronautica" locala il invidiaza putin, pentru ca timp de opt ani (1987-1995) a efectuat zboruri pentru "Emirat Airlines", fiind pilotul personal al seicului Ahmed bin Rashid Maktuma din Emiratele Arabe Unite, unul dintre cei mai bogati oameni din lume. Al treilea personaj este un ministru roman al carui nume nu-l vom pomeni, deoarece aceasta a fost dorinta sa. Toti trei sunt eroii salvarii flotilei de avioane JAT in timpul bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei din 1999, despre care se stia prea putin pana acum.

"Povestea a inceput, de fapt, in prima zi de bombardamente: in noaptea de 24 spre 25 martie 1999, cand pe pista aeroportului civil Surcin (de langa Belgrad) a aterizat locotenent-colonelul Bata Kulacin cu un MIG 29 ciuruit. Nu a putut sa aterizeze pe aeroportul militar Batainita (de langa Belgrad), si a venit la Surcin" - isi incepe istorisirea Goran Crljen. "Fireste, nimanui nu i-a dat prin cap sa ceara ca MIG-ul sa fie indepartat de pe pista. Lucratorii de la JAT au acoperit avionul militar cu aripile avioanelor civile, si acel MIG VJ nr. 18-110 a supravietuit celor doua bombardamente asupra hangarului Ministerului iugoslav de Interne, declansate la inceputul lunii aprilie.

Misteriosul e-mail din Bucuresti

A urmat briefingul NATO, de la Bruxelles, din 19 aprilie 1999, in cadrul caruia Jamie Shea (purtatorul de cuvant al Aliantei - n.n.) a aratat o inregistrare prin satelit in care se vedea clar ca lumina zilei o aripa a MIG-ului. NATO a tras atunci concluzia ca aeroportul civil Surcin este "o tinta militara legitima", deoarece ascunde un avion de lupta, iar lovirea acestui obiectiv devenea o chestiune de zile sau chiar ore. "Daca acum ne lovesc aeroportul, nu vom mai avea niciodata nici o companie aeriana, nici avioane", i-am spus raposatului director al JAT, Zika Petrovici (ucis la 26 aprilie 2000, intr-un atentat, chiar in fata vilei sale). "Si ce ne facem?", mi-a raspuns el, tot printr-o intrebare. JAT a transmis o circulara tuturor tarilor din jur, cu rugamintea de a accepta transferul flotilei pe aeroporturile acestora. Nici una nu ne-a dat un raspuns. Apoi Ministerul de Externe al Serbiei a fost cel care a transmis o circulara tarilor vecine cu aceeasi rugaminte, dupa care ne-a anuntat: "Nimeni nu vrea sa discute cu noi". Pe Don Banker, un profesor renumit din Canada, l-am cunoscut la Abu Dhabi, unde a lucrat pe un post de consilier, si asa am devenit prieteni. In a treia zi de la declansarea bombardamentelor, pe 27 martie, i-am telefonat si l-am intrebat daca zicala potrivit careia pilotii din toate statele trebuie sa fie frati si sa se ajute este valabila si in Balcani. De fapt, profesorul Banker mi-a povestit odata ca l-a ajutat pe un ministru roman, facilitandu-i fiului acestuia studiul limbilor straine la o universitate din Canada. De aceea l-am intrebat fara ocolisuri daca acel roman ii poate intoarce serviciul facandu-ne noua un serviciu. Doua ore dupa aceea discutie din 27 martie ne-a parvenit un e-mail, trimis conspirativ de la Bucuresti, prin care eram anuntati ca putem conta pe aeroportul lor. Acel e-mail, de-acum vechi de 20 de zile, reprezenta toata speranta noastra de a salva avioanele. Deci un e-mail conspirativ si solidaritatea soimarilor erau singurele lucruri pe care putea conta JAT in aprilie 1999, iar despre toate acestea stiau numai profesorul canadian si ministrul roman. Despre acest plan nu stia nimic nici Slobodan Milosevici, nici altcineva de la putere care nu avea legatura cu aeronautica.

Directorul JAT, Zika Petrovici, a aprobat aceasta incercare disperata de a salva avioanele civile, iar generalul Branislav Petrovici, comandantul Apararii Antiaeriene, a promis ca va aranja ca "ai nostri" sa nu traga asupra avioanelor. Urma sa zburam pe 28 aprilie, dar, inainte de decolare, ne-a venit avertismentul de la generalul Petrovici ca nu toate unitatile au fost avertizate despre traseu". "Am convenit atunci sa amanam totul pentru 29 aprilie, la ora 14. Eu am zburat primul, cu un Boeing 727. In spatele meu s-a aflat un DC 10, apoi un alt 727, si asa mai departe. In acea zi a decolat jumatate din flota si in sapte minute a patruns in spatiul aerian romanesc. Nimeni nu a tras asupra noastra. Cand am aterizat la Bucuresti, in spatele nostru pornisera americanii cu elicopterele Apache. Nu intelegeau ce se intampla. A doua zi, la aceeasi ora, a decolat restul flotei, care, in 7 minute, a intrat in spatiul aerian al Romaniei. Astfel, 17 avioane ale JAT au ajuns la Bucuresti, spre mirarea intregului establishment politic romanesc. Dupa ce au salvat avioanele, "soimarii" de la JAT s-au intors pe aeroportul Surcin. Pana la sfarsitul bombardamentelor au ascuns si protejat cu succes MIG-ul 29 lovit in primele zile". Milosevici n-a stiut nimic "Seful de atunci al statului iugoslav, Slobodan Milosevici, nu a stiut ce facem noi cu flotila, iar ziua aceea de 29 aprilie l-a speriat de-a dreptul, se pare. Mi s-a spus ca atunci cand au pornit motoarele avioanelor noastre pe Surcin a facut o criza. L-a intrebat pe generalul Spasoje Smiljanici cine ataca. Nici acest general nu avea habar ca noi ne luam zborul spre Romania, si l-a aratat cu degetul pe generalul Petrovici. Raposatul nostru director, Zika Petrovici, nu ne-a povestit niciodata prin ce a trecut atunci".

"Pe politicianul roman - specialist in domeniul aeronauticii - care ne-a asigurat logistica pentru aterizarea la Bucuresti l-am cunoscut dupa bombardamente. El nu ne-a asteptat pe aeroport, in 1999, din motive personale. Mai tarziu, la Belgrad, mi-a spus ca personal a fost "miscat" de doua lucruri: de faptul ca a fost rugat sa intervina de catre Don Banker si de faptul ca fiul sau (acum avocat in Romania) i-a spus: "Tata, daca poti, te rog ajuta-i pe sarbi". Restul a facut pe raspunderea sa. Propunerea de a fugi in Romania a venit din partea mea. Raspunderea a fost tot a mea, deoarece "legatura" mea ne astepta la Bucuresti. Nu am mai avut niciodata o zi grea precum cea din 28 aprilie 1999, cand nu am putut decola. Am venit acasa dupa geanta de voiaj si am vazut ca sotia mea s-a imbolnavit de gripa. Cand am iesit pe usa, cu geanta in mana, am vazut cum lesina in timp ce il lua in brate pe fiul nostru de un an. Eu am pornit spre aeroport, iar ea spre spital, copilul ramanand cu o cumnata. Pe pista incepusera sa soseasca si ceilalti colegi. Cei mai experimentati. Aveau figuri serioase, de inmormantare. Toti fusesera anuntati despre ce se intampla cu doar o ora mai devreme. Totul trebuia sa ramana in cel mai mare secret. Venisera ca pentru un zbor obisnuit. Cand am aterizat cu totii cu bine la Bucuresti, am inteles ca aceea a fost cea mai frumoasa zi din viata mea."

***

Cititi ce-a facut Basescu la Bruxelles in relatarea:

http://www.rgnpress.ro/Politic/Traian-Basescu-s-a-duelat-cu-extremismul-maghiar-la-Bruxelles.html

Turneu Ambasadorial Americano-Roman pentru Romania

BULETIN INFORMATIV
Ambasada Statelor Unite ale Americii
Str. Tudor Arghezi 7-9 Bucuresti, Romania

Tel: 40 21 - 200 - 3650 Fax: 40 21- 200 - 3723
31 ianuarie 2008

TURNEUL AMBASADORIAL AMERICANO-ROMAN
DE PROMOVARE A OPORTUNITATILOR ECONOMICE
DIN ROMANIA

Ambasadorul SUA Nicholas Taubman a lansat astazi primul Turneu Ambasadorial Americano-Roman de Promovare a Oportunitatilor Economice din Romania, ce se va desfasura in Statele Unite, in perioada 4-8 februarie 2008. Orasele vizate pentru acest prim turneu sunt Washington, New York si Atlanta, scopul fiind acela de a evidentia oportunitatile economice romanesti in acele sectoare in care companiile americane nu sunt suficient reprezentate in prezent.
Din delegatie fac parte Ambasadorul SUA Nicholas Taubman, Ambasadorul Romaniei in Statele Unite Adrian Vierita, Ministrul Consilier pe probleme economice Viorel Onel (Ambasada Romaniei in SUA), Directorul Executiv al Camerei de Comert Americane in Romania Anca Harasim si patru membri ai comitetului director al AmCham Board, care reprezinta companii americane in Romania: Silviu Hotaran - Microsoft Romania, Cristian Colteanu – General Electric, Shahmir Khaliq – Citigroup, Mihaela Mitroi – PricewaterhouseCoopers si Cindy Biggs, Atasat Comercial la Ambasada SUA in Romania. Biografiile membrilor delegatiei se regasesc in documentul anexat.
Programul consta din intalniri cu diferite companii americane din domeniile financiar, servicii/consultanta, energie, securitate si aparare, IT si turism.
New York:
Prezentare de afaceri pentru companiile americane interesate sa faca afaceri in Romania
Proiectie cinematografica privata (Institutul Cultural Roman din New York)
Discutii pe marginea revenirii in Romania cu studentii romani (Institutul Cultural Roman din New York)
Consiliu de afaceri pentru intelegerea la nivel international si masa rotunda pe marginea oportunitatilor de afaceri legate de Acordul in domeniul apararii, statutul de membru al NATO, siguranta si securitate.
Washington, DC:
Forumul Ambasadorial al Consiliului de afaceri Americano-European
Prezentare de afaceri la Departamentul pentru Comert
Pranz de afaceri gazduit de McGuire Woods
Prezentare de afaceri
Atlanta:
Prezentare de afaceri pentru companiile americane interesate sa faca afaceri in Romania
Masa rotunda organizate de compania Lockheed Martin Roundtable pe marginea pietei regionale si a rolului Romaniei
Tur al General Electric/Discutii pe teme energetice, axate pe solutii de energie regenerabile si mediu.

