La acest articol, despre retinerea lui Freciu de catre DIICOT pe aeroportul Otopeni, am primit un mail de la omul de casa al lui Sorin
Ovidiu Vintu, analistul vedeta cu chelie si tzacalie Sorin Ovidiu
Freciu care mi-a si pus cateva postari intre comentariile la articolul
de mai jos, scrie George Roncea, intr-un mail intern al redactiei "Curentul"Iata mai jos remarcabilele iesiri online ale mogulului SOV si al slugii sale, tizul sau SOF. Personal cred ca trebuie mediatizate si imprastiate cat mai mult aceste mesaje si confesiuni ale artizanilor unor mari excrocherii care au inceput, iata, sa se incaiere pe forumuri, deocamdata...
7. 15-12-2009 22:17
Domnule Roncea,
va aflati in sitiatia de a va dezinforma cititorii cu aceasta informatie falsa.Nu am fost pe aeroport, nu am fost retinut, nu am vorbit cu nimeni despre ce scrieti aici, nu am de-a face cu nimic din acest caz. V-am trimis si un mail pe adresa ce apare pe aceasta pagina.
Scris de Sorin Freciu
8. 15-12-2009 22:26
Freciu un frecangiu imbecil...
...folosit pe post de papagal al infractorului Vintu alaturi de cetatenii moldoveni pusi de fatada la ramificatiile Gelsor.
La data de 17 decembrie 2004, cetăţeanul moldovean Vladislav DEREVENCO a fost investit in funcţia de administrator unic pentru firmele IMOLA SA şi GELSOR ASSETS MANAGEMENT SA (Gelsor AM).
Derevenco avea opt clase (8!!!) si 22 de ani, si avea deja probleme cu poliţia – ceea ce l-a facut probabil sa fie candidatul ideal pentru a prelua frâiele a două firme româneşti.
Actele prin care Derevenco a devenit administrator unic la Imola şi Gelsor AM au fost atestate şi înregistrate în aceeaşi zi, ele fiind publicate consecutiv în Monitorul Oficial. La momentul respectiv, Vîntu deţinea aproape 60% din Imola şi 1,5% din Gelsor AM.
Derevenco a intrat brusc în liga mare a afacerilor, alături de aşi ca Sorin Freciu Vladimir Soare, Gheorghe Raţiu şi alti administratori pusi de Vintu la Grupul Gelsor.
Gelsor AM SA a apărut în 1999, cu un capital subscris de cinci mii de Euro. Acţionarii săi au fost Sorin Ovidiu Vîntu, Vladimir Soare, Raţiu Gheorghe şi Grupul Gelsor SA.
Imola SA a apărut în 1994, cu un capital subscris de aproape 120 de mii de Euro. La momentul apariţiei lui Derevenco, compania avea ca acţionar majoritar pe Sorin Ovidiu Vîntu cu 60% iar restul era împărţit între Ecaterina Lazăr, Vasile Hobeanu, Gelsor SA şi Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzători Privaţi. Imola a fost transformată din societate pe acţiuni în SRL în 2006. În perioada ei de vârf, Imola avea participaţiuni în mai multe afaceri de presă. Notabile sunt Mihai Tatulici Production SA şi Financiarul Press SRL .
Derevenco a fost incaltat de Politie in 2005 alaturi de Pavel CUPEŢ, coleg de infracţiuni al tânărului manager Derevenco. Poliţia moldoveneasca i-a prins împreună într-un flagrant organizat in mai 2005.
Cupeţ era asociat intr-o firmă românească de investitii financiare - RO INVESTMENT & FINANCE, alături de Dorina Geanina POENARU din Galaţi, interpusa lui Maricel Pacuraru, inculpat in afacerea devalizarii Postei Romane. Poenaru este si ea legată de scandaluri privind Compania Naţională POŞTA ROMÂNĂ.
După asocierea cu Cupeţ, Poenaru a fondat compania Imopost alături de Poşta Română.
Ro Investment a facut parte din reteta de fraudare a companiei Poşta Română, alaturi de firma POSTCOM controlata de Maricel Păcuraru, prietenul lui SOV si fost patron la Gardianul.
La data de 17 decembrie 2004, cetăţeanul moldovean Vladislav DEREVENCO a fost investit in funcţia de administrator unic pentru firmele IMOLA SA şi GELSOR ASSETS MANAGEMENT SA (Gelsor AM).