DISCURSUL AMBASADORULUI SUA NICHOLAS F. TAUBMAN CU OCAZIA LANSARII TURNEULUI AMBASADORIAL DE PROMOVARE A OPORTUNITATILOR ECONOMICE DIN ROMANIA
Centrul Cultural American, 31 ianuarie, 2008

Bine ati venit! Va multumesc pentru prezenta dumneavoastra aici. As dori sa multumesc, in mod deosebit, domnului ambasador Iulian Buga, Secretar de Stat in Ministerul Afacerilor Externe, si domnului Radu Enache, presedinte al Camerei de Comert Americane in Romania, pentru ca sunt alaturi de mine cu aceasta ocazie, in care anuntam o noua initiativa menita sa promoveze oportunitatile de afaceri din Romania pentru companiile din Statele Unite.
Saptamana viitoare, in perioada 4-8 februarie, voi conduce o delegatie la New York, Washington DC si Atlanta. In fiecare oras, voi fi insotit de noul ambasador al Romaniei in Statele Unite, Excelenta sa Adrian Vierita, precum si de membri ai celor doua ambasade implicate. Din delegatie vor mai face parte reprezentanti de seama, membri ai Camerei de Comert Americane in Romania, prezenti astazi aici in primul rand: Silviu Hotaran de la Microsoft; Cristian Colteanu de la General Electric; Shahmir Khaliq de la Citigroup; Mihaela Mitroi de la PricewaterhouseCoopers; si Anca Harasim, Director Executiv al Amcham.
Romania si Statele Unite se bucura astazi de un parteneriat strategic strans, in calitate de aliati si prieteni. In contextul acestui parteneriat, numeroase companii americane de renume recunosc potentialul economic al Romaniei, exprimandu-si increderea in viitorul acestei tari prin investitii substantiale facute aici – lucru demonstrate de membrii AmCham prezenti astazi alaturi de noi, care considera ca Romania este un loc extraordinar pentru afaceri. Dar, in acelasi timp, suntem convinsi ca exista multe alte oportunitati de afaceri aici, care asteapta investitori americani, iar turneul nostru de promovare de saptamana viitoare va transmite acest mesaj pozitiv oamenilor de afaceri din trei dintre cele mai influente orase americane.
Poate ca va intrebati de ce facem un astfel de efort substantial pentru a promova Romania in Statele Unite. Raspunsul este simplu: investiile americane de succes din Romania consolideaza economia ambelor state, produc avantaje pentru cetatenii nostri si ne apropie pe mai multe planuri. As dori sa adaug ca, pe langa evenimentele pe care le vom avea cu diversi directori, ne vom intalni si cu studentii romani care studiaza in Statele Unite. Acesti tineri au un potential imens si ii vom incuraja sa se intoarca acasa dupa absolvire si sa isi aplice abilitatile nou-dobandite pentru a impulsiona progresul economic al Romaniei.
Sunt cu adevarat incantat sa vorbesc despre Romania in Statele Unite saptamana viitoare.

Kosovo, Romania, Rusia si al treilea razboi mondial plus "dinozaurii media"

Aseara am fost la Nasul (nu, nu la Rosca; el a ajuns tarziu de la Paris). La Nasul B1TV Radu Moraru. Cu Gheorghe Voicu si Cartianu. Discutie degajata despre soarta "dinozaurilor" de presa. Daca vor fi retrasi intr-un "cimitir al dinozaurilor" sau daca vor fi transformati in dinozauri de jucarie telecomandati de baronii media Vantu, Patriciu, Voiculescu, Sarbu si patronii reali, din spatele lor. Cartianu si EvZ cred ca vor fi retrasi la depou. Eu cu Gica Voicu am sustinut ca cei cinci aflat pe lista EvZ - Rosca, Cristoiu, Nistorescu, Bacanu, CTP - vor trage sfori in continuare, conform misiunilor pe care si le-au asumat (despre ziaristul SF CTP se zvoneste, de exemplu, ca ar fi dorit drept sefulet prin PSD de catre vechea garda KGB, Iliescu et comp). Nasul Moraru a remarcat ca am castigat, practic, batalia cu Rosca din perioada referendumului anti-prezidential, cand l-am sustinut cum am putut pe Base. Si acum consider ca am avut de a face cu o tentativa de lovitura de stat. (Am inteles ca emisiunea s-ar putea da in reluarea astazi, de la 16.00)

Ieri dimineata i-am luat un interviu ambasadorului Iranului (ES Hamid Reza Arshadi), un diplomat rafinat si interesant (ca sa folosesc un termen vag ce poate spune multe fara sa insemne neaparat ceva). De la iranieni am fugit la dezbaterea despre Kosovo si Romania organizata dupa vizita lui Base la Belgrad de catre Civic Media si Centrul de Geopolitica al Universitatii Bucuresti. Participanti: prof Ilie Badescu, prof Gheorghe Zbuchea, corespondentul Politika Milan Petrovici (ii public sambata o poveste extraordinara despre idila lui cu o tanara spioanca titoista condamnata la moarte de comunisti), Vladimir Alexe de la "Dosare Ultrasecrete", Razvan Voncu, acum lector univ dr la Universitate, catedra de literatura romana (unde sustine cursul de introducere in culturi si civilizatii balcanice si activeaza la Departamentul de relatii internationale si studii europene), Eugen Popescu de la Romanian Global News si Roncea Sr, George, care a fost corespondent de razboi in Serbia in perioada bombardamentelor NATO (primele asupra unui oras european dupa 9 mai 1945). O dezbatere cu o densitate a informatiei care a tinut aproape hipnotizat publicul format din studenti, profesori si specialisti ai "organelor" statului. Conferinta a fost inregistrata audio-video si va fi disponibila in curand pe http://www.civicmedia.ro/ si http://www.geopolitica.ro/.

In timp ce eu ma distram la Nasul, George era la Radio, pe tema Kosovo-Romania. Redau mai jos transcrierea.

Cele bune!

Problematica in ceea ce priveste viitorul statut al provinciei Kosovo este una dintre cele mai complexe din Balcani

RADIO ROMANIA ACTUALITATI (30 ianuarie, ora 22:13) - Emisiunea "24 de ore".

Realizator: Cristina Tache - Provincia sarba Kosovo se pregateste sa-si declare independenta, dupa cum afirma premierul Hashim Thaci. Este o chestiune de zile si se va produce indiferent de cine va castiga alegerile prezidentiale de duminica din Serbia, unde in al doilea tur se confrunta actualul presedinte, Boris Tadic, proeuropean, si Tomislav Nikolic, ultranationalist. Se stie ca Uniunea Europeana, cu cateva exceptii, intre care si Romania, sustine independenta provinciei Kosovo, iar Rusia sustine pozitia Serbiei. Nikolic s-a aflat astazi la Moscova, de altfel, in semn de recunostinta pentru sprijinul oferit in lupta pentru mentinerea provinciei in structura Serbiei. Presedintele Traian Basescu, pe de alta parte, a fost ieri la Belgrad, prilej cu care a exprimat sprijinul pentru Serbia, careia i-a cerut sa gaseasca o rezolvare a problemelor nationale in interiorul Uniunii Europene. Iata in cateva cuvinte datele problemei. Invitatii care vor pune sub lupa chestiunea sub toate aspectele ei.

În studiou - jurnalistul George Roncea. Buna seara.

George Roncea: Buna seara. Buna seara, stimati ascultatori.

Realizator: Prin telefon, corespondentii Radio Romania la Pristina, Cristina Dumitrescu, la Belgrad, Stefan Netin si la Moscova, Alexandru Beleavski. De asemenea, se afla in legatura telefonica directa profesorul doctor Constantin Hlihor, de la Universitatea Nationala de Aparare. Buna seara, tuturor. Eu as vrea sa incepem cu Kosovo. Cristina Dumitrescu, esti acolo si stii ce a declarat Hashim Thaci astazi si apelul pe care l-a facut populatiei la calm. Vrei sa vii, te rog, cu ultimele evenimente?

Reporter: Eu cred ca nu trece nici o zi la Pristina in care sa nu se discute despre posibila data a declararii independentei provinciei Kosovo si am putea spune ca liderii albanezilor kosovari incearca sa faca oarece presiuni mai subtile sau mai evidente pentru a provoca o reactie publica din partea comunitatii internationale. Desigur, ei nu uita sa precizeze niciodata ca vor declara independenta provinciei in stransa coordonare cu Bruxellesul si Washingtonul. Premierul kosovar, Hashim Thaci, probabil nerabdator sa intre in istorie ca acel premier care, ma rog, era la putere la Pristina in momentul in care va fi fost proclamata independenta Kosovo, a spus si astazi ca independenta provinciei va fi proclamata rapid, dupa turul al doilea al alegerilor prezidentiale din Serbia, fara a conta cine castiga acolo, proeuropeanul Tadic sau ultranationalistul pro-rus, Tomislav Nikolic. Declaratia sefului guvernului provizoriu de la Pristina vine ca urmare a unor informatii difuzate astazi de Agentia REUTERS, care cita surse politice kosovare, care sustineau ca, daca presedinte al Serbiei va deveni Tomislav Nikolic, declaratia de independenta a Kosovo se va precipita, va fi facuta pe 9 sau pe 10 februarie, iar daca presedinte al Serbiei va ramane totusi proeropeanul Boris Tadic, independenta Kosovo va mai astepta un pic si va fi declarata cel mai devreme pe 17 februarie. Sa nu uitam ca pe data de 18 februarie ministrii de externe din tarile Uniunii Europene ar urma sa ia decizia desfasurarii in Kosovo a misiunii de politie internationala sub comanda europeana.

Realizator: Multumesc foarte mult. Ne deplasam la Belgrad.

Stefan Netin, buna seara. Astazi, la Belgrad, s-a aflat si comisarul european Franco Frattini. Pretextul vizitei a fost vizele de calatorie pentru cetatenii sarbi. As vrea sa ne spui, daca dincolo de acest motov oficial, s-a putut decela un altul?Reporter: Cel putin oficial, nu s-a vorbit despre alt gen de motive, dar trebuie spus cu certitudine ca si ziua de astazi a fost una plina de evenimente, cel mai important fiind insa vizita comisarului europen pentru justitie, Franco Frattini, prilej cu care a fost primit si de presedintele in exercitiu, Boris Tadic. Oficialul european a reafirmat cu aceasta ocazie faptul ca usa Uniunii este larg deschisa Serbiei, cetatenii acestei tari urmand sa decida duminica, in cadrul turului doi al prezidentialelor, pentru ce varianta opteaza. Locul Serbiei este in Uniunea Europeana, a conchis Franco Frattini. La randul sau, seful statului, Boris Tadic, a declarat ca aceasta tara cu siguranta isi va continua drumul european. Revenind insa la problematica ridicarii obligativitatii vizelor pentru cetatenii Serbiei in spatiul comunitar dupa startul de astazi al acestor negocieri, sa reamintim si decizia Comisiei Europene prin care s-a stabilit deja la 18 ianuarie ca Serbia facuse progrese semnificative. Expertii europeni vor trece astfel in revista unele aspecte tehnice, aici fiind vorba despre acordul de readmisie, legea azilului, legea privind cetatenii straini, despre controlul informatizat si securitatea frontierelor de stat, reforma sistemului vamal, respectiv despre inlocuirea vechilor pasapoarte cu pasapoarte biometrice. În acest context, oficialii sarbi sunt foarte optimisti si spera ca ultimul raport al expertilor europeni, din decembrie, va fi unul pozitiv, fapt ce va permite sarbilor sa calatoreasca fara a avea nevoie de vize din nou, dupa aproape 18 ani, mai exact in 2009, daca vor face fata standardelor impuse in domeniu. Am mentionat din nou, pentru ca pana la destramarea vechii Iugoslavii, in 1990-91, pasaportul iugoslav de atunci a fost unul din cele mai apreciate la vremea respectiva, cetatenii acestei tari, inclusiv cei ai Serbiei, avand posibilitatea de a calatori oriunde in lume fara viza.

Realizator: Multumesc foarte mult. Mergem la Moscova.

Alexandru Beleavski, la Moscova astazi ... O sa incerc sa fac cat mai rapid acest tur al capitalelor pentru a discuta cu invitatii ceilalti si cu voi, desigur, problemele. La Moscova, s-a aflat Tomislav Nikolic, candidatul ultranationalist, si s-a intalnit cu candidatul Dimitri Medvedev la sefia Kremlinului, daca se poate spune asa. Oficial, Nikolic s-a dus ca sa multumeasca Moscovei pentru sprijinul pe care il ofera. Ce a razbatut din intalnirea celor doi? Daca sunt elemente de noutate.

Reporter: Tomislav Nikolic trebuia sa vina la Moscova luni, la invitatia Partidului Rusia Justa a speakerului Consiliului Federatiei, Serghei Mironov. Vizita a fost contramandata, nu s-a spus in momentul respectiv daca va fi sau nu va fi aceasta vizita. Ieri a sosit la Moscova Tomislav Nikolic. A fost primit de Serghei Mironov. Discutiile s-au purtat, sa spunem asa, aproape cu usile inchise, nu s-a spus aproape nimic despre continutul lor. Astazi, el s-a intalnit cu presedintele Dumei, Boris Grazlov, care este si presedintele Partidului Rusia Unita, principalul partid din Rusia, partidul majoritar, si un apropiat al presedintelui Putin. S-a intalnit si cu Dimitri Medvedev, prim-vicepremier si, ceea ce este mai important, este candidatul sustinut de Rusia Unita si de presedintele Putin pentru presedintia Rusiei si probabil, foarte probabil, invingator in alegerile din 2 martie prezidentiale, practic cu viitorul presedinte. Vizita lui Medvedev nu era initial prevazuta in program, astfel ca Moscova practic a dat semn ca ridica statutul vizitei lui Tomislav Nikolic chiar in preajma alegerilor prezidentiale. Nu se stie foarte clar ce au discutat oficialii rusi cu politicianul sarb la Moscova. Întalnirea cu Grazlov s-a desfasurat cu usile inchise, iar in ceea ce priveste intalnirea cu Medvedev se stie doar ca Medvedev a spus ca el este cunoscut ca un prieten al Rusiei, au discutat problema Kosovo, cu accent, cel putin in declaratiile pentru presa, pe partea economica. Este probabil ca Rusia nu doreste sa se considere ca ea mizeaza doar pe Boris Tadic in aceste alegeri. Se stie ca acele acorduri in domeniul gazelor si petrolului semnate saptamana trecuta la Moscova in prezenta lui Tadic si a lui Putin au fost considerate ca un avans al Rusiei, ca un gest de sustinere pentru Tadic. Iata ca il primeste si pe Nikolic la un nivel foarte inalt, semn ca, pe de o parte, Rusia nu neaga relatia cu acesta, mai ales ca este pro-rus, dar ca Rusia considera destul de serios sansele acestuia de a /nu/ castiga alegerile.

Realizator: Multumesc foarte mult. Încheiem rotund cu Bucurestiul. Domnule Roncea, ati fost astazi la o manifestare la care s-a discutat despre Kosovo. De aceea, mi-am si permis la inceputul emisiunii sa spun "Kosovo, intre trecut, prezent si viitor". Au aparut elemente noi in discutiile pe care le-ati auzit astazi?
George Roncea: Discutia a avut loc la Centrul de Geopolitica al Universitatii Bucuresti, coordonat de profesorul Ilie Badescu . Da, sunt elemente noi. Au fost ziaristi inclusiv din Serbia. Iar pentru inceput, daca e vorba de un element nou si vechi totodata, spun un truism aici, Kosovo este un nod gordian, insa a-l taia cu sabia, poate da reactii similare. Cine ridica sabia acum, poate pieri de sabie mai incolo. Asta ne-a invatat istoria. Sa nu uitam ca daca se va crea acest precedent, ar insemna practic anularea Rezolutiei 1244, anularea principiului procesului Helsinki, anularea suveranitatii Serbiei ca stat; si ne putem gandi foarte repede la ce-am putea constata in jurul Romaniei, ce provocari ar aparea. Ar fi, de exemplu, Transnistria, care este un focar oricand reactivabil de Rusia, Abhazia, Osetia, sunt numeroase alte zone in Europa, care se pot inflama.

Realizator: Domnule profesor Hlihor, s-a vorbit despre Romania Mare, care a ramas un ideal. Exista voci care sustin ca daca provincia Kosovo isi va declara independenta, se va declansa asa-numitul principiu "al dominoului" in Balcani, iar albanezii din celelalte tari vecine vor incerca sa se uneasca. Putem vorbi, cumva, de posibila Albanie Mare?

Constantin Hlihor: Buna seara. Este greu de facut presupozitii, mai ales cand avem putine informatii despre mentalul colectiv. Foarte multe din informatiile care le avem sunt din perceptiile occidentale sau ale analistilor, dar exista, se spune, o teama, nu numai in randul oamenilor politici, dar iata razbate si din randul analistilor, aceea ca s-ar putea transforma acest act de independenta intr-un principiu al dominoului. Eu as zice ca asistam la o tabla de sah, in care jucatorii strategici nu sunt actorii din zona, din pacate, cred ca asistam astazi, daca-mi este permis o figura de stil, la o posibila aparitie a unei noi cortine de oleoductele acestea si culoare energetice, unde miza este la nivel global si unde jucatorii strategici sunt Federatia Rusa, pe de o parte, care s-a intarit enorm de mult folosind arma energetica, iar pe de alta parte, Statele Unite ale Americii care este incontestabil inca liderul mondial, iar intre acesti doi jucatori este Uniunea Europeana, care este, in opinia mea, prinsa un pic la mijloc intre acesti doi actori. Uniunea Europeana a dat un semnal clar ca este alaturi de America, de teama de a nu mai repeta fractura transatlantica petrecuta in anul 2003, stiind criza irakiana, dar acest lucru a facut posibil ca Serbia, iata, sa incheie un inel inceput de Putin prin acest lant energetic si pacte energetice semnate cu Bulgaria, Grecia, Italia si acum stim foarte bine ca Guvernul de la Belgrad a semnat importante acorduri energetice. Din acest punct de vedere, eu as vedea un lucru destul de grav pentru Romania, nu atat din perspectiva relatiilor interetnice la noi, care nu pot fi asemanate in niciun fel cu viesparul din Balcani, ci mai mult as putea vedea o posibila izolare in ceea ce priveste tabla de sah energetica. Si lucrurile, cred ca pot avea mai mare rezonanta in acest palier.
Realizator: Multumesc. Sasa Beleavski de la Moscova, as vrea in cateva vorbe, pentru ca timpul ne preseaza, intr-un interviu pe care l-a acordat Agentiei ITAR TASS, Nikolic spune ca va face tot posibilul pentru "o consolidare a parteneriatului strategic dintre Belgrad si Moscova", in cazul in care va castiga alegerile.

Reporter: Pozitia lui Nikolic prorusa este binecunoscuta. El a mers chiar mai departe, in campania electorala, el a propus chiar ca in cazul in care in Kosovo se va proclama independent, Serbia sa ceara crearea unei baze militare rusesti pe teritoriul sarb, chiar - a spus el - dotata cu arme nucleare. El nu a primit, evident, niciun raspuns din partea Rusiei, pentru ca Rusia nu are niciun interes sa intre pe aceasta linie de confruntare cu Uniunea Europeana. Rusia are nevoie de relatii bune cu Serbia, dar cu o Serbie, in primul rand, ca membru al Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva a acelor proiecte in domeniul petrolului si gazelor. Pe de alta parte insa, evident ca Rusia are foarte mare nevoie de un sprijin politic foarte clar in Serbia pentru realizarea acestor proiecte, mai ales ca acel gazoduct South Stream nu trebuie sa se opreasca in Serbia, trebuie sa mearga mai departe. Însa chestiunea este ca unul dintre marii sustinatori ai acestui proiect este Vojslav Kostunica, care este primul ministru al Serbiei si care, dupa cum se stie, astazi, nu si-a exprimat sau a declarat ca nu va sprijini pe niciunul dintre cei doi candidati, ceea ce face jocurile deschise, iar in conditiile acestea... iar Kostunica, sa stii ca este unul dintre sustinatorii proiectelor rusesti.