Derevenco avea opt clase (8!!!) si 22 de ani, si avea deja probleme cu poliţia – ceea ce l-a facut probabil sa fie candidatul ideal pentru a prelua frâiele a două firme româneşti.
Actele prin care Derevenco a devenit administrator unic la Imola şi Gelsor AM au fost atestate şi înregistrate în aceeaşi zi, ele fiind publicate consecutiv în Monitorul Oficial. La momentul respectiv, Vîntu deţinea aproape 60% din Imola şi 1,5% din Gelsor AM.
Derevenco a intrat brusc în liga mare a afacerilor, alături de aşi ca Sorin Freciu Vladimir Soare, Gheorghe Raţiu şi alti administratori pusi de Vintu la Grupul Gelsor.
Gelsor AM SA a apărut în 1999, cu un capital subscris de cinci mii de Euro. Acţionarii săi au fost Sorin Ovidiu Vîntu, Vladimir Soare, Raţiu Gheorghe şi Grupul Gelsor SA.
Imola SA a apărut în 1994, cu un capital subscris de aproape 120 de mii de Euro. La momentul apariţiei lui Derevenco, compania avea ca acţionar majoritar pe Sorin Ovidiu Vîntu cu 60% iar restul era împărţit între Ecaterina Lazăr, Vasile Hobeanu, Gelsor SA şi Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzători Privaţi. Imola a fost transformată din societate pe acţiuni în SRL în 2006. În perioada ei de vârf, Imola avea participaţiuni în mai multe afaceri de presă. Notabile sunt Mihai Tatulici Production SA şi Financiarul Press SRL .
Derevenco a fost incaltat de Politie in 2005 alaturi de Pavel CUPEŢ, coleg de infracţiuni al tânărului manager Derevenco. Poliţia moldoveneasca i-a prins împreună într-un flagrant organizat in mai 2005.
Cupeţ era asociat intr-o firmă românească de investitii financiare - RO INVESTMENT & FINANCE, alături de Dorina Geanina POENARU din Galaţi, interpusa lui Maricel Pacuraru, inculpat in afacerea devalizarii Postei Romane. Poenaru este si ea legată de scandaluri privind Compania Naţională POŞTA ROMÂNĂ.
După asocierea cu Cupeţ, Poenaru a fondat compania Imopost alături de Poşta Română.
Ro Investment a facut parte din reteta de fraudare a companiei Poşta Română, alaturi de firma POSTCOM controlata de Maricel Păcuraru, prietenul lui SOV si fost patron la Gardianul.
Scris de Vitalie
10. 15-12-2009 23:22
d-le Roncea tot respectul
Domnule Roncea,
va aflati in situatia de a va dezinforma cititorii cu aceste informatii false.
Tizul meu, Sorin Ovidiu Freciu (SOF) nu a fost pe aeroport, nu a fost retinut, nu a vorbit cu nimeni, nu are de-a face cu cazul FNI, Gelsor etc pentru simplu motiv ca este ca si Nicolae Popa un desavarsit profesionist si un prieten minunat care de altfel se afla la mine acasa pe strada Paris, ca sa se relaxeze, atunci cand sustineti dvs ca m-ar fi dat in gat procurorilor.
Dealtfel locuinta de pe strada Paris ii apartine pe undeva si lui Sorin Freciu care a fost actionar la SC Imobiliar Network 2002 SA, fostă Gelsor Network, casa din Paris fiind parte a activelor SC Imobiliar Network 2002 SA, dupa cum rezulta si din expertiza financiar-contabilă întocmită în dosarul prăbuşirii FNI.
In rest insinuarile murdare cu privire la implicarea mea sau a lui Sorin in Dosarele FNI, FNA, BRS, BID nu sunt decat simple speculatii care nu pot fi dovedite ca daca ar fi fost dovedite as fi avut eu de executat cei 15 ani de puscarie nu Nicolae Popa.
Nici eu nici Sorin nu cred ca vom vedea interiorul puscariei pentru ca eu nu sunt de nivelul unui Gigi Becali sa fiu ridicat dimineata din patul meu.
va aflati in situatia de a va dezinforma cititorii cu aceste informatii false.
Tizul meu, Sorin Ovidiu Freciu (SOF) nu a fost pe aeroport, nu a fost retinut, nu a vorbit cu nimeni, nu are de-a face cu cazul FNI, Gelsor etc pentru simplu motiv ca este ca si Nicolae Popa un desavarsit profesionist si un prieten minunat care de altfel se afla la mine acasa pe strada Paris, ca sa se relaxeze, atunci cand sustineti dvs ca m-ar fi dat in gat procurorilor.