Realizator: Da-mi voie, te rog, domnul George Roncea ar dori sa adauge...

George Roncea: Vreau sa adaug ceva. Prima mea misiune de corespondent de razboi in Iugoslavia a fost in '90, imediat dupa martie '90 in Romania. Destramarea Iugoslaviei atunci a inceput aproape sincron cu evenimentele care urmau sa se petreaca in Romania si nu au avut finalitatea dorita. Va atrag atentia ca, in urma cu doua zile, Tribunalul Bucuresti a admis cererea de inregistrare a Partidului Civic Maghiar si liderii acestei formatiuni, care faceau parte din Uniunea Civica Maghiara, au declarat in mod public, repetat si foarte transant, ca urmaresc autonomia Tinutului Secuiesc a celor 7 Scaune. Toata lumea isi aduce aminte despre aceasta povestea. Parerea mea este ca este un factor de inflamare. Iar daca intr-adevar se va ajunge la independenta Kosovo, va da nastere, sa zicem, prin oglinda unor posibilitati, unor miscari similare in Romania, ceea ce ma face sa cred ca este o provocare importanta si deosebit de grava.

Realizator: Domnule profesor Hlihor, exista, iarasi, voci si temerea a fost exprimata chiar de premierul Republicii Srpska, ca un Kosovo independent inseamna crearea unui stat islamic in Europa. Cat de justificata vi se pare aceasta ingrijorare si ce consecinte ar putea sa aiba un astfel de fapt?

Constantin Hlihor: Desigur ca fractura ideologica si factorul ideologic in organizarea statului este un important element in dezbaterile teoretice, dar si politice, de pe continentul european. Stim ca exista mai ales dupa 2001 in discursul public elementul ideologic legat de islam, islamism si de retineri pe care le are civilizatia occidentala pentru organizarea statelor de tip islamic, cu siguranta nu ar putea fi privita in Europa o organizare, un stat cu o organizare islamica, insa, din punct de vedere economic, din punct de vedere al jocului de interese, cred ca aici intervin negocierile si intervin, sa spunem, pe tabla de sah cedari sau acumulari de puncte in aceasta disputa care are loc la nivel regional, /.../ Balcanii si Orientul Mijlociu si la nivel global.

George Roncea: As vrea sa intervin, daca se poate, cu o completare.

Realizator: Domnul George Roncea, va rog.

George Roncea: Am revenit in Kosovo dupa razboi, in 2000, in iarna anului 2000, si ceea ce pot sa spun, ceea ce am vazut cu ochii mei, si eu si ziaristii care m-au insoti in aceasta expeditie, ca sa-i zic asa, a fost un lant de atrocitati inimaginabil. Am vazut lucruri absolut sinistre. Sunt implicate, in mod evident, in aceasta regiune, formatiuni care nu au niciun fel de scrupul in utilizarea armelor impotriva oricui, grupari finantate de Liga Araba, finantate de Iran, finantate de servicii secrete islamice. Si de altfel, se apreciaza ca aceasta insula va reprezenta sageata verde catre inima Europei, sageata verde, care, si demografic prezinta un interes deosebit, pentru ca acolo kosovarii fac cate opt copii, de exemplu. Apoi, banii care se ruleaza in regiune se ruleaza numai pe sistem mafiotic. Practic, intreaga regiune, pentru oricine a fost acolo este o evidenta, nu reprezinta nimic altceva decat un focar mafiot, extrem de bine inarmat si foarte primejdios nu numai pentru Europa, ci pentru intreaga zona.

Realizator: Eu am o ultima intrebare pentru toti invitatii, dar va rog, chiar va rog, pe foarte scurt, as vrea sa comentam urmatorul lucru. Presedintele Traian Basescu s-a aflat ieri la Belgrad si a afirmat din nou ca locul Serbiei este in Uniunea Europeana. Pe de alta parte insa, se pare ca Tomislav Nikolic este convins ca Rusia ar putea sa ajute Serbia si, in acest sens, este chiar gata, se pare, sa renunte la aderarea tarii sale la Uniunea Europeana. Cristina Dumitrescu, in 30 de secunde.

Reporter: Iertati-ma, vroiam sa intervin putin mai devreme. Cred ca, pana la urma, aprecierea aceea cu crearea unui stat islamic in Europa, cu referire la Kosovo, este un pic exagerata. Si oricum, cred ca avem un alt stat in care comunitatea musulmana este bine reprezentata si un stat creat recent, e vorba de Bosnia Hertegovina. Albanezii kosovari au niste tipare comportamentale si culturale un pic diferite de ceea ce stim noi in lumea musulmana.

Iertare, Cristina, care era intrebarea? A trecut timpul, dar mergem la... Belgrad!
Reporter: Voi completa faptul ca - asa cum a spus si Alexandru - faptul ca Partidul Democratic al Serbiei al premierului Vojslav Kostunica impreuna cu Noua Serbie nu-l vor sustine pe Boris Tadic in cel de-al doilea tur al prezidentialelor, fiecare membru si simpatizant urmand sa voteze dupa cum ii dicteaza constiinta, si nici Partidul Liberal Democrat prooccidental, de altfel. Toate acestea avand loc intr-un context in care - potrivit ultimelor sondaje - Boris Tadic are un usor avans de aproximativ 100.000 de voturi in fata lui Tomislav Nikolic. Si toate acestea, repet, in contextul in care 75% din cei intervievati se pronunta pentru aderarea la structurile europene.

Realizator: Multumesc foarte mult. Timpul a expirat. Din pacate, trebuie sa punem punct discutiei. Oricum, subiectul ramane in actualitate. Multumesc invitatilor.

S-au aflat: in studio jurnalistul George Roncea, prin telefon corespondentii RADIO ROMANIA de la Pristina, Cristina Dumitrescu, Belgrad, Stefan Netin, Moscova, Alexandru Beleavski, de asemenea, profesorul universitar Constantin Hlihor. Va multumesc, tuturor. Buna seara. (RADOR)

1. Probleme cu Rusia. 2. Federaţia Europeană a Jurnaliştilor condamnă atitudinea conducerii SRTv in cazul Romania - Moldova

M-a sunat Ioana Dumitrescu, de la "Externele" TVR, si mi-a zis ca emisiunea noastra din 26.01.08 - cu tema confruntarea Rusia-NATO si Romania - difuzata pe TVR2, a batut audienta TVR1. Poate fi vazuta mai jos sau aici: http://www.tvr.ro/emisiune.php?id=605.

Azi, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor a anunţat, într-un comunicat, că acţiunile şi demersurile Uniunii Sindicale MediaSind întreprinse în ultima vreme împotriva administraţiei Societăţii Române de Televiziune reprezentată de Preşedintele-Director General, Alexandru Sassu, beneficiază de întregul său sprijin, condamnând în acelaşi timp abuzurile şi ilegalităţile acestei conduceri. US MediaSind precizează că a demarat formalităţile necesare trimiterii în judecată a administraţiei SRTv pentru ca salariaţii instituţiei să-şi recapete drepturile confiscate.

În ceea priveşte modul în care a acţionat Preşedintele-Director General, Alexandru Sassu, referitor la retransmiterea programelor TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova, US MediaSind a solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (nr. înreg. 2423/29.01.2008), Preşedinţiei (nr. înreg. 2424/29.01.2008), Guvernului (nr. înreg. 17/767/29.01.2008), Parlamentului (nr. înreg 367/29.01.2008) şi Ministerului Afacerilor Externe (nr. înreg. 871/29.01.2008) să demareze anchete în acest caz.

Vă prezentăm, în continuare, comunicatul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor postat şi pe site-ul oficial la adresa: http://www.ifj-europe.org/

European Federation of Journalists

29 ianuarie, 2008

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor atrage atenţia asupra situaţiei “critice” din televiziunea publică din România Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ), organizaţia europeană regională a Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, susţine membrul său afiliat, US MediaSind, în lupta sa împotriva nerespectării legislaţiei muncii de către Societatea Română de Televiziune (SRTv) şi împotriva sistării retransmiterii în continuare a canalului TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova. “Televiziunile publice ar trebui să stabilească standarde pentru această industrie, inclusiv standarde pe probleme sociale şi profesionale”, a declarat Preşedintele FEJ, Arne König. “Condamnăm această atitudine şi cerem administraţiei SRTv să-şi respecte obligaţiile faţă de angajaţi.” Conform legislaţiei din România, este ilegal ca într-o societate să se “negocieze drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.”

Totuşi, SRTv susţine că face excepţie de la aceste condiţii din cauza managementului anterior defectuos care i-a cauzat daune financiare. De asemenea, SRTv a încercat să discrediteze şi să intimideze membrii sindicali care au avut o atitudine critică faţă de televiziunea publică, prin fabricarea unor documente false la adresa lor. US MediaSind a decis acţionarea în justiţie a administraţiei SRTv, declarând în comunicatul său că abaterea de la legislaţia muncii din România afectează calitatea programelor oferite publicului. MediaSind consideră că, prin nerespectarea acestor standarde de bază, SRTv “riscă falimentarea, subminarea contractelor colective de muncă negociate între partenerii sociali, bătălii politice şi, nu în ultimul rând, scăderea credibilităţii” televiziunii publice din România. Televiziunea Română se află într-o condiţie critică, declară FEJ, iar Guvernul şi administraţia SRTv ar trebui să redreseze cât mai rapid această situaţie. Pe de altă parte, MediaSind a dus campanii în susţinerea difuzării programelor canalului TVR 1 în Republica Moldova, unde autorităţile au interzis transmiterea programelor acestuia. US MediaSind şi Uniunea Jurnaliştilor din Moldova (UJM) au susţinut acţionarea în instanţă declanşată în noiembrie 2007, împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova, care a impus sistarea retransmisiei programelor TVR 1. Ambele uniuni au protestat împotriva acestui blocaj. FEJ consideră că SRTv ar trebui să colaboreze cu MediaSind, cea care a susţinut Televiziunea Română în încercările acesteia de a retransmite programele pe teritoriul Republicii Moldova. Televiziunea publică ar trebui să trateze US MediaSind ca pe un partener şi să găsească o cale de a apăra drepturile angajaţilor şi calitatea programelor.

-------------------------------------------------------------

Pentru mai multe detalii, contactaţi FEJ la + 32 2 235 2207 FEJ cuprinde peste 250.000 de jurnalişti în peste 30 de ţări din întreaga lume.
Federatia Sindicatelor Jurnalistilor si Tipografilor din România Federatia Sindicatelor din Societatea Româna de Radiodifuziune Federatia Sindicatelor Unite din Televiziuni SZR – Federatia Sindicatelor din intreaga Presa
Uniunea Jurnalistilor din Republica Moldova
Membru cu drepturi depline al Federatiei Internationale a Jurnalistilor
Str. W. Mărăcineanu, Nr. 1-3, Sector 1, Bucureşti, Tel/fax: (+4) 021 314 33 36; (+4) 021 314 33 52,
http://www.mediasind.ro/

Nr. 015 / 30.01.2008

Kosovo now

ZIUA: Prietenii Basescu si Tadici lupta impreuna pentru Kosovo

-- "Nu cerem nimic pentru pozitia noastra fata de Kosovo si pentru sprijinul pentru Serbia", a declarat, ieri, presedintele Romaniei aflat in vizita oficiala la Belgrad. Presedintele sarb Boris Tadic a tinut sa declare dupa discursul lui Traian Basescu ca in cele doua limbi cuvintele "lupta" si "prietenie" sunt aceleasi. In urma vizitei lui Basescu la Belgrad, Centrul de Geopolitica al Universitatii Bucuresti organizeaza azi dezbaterea publica "Kosovo si Romania", la care sunt asteptati diplomati, istorici, jurnalisti, studenti.

Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, la Belgrad ca Romania nu cere nimic in schimbul pozitiei pe care o are fata de problema Kosovo si pentru sprijinul pe care in orice imprejurare este dispusa sa il acorde Serbiei. "Ca sa nu ramana niciun dubiu pentru nici un ziarist roman sau sarb sau cetatean roman sau sarb, as vrea sa stiti ca pentru pozitia noastra fata de Kosovo, pentru sprijinul pe care il acordam Serbiei in orice imprejurare, Romania nu cere nimic. Este doar dorinta si interesul nostru ca un popor vecin si prieten, pe care il respectam, sa-si ia drumul definitiv catre Europa din care face parte. Nimeni nu poate pune sub semnul intrebarii drumul Serbiei spre Europa", a spus Basescu, citat de Mediafax. Presedintele sarb Boris Tadic a declarat ca Serbia are in Romania un prieten si ca presedintele Traian Basescu este un prieten al Serbiei din punct de vedere al intereselor acesteia privind integritatea teritoriala si a granitelor. Tadic a mai spus ca Serbia nu va renunta niciodata la interesul sau legitim ca provincia sarba Kosovo si Metohia sa ramana in interiorul statului sarb. Cei doi presedinti au abordat si subiectul constructie conductei Constanta-Pancevo-Trieste. "Lumea vazuta de la Bucuresti - Kosovo si Romania", este titlul dezbaterii publice organizate azi, dupa vizita lui Basescu la Belgrad, de catre Centrul de Geopolitica al Universitatii din Bucuresti impreuna cu Asociatia Civic Media. Conferinta se deruleaza la Facultatea de Sociologie din str Schitu Magureanu nr. 9 incepand cu orele 15.00. La discutiile care vor fi moderate de prof. univ. dr. Ilie Badescu participa: Milan Petrovici, corespondentul ziarului Politika, jurnalist si fost luptator in rezistenta sarba, Vladimir Alexe, ziarist de investigatii, ziarul ZIUA, George Roncea, corespondent de razboi in Serbia in perioada bombardamentelor NATO, Razvan Voncu, analist politica internationala si Eugen Popescu, de la Romanian Global News. (D.E.)

Cenzura pe Internet si ce mai vor prostituatele intelectuale de la ICR

Dupa ce presedintele ICR, fizicianul HR Patapievici, a republicat, la nervi, in Evenimentul Zilei, un articol anti-Eminescu in care, chipurile, polemiza cu ZIUA, "stapanii adevarului" s-au trezit si l-au eliminat de pe Internet. Cercetati site-ul Evz. Nu-l veti mai gasi. Sutele de comentarii erau extrem de valoroase. Un alt articol anti-Eminescu si anti-Romania, scris de actualul consilier prezidential Cristi Preda la cererea lui Andrei Plesu, in Dilema, nu mai poate fi gasit pe serverul respectiv. Poate nu da bine la imaginea celor doi, de culturnici de serviciu.
In anul 2007 fenomenul stergerii memoriei virtuale a presei romanesti s-a petrecut in cazul scrisorilor lui Andrei Plesu catre Ceausescu in care "filosoful" pupa poala dictatorului si i se confesa ca s-a alaturat Partidului inca de la 19 ani, suprimate de pe site-ul ziarului Gardianul, si cu un articol de opinie din fostul ziar ATAC, in care era demascata relatia Vantu-Patriciu si restul Retelei, finantatoare di grande a fituicilor "intelectualilor lui Basescu". Autorul a fost, de altfel, inlaturat o data cu articolul. Colegii de la Civic Media le-au recuperat pentru dvs.
Tot in EvZ, tutarul lui Patapievici, Mihaiesi, se bucura mult prea devreme de plecarea lui Rosca Stanescu, plagiindu-l pe Corneliu Vadim Tudor, in articolul intitulat doct - cum ii sta bine unui intelectual vicepresedinte al ICR - "Adio, Ciripoi!". Mai grav e ca Mirciulica, sotul sefei Retelei SOROS in Romania (Soros Open Network), isi inchipuie ca poate da si ordine "noii conducerii " a ziarului ZIUA. Iata ce zice aparatorul de interes al lui Basescu, dand si o lista cu cei care trebuie eliminati de la ZIUA: "Roncea, Spânu, Alexe, Damian" (si Iordache, desi nu stiu ce legaturi as avea eu cu editorialele ei isterice; mai an era pe lista neagra intocmita de Mihaies si Miruna Munteanu). Iata insa ce zicea ieri, culmea!, acelasi Mihaies, despre presedintele de azi al tarii: "Ilustrata superlativ de cazul Basescu, in care orgoliile mitocanesti, interesele de gasca, proasta crestere, incompetenta si nerusinarea isi dau gratios mana, viata politica de la noi pare, tot mai mult, o afacere intre mafioti". "Basescu si Berceanu in primul rand, sunt mult mai rudimentari". "Sunt departe de a impartasi simpatia multora dintre gazetari fata de fostul capitan de vapor ajuns multiplu ministru. N-am apreciat niciodata umorul lui cam grosolan, smecheria unsuroasa a superiorului care se bate pe burta cu subordonatii. Nu cred nici in marile lui calitati manageriale, pentru simplul motiv ca prezenta in acelasi minister, in urma cu cinci ani, n-a depasit in consecinte trecerea gastei prin apa". "Si-a facut guresul domn Basescu auzita vocea de stentor in vreo sedinta de guvern? A atras el atentia asupra starii soselelor, a liniilor de cale ferata, a pistelor aeroporturilor? Nici vorba! " "Nesimtirea lui Basescu and comp. va atinge dimensiuni tropicale, acum, dupa ce ultimul ghimpe ce le statea in cale a fost smuls. Stiindu-se intangibili, santajand cu nerusinare carpele de la guvernare, ei isi vor da, cu inca mai multa agresivitate, arama pe fata". "Sper, de asemenea, ca ofiterilor implicati le-a mai ramas atata onoare incat sa-l dea pe fosta sluga a lui Iliescu in judecata!"
Extrase din "Masca de fiere" si "Incet, spre Europa. Interviu cu Vladimir Tismaneanu", ale marelui intelectual din "Senatul" publicatiei lui RINGIER, EvZ - ziarul pro-Base - Mircea MIHAIES, editorialistul lui Nicolae MANOLESCU la revista Trustului ROMPETROL-KAZMUNAIGAZ "Romania literara" , scriitoras la revista lui Sorin Ovidiu VANTU "Idei in dialog" si vicepresedintele lui Horia Roman PATAPIEVICI la Institutul Cultural Roman aflat sub inaltul patronaj al presedintelui Romaniei... Traian BASESCU, sluga lui Iliescu, mitocanul, prost crescutul, incompetentul, ignorantul, rudimentarul, nerusinatul, grosolanul, unsurosul, incultul si mafiotul cu o nesimitire de proportii tropicale ...

Articolul anti-Eminescu al lui Pataplesu aparut chiar in ziua Unirii Principatelor - 24 ianuarie, zi in care s-a fondat si "Societatea Carpatii" din care facea parte Eminescu - suprimat de pe site-ul EvZ. (Mai si abereaza demonstrand practic ca ZIUA a avut dreptate. Probleme de logica, Gogule?)

SENATUL EVZ: Presa ca lovitura sub centura

24 Ianuarie 2008

Horia Patapievici: "De mai multe luni, ziarul „Ziua" duce o campanie de presa impotriva unui numar de intelectuali, intre care ma numar."

Procedeele mobilizate: minciuna, calomnia, falsul, procesul de intentie, insinuarea antisemita. Tinta? Demonetizarea intelectualilor critici. In special intelectualii din Grupul pentru Dialog Social par sa ii scoata din minti pe acesti jurnalisti, care folosesc presa pentru a compromite si dezinforma. De curand, infractorii de presa de la ziarul „Ziua" au publicat, cu fotografia mea alaturi si sub semnatura mea, acest text: „Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie sa ne debarasam daca vrem sa intram in Uniunea Europeana". Acest text NU imi apartine, este inventia celor de la „Ziua".

El reia, cu sens inversat, o formula pe care am folosit-o intr-un articol din 2003, pe care, pentru a pune la punct lucrurile, il republic mai jos. Asa cum poate oricine constata, fraza atribuita mie nu doar ca nu se regaseste in textul meu, dar nici macar nu poate fi considerata vreo parafraza a sa ori un rezumat al intelesului lui, exprimat mai liber: este inventia unor oameni care, daca ar fi sa-si justifice falsul, ar avea de ales numai intre prostie (pentru ca au inteles pe dos) si rea-credinta (pentru ca au falsificat inadins sensul).