Dealtfel locuinta de pe strada Paris ii apartine pe undeva si lui Sorin Freciu care a fost actionar la SC Imobiliar Network 2002 SA, fostă Gelsor Network, casa din Paris fiind parte a activelor SC Imobiliar Network 2002 SA, dupa cum rezulta si din expertiza financiar-contabilă întocmită în dosarul prăbuşirii FNI.
In rest insinuarile murdare cu privire la implicarea mea sau a lui Sorin in Dosarele FNI, FNA, BRS, BID nu sunt decat simple speculatii care nu pot fi dovedite ca daca ar fi fost dovedite as fi avut eu de executat cei 15 ani de puscarie nu Nicolae Popa.
Nici eu nici Sorin nu cred ca vom vedea interiorul puscariei pentru ca eu nu sunt de nivelul unui Gigi Becali sa fiu ridicat dimineata din patul meu.
Iar dragul de Freciu nu m-ar trada pentru simplul motiv ca s-ar autoincrimina si ar avea de executat si el cativa ani neplacuti de puscarie, cu mine in celula de alaturi, ceea ce nu-i asa nu prea e credibil, asa cum nu este credibil nici materialul scris de Dvs, la comanda unor cercuri rautacioase din partea Cotroceniului, unde a produs deranj faptul ca la mine la vila se relaxeaza atatia si atatia prieteni minunati, nu doar dragul de Freciu ci si Presedintele Geoana, dl-ul Patapievici, Hurezeanu, dna Zoe Petre etc samd
V-am trimis si un mail pe adresa ce apare pe aceasta pagina.
Scris de Sorin Ovidiu Vintu (SOV)
11. 15-12-2009 23:26
Respect pentru Sorini Ovidii
Tot RESPECTU' meseriasilor ca ati scapat pana acum de mana legii
si de furia celor 350 000 de fraieri tzepuiti in timp ce dormeau
linistiti via Gelsor SOV invest etc
Scris de Respectabil
16. 16-12-2009 03:13
GELSOR-FNI, confesiunea mea
d-le Roncea
tot respectul
Domnule Roncea,
insa pentru a nu mai fi desinformat va ofer ocazia sa aflati adevarata istorie a Gelsor si FNI, istorie pe care nici tizul meu Sorin Ovidiu Freciu (SOF), fost sef la Gelsor nu o cunoaste prea bine, deoarece el a fost ca si Nicolae Popa, alt fost sef al Gelsor, doar un om de paie, altfel desavarsit...
Iata deci, in premiera, dle Roncea confesiunea mea, asa cum Parchetul si-ar dori-o de mult sa o subsemenez. Stiti insa ca nu degeaba m-am hotarat sa ma dedic doar spatiului virtual, publicarii online.
tot respectul
Domnule Roncea,
insa pentru a nu mai fi desinformat va ofer ocazia sa aflati adevarata istorie a Gelsor si FNI, istorie pe care nici tizul meu Sorin Ovidiu Freciu (SOF), fost sef la Gelsor nu o cunoaste prea bine, deoarece el a fost ca si Nicolae Popa, alt fost sef al Gelsor, doar un om de paie, altfel desavarsit...
Iata deci, in premiera, dle Roncea confesiunea mea, asa cum Parchetul si-ar dori-o de mult sa o subsemenez. Stiti insa ca nu degeaba m-am hotarat sa ma dedic doar spatiului virtual, publicarii online.
Aici nimeni nu ma vede asa infirm cum sunt, aici sunt tatic, sunt barosan, sunt de nearestat deoarece aici sunt doar din biti si byti (un fel de Itzi-Bitzi).
Asadar dle Roncea sa incepem cu inceputul...
Afacerile mele pe vremea cand eram inca un fost puscarias cu cinci ani de parnaie pentru delapidare, fiul unei florarese si al unui tata necunoscut, au plecat din zona Roman, prin GELSOR, o societate care a fost infiintata in 1993 cu Gelu Teodorescu, profesor de matematica la Universitatea din Iasi, prieten cu Dan Condurachi si cu mine.