Inactualitatea lui Eminescu in anul Caragiale

Cred ca la acest inceput de an Caragiale (1852-2002), inca inainte de a cadea iar in euforia actualitatii „lumii lui Caragiale", ar fi momentul sa facem bilantul anului Eminescu (1850-2000). Daca e sigur ca actualitatea lui Caragiale ca valoare nationala va fi confirmata la o suta cincizeci de ani de la nastere (rezultat previzibil al profetismului zeflemelei, intr-o tara a tuturor batjocurilor), ce s-a vazut in „anul Eminescu" e ca Eminescu a devenit stindardul academismului - estetic, cultural, institutional, etnic.
Ceva vetust, prost plasat, iremediabil intepenit i-a caracterizat pe toti admiratorii sai care au produs texte, luari de pozitie ori oratorii oficiale cu ocazia unei aniversari care, ma tem, s-a transformat intr-o comemorare. Hotarat lucru, la o suta cincizeci de ani de la nastere, Eminescu nu mai e la moda. Pentru ca a devenit inactual? Sa fie vorba de faptul ca la noi eternitatea apartine numai zeflemelei, iar seriozitatea, metafizicul, tragedia starnesc deopotriva nerabdarea si plictisul? Ar fi explicatia „simpatica".

Cum ar veni, Caragiale ramane mereu actual pentru ca suntem un popor vesel, barfitor, derizoriu si flecar, in timp ce steaua lui Eminescu e condamnata sa paleasca, deoarece, vorba lui Maiorescu, „celula nu rezista" - nici tensiunii metafizice, nici incordarii ideii, nici sacrificiului tragic, nici martiriului religios si nici disciplinei institutionale.

Ma tem insa ca explicatia veritabila este alta. Eminescu nu mai e la moda deoarece nu mai „da bine". Explicatia nu e nici abisala, nici etnopsihologica, ci banal sociologica. Daca ne gandim ca doar cu 20 de ani in urma Eminescu mai era inca „omul deplin al culturii romane" - acum notiunile insesi de „deplin" si de „cultura" au devenit suspecte din punct de vedere politic -, intelegem amploarea prabusirii cotei lui Eminescu la bursa valorilor proclamate la lumina zilei.

In timp ce Caragiale pare a nu avea nici un cusur, de Eminescu am inceput sa ne jenam. Rasturnarea fata de perioada interbelica e completa. Pe atunci Caragiale era suspect, Eminescu era recept; azi Eminescu a devenit suspect, Caragiale este in mod eminent recept. Pentru noua tabla de valori acceptate, Caragiale a fost gasit „politic corect", in timp ce punerea lui Eminescu la patul lui Procust al noului canon importat din „tarile progresiste" a aratat fara dubiu ca fostul poet national al Romaniei clasice e „politic incorect". Cum ar fi putut fi altfel?

Ca poet national Eminescu nu mai poate supravietui, deoarece noi iesim azi din zodia nationalului. Poet canonic Eminescu nu mai poate fi, deoarece revolutia sociologica din invatamantul superior care a avut loc dupa 1990 a adus la putere studiosi care fac alergie la auzul cuvantului canon si manifesta tendinta sa puna mana pe revolver cand aud cuvantul traditie.

Profund el nu mai poate fi considerat, deoarece categoria profundului, nefiind postmoderna, nu mai e prizata de intelectualii progresisti. Interesant Eminescu nu mai poate fi, deoarece tot ce e interesant in Eminescu e pur german, iar azi nu se mai considera interesant decat ce vine din zona anglo-saxona, care e contrariul germanitatii. Din punct de vedere politic, Eminescu pare a fi irecuperabil. Categoriile lui Eminescu?

Azi nimeni nu mai poate vorbi despre sursele originare ale sensibilitatii sale fara a trebui sa puna totul intre ghilimele, adica fara a face cu ochiul, fara a-si cere scuze ori fara a-l scuza, luandu-l de fapt peste picior. Intr-o epoca in care viziunile mai sunt licite doar la cinema (ceea ce i-ar fi placut lui Max Weber), Eminescu nu ne mai poate aparea decat ca exasperant de invechit. Or, se stie, supremul argument impotriva cuiva, azi, este sentinta „esti invechit".

Iar cultura romana din ultimii ani, in lupta pentru integrare euro-atlantica, nu doreste decat sa scape de tot ce este „invechit" - adica sa fie progresista. Pentru nevoia de chip nou a tinerilor care in cultura romana de azi doresc sa-si faca un nume bine vazut in afara, Eminescu joaca rolul cadavrului din debara. Sec spus, Eminescu nu mai este azi actual deoarece cultura romana, azi ca si ieri, se dovedeste a nu fi decat o cultura de sincronizare. Ea inca nu isi permite sa nu fie in pas cu modele.


Articolul anti-Eminescu si anti-Romania al consilierului prezidential Cristi PREDA, ascuns ulterior pentru a i se pastra imaginea de profesoras onorabil

Cultura si cultura politica: doua observatii


1. Daca un intelectual francez ar afirma azi ca "exista un om deplin al culturii franceze", el s-ar descalifica, indiferent daca obiectul demonstratiei sale ar fi Descartes, Balzac sau Rimbaud. n schimb, un intelectual roman se discrediteaza daca nu subscrie ideii ca exista un "om deplin al culturii romane", pe numele sau, Mihai Eminescu. De ce lucrurile stau asa? Raspunsul este simplu: cultura romana contemporana e una a admiratiei, a elogiului si a apologiei, in vreme ce cultura franceza (ca si celelalte mari culturi) prefera critica, rasturnarea valorilor, contestarea. Aceste note ilustreaza, desigur, un stil, sau, mai exact, stilul predominant. Departe de a epuiza continutul culturilor, ele exprima totusi forma mentala sau dispozitia spirituala tipica intr-un caz si in celalalt. Cu alte cuvinte, desi cultura romana cunoaste polemica, esenta ei actuala este idolatrizarea, sanctificarea fondatorului; dimpotriva, marile culturi sunt cele in care administrarea clasicizarii este urmarea unei radicale puneri sub semnul intrebarii. Facand o regula din intangibilitatea autorilor care o ilustreaza, prima specie de cultura este lipsita de viata, ea seamana cu un depozit de muezeu sau cu un cimitir al pasiunilor stinse; cealalta specie, in care totul e analizat rational, in care nimic nu scapa contestarii, e o cultura vie, una care poate fi comparata cu un dialog nesfarsit, in care imaginatia debordeaza orice limita. De fapt, o cultura devine cu adevarat mare atunci cand realizeaza ca apologia e efemera, ca ea se pierde in mod inevitabil. Cuvintele nu trebuie sa ne insele: exista, intr-adevar, un soi de apologie consistenta. E vorba de apologia platonica. Dar aceasta a ramas o referinta a culturii occidentale nu datorita admiratiei lui Platon pentru Socrate, ci datorita criticilor aduse filosofiei adversarilor lui Socrate si datorita criticilor aduse Cetatii democratice, cea care l-a condamnat finalmente pe filosof la moarte. Atata vreme cat Eminescu va fi obiect de cult, sensibilitatea culturala romaneasca va fi una provinciala, plictisitoare si vetusta. Eminescologii o vor muzeifica, iar scolarii o vor silabisi.

2. Daca un politician francez ar marturisi ca-si datoreaza cultura politica lecturilor din Descartes, Balzac sau Rimbaud, declaratia sa ar fi privita ca un afront adus cetateanului. Atunci cand cativa politicieni romani si-au marturisit sursele intelectuale, mentionandu-i pe Eminescu, Caragiale si Cosbuc, cetateanul nu s-a simtit insultat. El ar fi avut toate motivele sa se simta jignit, afrontul e real in masura in care nici unul din cei mentionati mai sus nu e, la drept vorbind, un autor politic. Acest fapt este adeseori trecut cu vederea. E adevarat, in acelasi timp, ca istoria gandirii politice romanesti e extrem de saraca (ceea ce nu se intampla in cazul francez). Cultura politica nu se poate insa forma in lipsa unor idei tari, a unor idei politice pure. Interesul lui Caragiale sau al lui Eminescu pentru politica (atat de bine ilustrat de activitatea lor jurnalistica de la "Timpul" ) nu poate fi achivalat cu o reflectie politica. De altfel, incoerenta rationamentului unui Eminescu a facut posibila recuperarea sa atat de catre socialisti, cat si de catre nationalisti. (lasam deoparte aici revendicarile complet insistente, cele care fac din Eminescu un spirit actual: e suficient sa citesti paginile dedicate de el evreilor pentru a realiza distanta enorma care il separa de lumea noastra). De fapt, toate aceste chestiuni ar putea fi transate in mod elegant, daca asemenea recuperari/revendicari ar tine seama de un element, la urma urmei, banal. n fond, epoca in care Eminescu comenteaza politica romaneasca e aproximativ epoca lui Tocqueville ( a posteritatii sale imediate) si a lui John Stuart Mill. Comparati scrierile acestor autori cu ceea ce rezulta din publicistica lui Eminescu: cu greu veti putea descoperi ceva care sa le fie comun. De ce, totusi, asistam la asemenea accidente, care nu reprezinta altceva decat o curata pierdere de timp? Un posibil raspuns ar fi urmatorul: lenea de a gandi, ignoranta sunt marcile culturii politice de la noi. n acest context, Eminescu e un personaj manipulat. Din nefericire, influenta sa a fost mare, in masura in care pamfletul eminescian a devenit gen al literaturii politice. Conservarea acestui gen e sinonima cu transformarea superficialitatii agresive intr-un fel de canon al receptarii politicului.

Eminescu trebuie contestat si demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de gandire politica. Din acest punct de vedere, el e realmente nul. Nu ai obiect.

Cristian Preda, asistent la FSPA, Universitatea Bucuresti
DILEMA VECHE - Trustul ROMPETROL - KAZMUNAIGAZ - Dinu PATRICIU

Scrisoarea lui Sorin Rosca Stanescu catre colegii sai de la ZIUA

Stimate coleg,

Imi cer scuze ca nu am putut sa-ti spun mai multe pana azi. Si nici azi nu pot sa-ti spun, din motive independente de vointa mea, ceea ce vei afla dupa data de 1 februarie. Cert este ca ma despart de conducerea editoriala si manageriala a ziarului Ziua. Nu ma duc departe, ci raman in interiorul Grupului de presa din care, in curand, veti face parte si voi. Am optat, si initiativa imi apartine, pentru o noua formula a propriei mele existente. Vreau sa-mi creez mai mult timp pentru a-mi exercita meseria de jurnalist si vocatia de analist. Asta presupune sa acord mai putin timp din timpul meu bucatariei propriu-zise a Grupului de Presa Ziua. Voi ramane editorialist si director fondator. In functie de atributiile pe care le voi primi la nivelul trustului de presa, voi putea influenta pozitiv deciziile care se iau si in raport cu Ziua. Actionarii au acceptat cu greu alegerea pe care eu am facut-o, temandu-se fie ca am intentia sa plec la un alt grup de presa, fie ca sunt nemultumit de ei. Din momentul in care am lansat aceasta idee, la mijlocul lunii decembrie a anului trecut si pana la concretizarea ei, in aceste zile, actionarii s-au convins ca nu ne plasam in niciunul dintre scenariile de mai sus. La propunerea mea, acceptata de actionari, publisher-ul, respectiv directorul general, va fi Mihai Palsu. Adrian Patrusca va fi in continuare redactorul sef al ziarului, cu observatia ca, in absenta lui "guru", adica a mea, va putea avea o mai mare autoritate. Actionarii s-au mirat ca m-am gandit la o asemenea promovare, in cazul lui Palsu, in timp ce persoana care a fost de la fondare si pana in prezent permanent in dreapta mea a fost Adrian Patrusca. In realitate, eu am discutat cu cei doi in prealabil si aceasta a fost si optiunea lor. Dupa ce fiecare dintre cei doi si-a putut prezenta propria viziune asupra dezvoltarii ziarului si, in general, a grupului de presa sub toate aspectele managementului, inclusiv cel editorial, concluzia actionarilor a fost ca am avut dreptate. Astfel incat propunerile mele au fost adjudecate. Eu voi continua sa scriu editoriale si analize pentru ziarul Ziua si, in structura in care voi fi desemnat la nivelul grupului dupa 1 februarie, voi actiona in favoarea ziarului Ziua. Este esential ca are loc, acum, in presa din Romania, prima schimbare normala de stafeta. Stafeta fiind preluata de oameni extrem de capabili din interior. Nu de persoane aduse de afara. Ceea ce va asigura, in partea pozitiva a muncii nostre, o continuitate. In acelasi timp, atat Palsu cat si Patrusca, vor fi interesati sa vina in deplina libertate si sa implementeze idei noi. Nu-mi iau ramas bun de la voi, intrucat vom colabora in continuare. Trebuie sa stiti ca orice schimbare va avea loc, propusa de Palsu si de Patrusca, a fost in prealabil agreata atat de mine, cat si de actionari. Desigur, ma refer la schimbarile mari. Nu la bucataria de zi cu zi a Grupului de presa. Deci nu va spun adio, ci imi iau la revedere.

Nasu’

Duminica, 27 ianuarie 2008

Scrisoarea este publicata cu acordul expeditorului

E anul Unirii!

"Avem o obligaţie fermă pentru a crea condiţiile necesare dezvoltării identităţii culturale şi politice a membrilor comunităţilor româneşti din vecinătatea imediată a României. Mi-am asumat personal acest obiectiv şi îl voi urmări pe toată durata anului 2008. Respectarea drepturilor de care dispun membrii comunităţii româneşti de către statele pe teritoriul cărora se află trebuie să fie atent urmărite, inclusiv prin aplicarea instrumentelor de drept internaţional."

Presedintele Traian Basescu
Prioritatile de politica externa ale Romaniei - 23.01.2008

Intelectualii rosii, Eminescu si Unirea

"Rememorand asemenea evenimente - ca Mica si Marea Unire -, in minte ne vine versul lui Eminescu: 'Au prezentul nu ni-i mare? N-o sa-mi dea ce o sa cer?'. De aici se poate deschide o ampla discutie privind rolul intelectualilor romani la inceputul secolului al XXI-lea. Au ei un ideal national? Promoveaza ei interesele statului roman? Reprezinta astazi intelectualitatea romaneasca o valoare de care sa tina seama liderii politici ai Europei?" - se intreaba, intemeiat, istoricul Ioan Scurtu, intr-un comentariu aparut ieri, de ziua Unirii Principatelor.

Actualitatea poetului, jurnalistului, ganditorului national si militantului pentru Romania Mare Mihai Eminescu, este cu atat mai stringenta cu cat dezideratele romanesti, la ceas de aniversare a 90 de ani de la Marea Unire, sunt, in parte, aceleasi, ca si pe vremea cand gazetarul conservator actiona in cadrul "Societatii Carpatii". Infiintata, simbolic, la 24 ianuarie 1882, "Societatea Carpatii", prin activitatea secreta dusa alaturi de membrii ei, avea sa-i grabeasca moartea civila venita la 28 iunie 1883, dupa ce P.P. Carp ii ceruse lui Titu Maiorescu, de la Viena, sa-l "mai potoleasca" pe Eminescu. Cei care incearca azi sa-l ucida - pentru a cata oara? - pe Eminescu, sunt, pe fata, atat dusmanii Romaniei de la Chisinau cat si cei infiltrati in sanul puterii de la Bucuresti: profitorii tuturor regimurilor. Chiar inainte de a se infiinta gruparea tinerilor intelectuali patrioti - care aveau un tel mai mare decat umflarea buzunarelor si promovarea propriei imposturi, ca cei de azi -, Eminescu agita cancelariile imperiilor Rus si Austro-Ungar, care nu ezitasera sa-l puna sub urmarire informativa. Eminescu deranja pentru ca cerea o unitate a destinelor tuturor romanilor. Inca din 1870, de exemplu, un comitet care il avea secretar pe Eminescu facea un Apel de serbare la Putna, la Stefan, de ziua Sfintei Maria, pentru edificarea unui proiect national, al Unirii in cuget, simtiri si fiinta.

"In ziua de 15 august a.c. romanii in genere serbeaza ziua Santei Marie, vergina casta si totusi mama care din sanul ei a nascut pe reprezintantele libertatii, pe martirul omenimei lantuite: pe Crist", scria Eminescu in Apelul din care mai redam in continuare: "Fratilor, am proiectat a serba cu totii ziua acelei sante care-a conceput in sanul ei vergin tot ce lumea a visat mai mare, tot ce abnegatiunea a legiut mai nobil, tot ce pune pe om alaturi cu omul: Libertatea!". "De sine insusi aceasta serbare religioasa e si nationala, caci locasul dumnezeiesc monestirea Putnei e fondata de erou si acolo zac oasele sale sante, apoi pentru ca o serbare a crestinului e prin escelinta o serbare romaneasca, caci trecutul nostru nu e decat infricosatul coif de arama al crestinatatii, al civilizatiunii. Hristos a invins cu litera de aur a adevarului si a iubirei, Stefan cu spada cea de flacari a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt aparatorul evangelului ei. Vom depune deci o urna de argint pe mormantul lui Stefan, pe mormantul crestinului pios, al romanului mare. Dar asta nu e tot. Serbarea trebuie sa devina si purtatoarea unei idei. Idea unitatii morale a natiunei noastre (...) astfel incat pe viitor lucrarile noastre toate sa aiba una si aceeasi tinta, astfel ca unificarea directiunei noastre spirituale sa urzeasca de pe-acuma unitatea destinelor noastre".

Sa preluam asadar ideea lui Eminescu si sa facem un congres, la 90 de ani de la Marea Unire, la Putna - "un congres al inteligentelor din respect catra viitor".
"In trecut ni s-a impus o soarta, in viitor sa ne-o facem noi".

Mutilarea Romaniei in anul Marii Uniri

Amenintarile lui Putin cel Brun sunt pe masura. Exprimate, in rafale, la summitul UE-Rusia de la Lisabona: Romanie, daca vrem, va facem bucati: Transilvania "independenta", pentru unguri, Dobrogea la bulgari.

Vladimir Putin a venit, a vazut si a invins, scurt, Bulgaria, actuala provincie a CSI din NATO si UE. Gazoductul spre fosta partasa a Pactului Hitler-Stalin, Italia, va trece pe unde vrea Rusia, indiferent de cat sluj sau ambat ar mai manifesta Romania, de la Cotroceni in jos. Lipsita de o politica nationala spre Est, ca si spre Vest, Romania - sau ce a mai ramas din ea -, chiar in anul 90 al Marii Uniri, pare mai singura si confuza ca niciodata, dupa 1989.
Amenintarile lui Putin cel Brun sunt pe masura. Exprimate, in rafale, la summitul UE-Rusia de la Lisabona: Romanie, daca vrem, va facem bucati: Transilvania "independenta", pentru unguri, Dobrogea la bulgari. Pe deasupra, o punem si de o "Moldova Mare". Situatia, pe teren, la frontierele Rasaritului Romanesc, sta la fel de rau: Ungaria si-a mutat interesele strategice pana in Transnistria. Ucraina, alt magar troian al Rusiei intr-un posibil NATO degenerat, ne sfideaza fara drept la replica provocand Romania la Marea Neagra prin pretentiile asupra Insulei Serpilor, reluarea lucrarilor la canalul Bastroe si protejarea mafiotilor transnistreni pe drumul de seara spre a Treia Roma. Chisinaul, cu aportul specialistilor Moscovei, ne tine sub tir continuu, cocosand serviciile de informatii romanesti si diplomatia de la Bucuresti. Adevarata elita a tarii, comunitatea de intelligence, pare si ea derutata, din moment ce, nici pana acum, Cotroceniul si MAE nu au reusit sa elaboreze o strategie de politica externa viabila. In acord cu Washington si Bruxelles. O viziune romaneasca care sa ajute atat SUA, cat si UE si care sa aplice tactici care nu neaparat sa apropie Moscova, dar sa nu indeparteze Chisinaul.

Romanii nostri din jurul granitelor actuale si, in special cei din fostele republici sovietice, vitregiti oricum de soarta, nu primesc nici cel mai mic sprijin de la Patria Mama. Proiectul recunoasterii cetateniei lor naturale, furate de sovietici, a fost ignorat de toate guvernarile post-decembriste si este blocat si azi, la Bucuresti, sub pretexte fantasmagorice. Devine UE a doua URSS? Presa si societatea civila anti-romaneasca, a ONG-urilor formate din OMG-uri, tin isonul Moscovei sub acoperirea de politoloage si profesorasi cu studii occidentale. Ce poate fi mai clasic, in spionaj, decat o scoala pe la Oxford? Cazul Kim Philby spune tot.