Pana la acest moment apucasem deja sa deschid, in martie 1990, o consignatie, in micul targ Roman. Aveam un video pe care-l inchiriam casei de cultura cu 600 de lei pe saptamana si mai vindeam televizoare si blugi vechi. La sfarsitul anului 1990, mai aveam opt consignatii prin toata Moldova, aveam si doua trei bombe si carciumi si am inchiriat cateva spatii en-gros, in Bucuresti.
GELSOR a plecat din start printr-o teapa clasica: la fabrica de seringi de unica folosinta SANEVIT Arad, una dintre primele societati listate la bursa, GELSOR a cumparat masiv actiuni la pretul minimal.
SANEVIT avea exclusivitate de la Ministerul Sanatatii pentru vanzarea produselor sale in sistemul sanitar iar afacerile fabricii mergeau bine astfel ca pretul actiunilor a urcat spectaculos.
“Coincidenta” GELSOR a vandut participatia sa la SANEVIT cu doar cateva zile inainte ca guvernul sa decida ca nu este normal ca statul sa cumpere seringi numai de la un singur producator, fara licitatie. Profitul rezultat din vanzarea la timp a actiunilor a fost enorm. GELSOR a avut un profit rezultat in urma afacerii SANEVIT de aproape 15 ori mai mare decat suma investita initial.
Apoi insa cei care au cumparat (printre care si SIF Muntenia) au avut surpriza sa constate, in scurt timp, ca actiunile nu valoreaza mare lucru in conditiile in care nu mai este unic furnizor.
Mai departe, in cascada, reteta mea a functionat la nesfarsit...
GELSOR, BRS, BID
In 1993, provincialul din Roman care eram eu atunci, si-a
vazut visul cu ochii. Ajunsesem in Capitala si in 1994, am inceput
comertul cu certificate de proprietate. Am jucat totul pe o singura
carte: Bursa Gelsor, societate creata pentru a tranzactiona
certificatele de proprietate emise de PDSR si am reusit pana la
sfarsitul anului sa adun 6 milioane de certificate de proprietate.
Lumea era proasta si vindea la tiganii de la gurile de metrou, pusi de
mine, hartiile de proprietate care li se pareau fara folos.
In timp ca Paunescu cumpara hotelul Intercontinental, Catarama isi construia Elvila, Copos facea afaceri cu produse electronice, iar Padure isi punea pe picioare Gepa, eu intr-un spatiu inchiriat in hotelul Dorobanti, cumparam si vindeam certificate de proprietate de pe urma carora, obtineam castiguri chiar si de un milion de dolari zilnic.
Am concentrat mari volume de carnete cu certificate de proprietate (CCP). Cele aproape sase milioane de titluri, reprezentau mai mult de jumatate din totalul CCP emise conform Legii nr. 58/1991. Legea a fost schimbata din cauza mea si a altora prezenti pe piata certificatelor de proprietate, asa ca am vandut Gelsor cu clauza de rascumparare, am rascumparat-o apoi cand a mai scazut scandalul iar in 1998 am inceput sa-mi formez o echipa de dat tunuri la scara mare. Am recrutat numai ofiteri , acoperiti in bancheri de prestigiu: Vlad Soare, fost viceguvernator al BNR si fost presedinte al Bancorex; George Mucibabici, Vasile Savoiu, fosti directori in BNR, Daniel Daianu, fost economist-sef al BNR si fost ministru de finante. Mi s-a alaturat si ex-premierul Nicolae Vacaroiu, in spatele caruia am infiintat Banca de Investitii si Dezvoltare. Acum Vlad Soare are propria firma de consultanta. Vasile Savoiu, de asemenea, George Mucibabici a fost vicepresedintele Bancii “Ion Tiriac”, Nicolae Vacaroiu a fost presedinte al Senatului si presedinte interimar iar Daniel Daianu a devenit securist de omenie al liberarilor si GDS.
Am intrat pe parteneriatul (respectiv jefuirea) societatilor de investitii financiare (SIF-uri) si am pornit startul cu preluarea pachetului majoritar de actiuni al fostei banci Astra din Brasov de Grupul Financiar Gelsor. Banca comerciala Astra din Brasov a fost înfiintata în 1996 de un grup de oameni de afaceri din Brasov care doreau sa acopere golul lasat de caderea Bancii Dacia Felix.
Întrucat nu au mai avut bani sa o sustina în 1999 fondatorii au acceptat ca pachetul majoritar de actiuni sa fie cumparat de societatea de brokeraj Gelsor. Ulterior, Banca Astra si-a schimbat denumirea in Banca Romana de Scont (BRS) iar eu ca proprietar al Gelsor, deveneam, indirect, actionarul majoritar al BRS. Ceilalti actionari erau membrii fondatori ai fostei Astra - SIF Transilvania, SIF Oltenia, cateva societati comerciale din Brasov si persoane fizice, intre acestea figurand presedintele SIF Transilvania, Mihai Fercala, si un director din cadrul societatii de investitii.
In anul 2000 am lansat pe piata bancara a doua mea banca - Banca de Investitii si Dezvoltare (BID) unde detineam 95% din actiuni. La inaintarea l-am pus pe Nicolae Vacaroiu, primul presedinte al BID, apoi pe Corneliu Croitoru, presedinte BID din primavara anului 2001, fost viceguvernator al BNR, alte persoane din conducere provenind din BNR si de la Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar. Treba insa s-a fasait dupa ce m-a prins directia de Supraveghere din cadrul BNR. Nicolae Cinteza, directorul directie a dat pe goarna: “Uneori banii lasa urme (...) In miile de tranzactii verificate pana acum, doar intr-un singur caz nu am putut stabili circuitul complet al banilor. In toate celelalte cazuri, soldul contului inainte de efectuarea tranzactiei (cu alte cuvinte, ce exista in portofel) era nesemnificativ (de ordinul zecilor sau sutelor de mii) fata de sutele de milioane, miliardele si uneori zecilor de miliarde care intrau si ieseau din contul respectiv. Va asigur ca circuitul sumelor a fost identificat”. BID-ul s-a prabusit cu zgomot, fara ca lumea sa-si mai poata recupera banii, ajunsi la mine in conturi, prin interpusi.
Banca Romana de Scont (BRS) a fost o alta bomba cu efect intarziat. Banca s-a orientat, cu predilectie, catre persoane juridice, clienti de anvergura ca SIF-urile, Posta Romana, societatea de asigurari Astra, care si-au deschis depozite in care am dat gaura lejer.
Directorul BRS, Teodor Nicolaescu s-a dat singur in gat recunoscand ca a umblat in conturile clientilor, fara stirea lor, ca a efectuat transferuri, golind un cont si umpland un altul, ca a acordat credite fictive.
In vara anului 2001, banca intra in supravegherea Bancii Nationale, trece apoi prin regimul decontarii speciale, iar din 3 ianuarie 2002 in administrare speciala. Suita de controale trimise de BNR la BRS s-a datorat unui capsoman integru, viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, sef peste directia de supraveghere din BNR. Nicolaescu a intrat la parnaie, unde a incercat sa ma traga dupa el, ceea ce nu i-a reusit iar eu am golit linistit banca de toate resursele.
FNI: jaf protejat de statul mafiot
Imi place deseori sa ma citez pe mine insumi. O fac si aici pt dvs dle Roncea: “In Romania, ca oriunde in lume, o afacere trebuie sa se bazeze pe lege. (...) In privinta moralitatii unei afaceri, asta este alta dezbatere. Legile moralitatii nu le poti aplica in afaceri. Nu mai sunt de actualitate. Asa este oriunde in lume.” – (Sorin Ovidiu Vintu)
Sute de mii de romani care si-au investit economiile in unitati FNI au dormit linistiti hipnotizati de sloganul meu. Dupa trei ani si ceva de jaf organizat cei care au condus la vedere FNI (interpusii mei) au fugit, banii s-au evaporat, iar anchetele pornite de autoritati au mascat de fapt aflarea adevarului.
Reteta falimentului a fost simpla. Fondul nu a fost infiintat pentru ceea ce se astepta lumea, potrivit denumirii, ci pentru scoaterea din buzunarele oamenilor a ultimelor economii, dupa escrocheria Gerald si Caritas.
FNI tot un joc piramidal, a “desavarsit” jumulirea romanilor inceputa prin Caritas si Gerald, “jocuri” organizate tot de mafia lucratorilor in servicii utilizati de mine. A fost pus in miscare un angrenaj urias care a promovat agresiv “investitia” la FNI, prin utilizarea exclusiva si complice a mass-media manjita de mine cu sute de mii de euro cash. Nimeni nu a rezistat, de la Tatulici la Rosca Stanescu.