Summitul NATO se apropie vertiginos. Acum este momentul enuntarii unei politici nationale in armonie cu planurile de democratizare a regiunii extinse a Marii Negre. La Bucuresti, in aprilie, se vor lua decizii epocale. Romanii nu trebuie sa se considere doar bastinasi fericiti ca pot face focul pentru noii conchistadori ai marilor Negre si Caspice, veniti cu margele in loc de garantii de securitate. Problemele Romaniei sunt problemele NATO. Si invers.
Un cuvant, venit din trecut, este la fel de actual si azi. Dr. Corneliu Dida despre perspectiva Unirii: "Intre timp, criza interna se adanceste. Iar fortele politice romanesti, ca si presa, au vreme pentru tot soiul de vizite, simpozioane, conferinte de presa, receptii, baluri sau scandaluri. Nu si pentru o serioasa dezbatere asupra reintregirii noastre la Prut. Intre formulele unui "nationalism" gaunos, vetust si de parada, exhibate inconstient la ocazii aniversare si insolenta intrebarii: "Ce va trebuie, ba, voua, unire?", lansata de un ratat lider democrat, se casca adevarata dimensiune a problemei Unirii, aici in Romania, reintregirea la Prut trece prin adevarata renastere national - spirituala in Tara inca mutilata...".

A fi nationalist in Romania europeana nu poate fi decat o datorie de onoare. A fi drept, de dreapta, inseamna a simti si a gandi romaneste.

Anul Unirii

Istoria, dupa cum bine stiti, se repeta. La 13 ianuarie 1918, invocand dorintele romanilor de unificare, bolsevicii care pusesera mana pe imperiul rus ne pedepsesc pentru prima oara si confisca Tezaurul Romaniei, pentru totdeauna. Sunt 90 de ani de atunci.

Dupa alte cateva zile, la 24 ianuarie, Sfatul Tarii anunta independenta Basarabiei, care, la 27 martie, va face practic primul pas spre constituirea Romaniei Mari. In ciuda piedicilor ucrainene si austro-ungare, Bucovina merge pe urmele surorii ei, in noiembrie acelasi an. La 1 decembrie 1918 romanii se regasesc cu totii, impreuna, acasa, in Dacia Moderna.

Dar, daca istoria se repeta, prostia benchetuieste. La 90 de ani de la Marea Unire, anul 2008 e declarat in toate felurile (si am auzit ca s-au desemnat chiar si "ambasadori multiculturali" ai Romaniei in lume!); numai Anul Unirii, nu. Un alt neam milenar, micul si inteleptul popor evreu, aflat in Israel sau raspandit in toata lumea, a pregatit deja o serbare fastuoasa a aniversarii celor 60 de ani de la infiintarea statului. Romania ce face?

Marea Unire a permis printre altele Europei sa rasufle usurata, o perioada, in fata valului de bolsevizare care urma sa insangereze abund natiuni libere europene. Romanii, profund credinciosi, au respins comunismul ateist cu toata fiinta lor. Romania Mare a stat ca o piatra tare, in capul unghiului templului european, continuand misiunea istorica a poporului roman la Gurile Dunarii, portile Europei. Aceeasi si astazi. Tocmai de aceea, cancelariile occidentale au inceput sa priceapa ca o Romanie puternica, unita, ar fi in interesul noii constructii, a Uniunii Europene largite.

Americanii stiu acest lucru, de cu mult inainte. Imediat dupa sfartecarea Romaniei in urma Pactului Hitler-Stalin (care vedem ca-si pastreaza valabilitatea si astazi), un trimis special al Guvernului american, ilustrul istoric Charles Upson Clark, sintetiza in lucrarea sa monumentala "United Romania": "Agresiunea comunista din 1940, stabilind Rusia la Gurile Dunarii si la un pas de Dardanele, a afectat nu doar Romania, ci si intregul continent al Europei... Este tragic a reflecta ca o politica autentica a reconcilierii din partea Kremlinului... a fost sacrificata de dragul ambitiilor imperialiste, care, de atunci, au aruncat omenirea in cea mai sangeroasa lupta".

Daca americanii au sedimentat toate aceste informatii si astazi sunt aici, cu noi, la Marea Neagra, dambovitenii nostri de la putere sunt ca aluviunile: daca nu devin namol, azi sunt aici, maine prin vreo insula. Din pacate, nu a Serpilor. Altfel nu se explica cum tocmai cel ce ar putea sa fie Anul Unirii a fost uitat din capetele "profesorilor" si a "istoricilor" care colcaie si fojgaie prin Administratiile de la Cotroceni si Victoriei.

De la Baltice aflam cate ceva despre ce inseamna demnitate nationala pentru un alt popor mic si curajos: lituanienii au facut nota Moscovei pentru crimele facute in perioada regimului de ocupatie comunist (ceva ce ar fi trebui sa se regaseasca si in "Raportul Tismaneanu" scris de "fratii Grinch"). Vilnius pretinde Kremlinului, pe langa scuzele oficiale, si 28 de miliarde de dolari despagubiri.

Basarabenii si alaturi de ei toti romanii cu credinta in suflet au sperat si mai spera inca in reinvierea demnitatii nationale a neamului romanesc. Pentru ei, romanii care au facut Unirea in 1918 si pentru noi, romanii lui 2008, Nicolae Iorga scria: "Si sa stiti ca urmasii vostri, in ciuda puterilor lumii, sub acest steag pe care in nestiinta, in durere si in intuneric voi l-ati inaltat, desfasurat si sfintit, vor fi toti impreuna!"

Azi noapte a inceput razboiul la Marea Neagra

Trupele aeropurtate americane au fost plasate in masa in Dobrogea, depasind capacitatea aeroportului Kogalniceanu si ocupand si alte baze din portul militar Constanta, dupa ce bulgarii le-au refuzat in ultimul moment aterizarea.

Profitand de intuneric si vremea rea, ca si de lipsa de profesionalism a presei romane, care batea zapada in piua si-i canta pe Ionii din politica si afaceri, avioanele Hercules au lasat pe teritoriul romanesc un numar necunoscut de militari americani. Dupa ultimele informatii obtinute din surse americane de la centrul SECI verificate de reporterii ZIUA ON LINE la cartierul general SHAPE, comandourile SEAL au ocupat in cursul noptii Insula Serpilor plasand mine pe Canalul Bastroe si de-a lungul coastei, pana la Odesa. Aliatii turci patrulau deja de cu seara in zona stramtorii Kerci, gata de interventie in cazul in care navele Ucrainei vor sustine flota Rusiei. La cererea Georgiei, trupele speciale de interventie rapida ale NATO au ocupat pozitii in Osetia de Sud si Abhazia in timp ce Armata Romana a avansat pana la Nistru garantand Transnistriei independenta, cu conditia ca paramilitarii kazaci sa nu intervina in conflictul armat de la Marea Neagra.

Mai multi timisoreni, craioveni, bucuresteni si constanteni au incins firul 911 raportand o mare de obiecte neidentificate pe cerul patriei. Echipele STS au fost insa instruite sa-i linisteasca pe reclamagii, sugerandu-le ca s-au uitat prea mult la OTV. De fapt, traficul in vazduhul sudului Romaniei a fost aglomerat, eleron la eleron, de sutele de F-22 Raptor decolate de la baza Aviano, dupa ce ungurii au sugerat ca nu pot face fata, la sugestia noului sef al informatiilor maghiare, instruit la scoala KGB. Italienii insa, ca intodeauna mai rapizi, informasera deja rusii, in baza bunei intelegeri stabilite odata cu parafarea contractului pentru gazoductul "South Stream". Conform agentiei Xinhua, Vladimir Putin, care sarbatorea nasterea Domnului pe stil vechi in postura de Mos Craciun, si-a abandonat barba, caciulita si jucariile copiilor si a inceput sa apese pe butoanele rosii ale servietei speciale, declansand mai multe rachete de pe submarinele prezente in Marea Neagra si Mediterana. Scutul american anti-racheta a fost insa deja amplasat in secret in Romania, Polonia, Cehia si Tarile Baltice, in ciuda opozitiei agentilor de influenta ai Rusiei din aceste tari NATO si UE. Dupa prima rafala, esuata, Putin i-a dat ordin fostului cancelar german, Gerhard Schröder, sa puna la punct balticele, invocand Pactul Ribbentrop-Molotov. Intr-o prima instanta, angajatul Gazprom a promis ca va trimite niste neo-nazisti stangisti ca sa se intalneasca cu Nashii ("Ai nostri") pe conducta care leaga Germania de Rusia pe sub Marea Baltica. Pentru crearea unui front strans al neo-kominternistilor impotriva invaziei imperialiste americane la Marea Neagra, la Bucuresti a fost solicitat Grinch-ul cu papion si fata de hitlerica care a promis ca va trage chemarea la lupta cu un rasunator "intelectuali din toate tarile, uniti-va!", difuzat intre ei prin intermediul intregului tiraj al revistutei "22". Grupul pentru Dialog Social s-a intrunit, "sub asediu", reclamand presedintelui Traian Basescu ca neinformarea societatii civile, pentru a-si putea face bagajele la timp, "este inspirata din practicile vechii Securitati", "in dispretul fata de statul de drept".

Dupa cum a avertizat si ZIUA inca din urma cu trei ani si dupa cum sintetizeaza si The Globe and Mail astazi, un motiv pentru declansarea razboiului in aceasta zona tine chiar de geografie (de unde si geopolitica). Un al doilea tine de impartirea sferelor de influenta ale lumii, care imbratiseaza toate aspectele, de la controlul politic la cel cultural si economic.

Dar, daca razboiul care vine ne va gasi la fel de nepregatiti ca in fata unei simple viscoliri a iernii, sunt curios cum o sa reziste, dupa, tot guvernul, in Siberia...

Victor RONCEA

Articole de opinie publicate in ZIUA de la inceputul anului acesta, cand intreaga romanitate sarbatoreste 90 de ani de la Marea Unire