Oamenii au fost prostiti prin asocierea FNI cu bancile comerciale si cu institutii ale statului, iar “adormirea” s-a facut prin aruncarea pe piata media a unor bugete enorme de publicitate si utilizarea unor lideri de opinie de tipul lui Tatulici, la fel ca si in cazul Caritas. Sutele de mii de oameni care si-au investit economiile in unitati FNI au fost “vrajiti” cu sloganul “Dormi linistit, noi veghem pentru tine”.
Actiuni necotate, fara valoare, actiuni cotate, dar cumparate la suprapret, tranzactii fictive si rascumparari de unitati la randamente uriase - iata reteta uriasei fraude FNI, sustinuta prin politica agresiva de marketing, implicarea institutiilor statului si a unor banci comerciale.
Existau, de ochii lumii, in portofoliul FNI si ceva actiuni ale unor societati listate la bursa, dar ele fusesera cumparate la preturi duble sau chiar triple fata de valoarea lor reala.
SOV Invest, administratorul FNI, nu avea o autorizatie de functionare pentru Bucuresti. Cu alte cuvinte, Fondul a functionat ilegal mai toata perioada.
“S-a retinut ca SC SOV Invest SA nu a solicitat la CNVM aprobarea schimbarii sediului din Constanta in Bucuresti, nedepunand un dosar special pentru avizarea schimbarii sediului, dar, indirect, in modificarile prospectului de emisiune avizate de CNVM prin Decizia 3136/14.07/1998, se prevede schimbarea datelor de identificare ale societatii de administrare. Nu exista autorizatie prealabila de functionare a SC SOV Invest SA, societatea a fost infiintata prin Sentinta Civila a Tribunalului Constanta (...). Se constata astfel incalcarea regulamentului CNVM (...)”, se arata intr-un control al CNVM realizat ulterior caderii FNI.
Angrenajul s-a bazat exclusiv pe “abureala” populatiei care mi-a reusit de minune: strategia investitionala a FNI suna, oficial, in felul urmator: “Optimizarea portofoliului fondului administrat in conformitate cu prevederile legal-normative in vigoare, pentru asigurarea cresterii unitatii de fond. Dinamizarea activitatilor pe piata de capital si cu precadere a tranzactiilor in Bursa si pe piata RASDAQ”. Pe scurt “legenda” de acoperire suna ca o investitie in siguranta.
De fapt FNI a investit majoritatea banilor in actiuni necotate pe pietele reglementate iar majoritatea achizitiilor de actiuni s-au facut prin tranzactii cu persoane fizice...care de fapt nu existau, erau fictive!
Iata ce scria un politist ager (l-am angajat mai apoi portar la mine, pe str. Paris), dupa ce a inceput ancheta FNI, in procesul-verbal: “Astazi (...) fiind in continuarea verificarilor privind contractul de cesiune de actiuni incheiat intre Grigore Ioan, in calitate de cedent, si FNI prin SOV Invest, in calitate de cesionar pentru un numar de 7.760 de actiuni la purtator emise de SC Industrial Export SA, ne-am deplasat la domiciliul mentionat in contract al cedentului respectiv, str. Tunari nr 156. Adresa nu a putut fi identificata, intrucat strada Tunari din sectorul 2 este numerotata de la 1 la 87. Pentru care am incheiat prezentul proces-verbal”.
Actiunile necotate, smen pentru mine
In iunie 1997, FNI a cumparat actiuni la Bucuresti Turism SA, o societate aflata in...cadere. Vanzatorul actiunilor eram eu evident care am cedat 5.787 de actiuni si a primit 2,488 de miliarde de lei, adica 430.000 de lei pentru fiecare actiune. Bucuresti Turism nu era cotata pe piata bursiera, dar era “foarte valoroasa” pentru FNI astfel incat a fost trecuta in activul net cu suma de achizitie desi, potrivit CNVM, acest lucru incalca grav legislatia in vigoare. Tranzactii de acest tip au fost facute cu zecile, fie ca era vorba de mine personal sau de interpusi sau SVM-uri “inventate” de mine.
Intr-un raport din martie 1998, Comisia Nationala de Valori Mobiliare atragea atentia asupra faptului ca portofoliul FNI are o structura riscanta, fiind constituit in proportie de aproape 70% din actiuni necotate. Doar putin peste 15% erau titluri cotate pe piata bursiera, iar acestea nu valorau mai nimic.
Intr-o alta situatie intocmita de CNVM (30 iunie 2000), rezulta ca actiunile fusesera cumparate la valori duble sau chiar triple fata de valoarea lor reala. Astfel, pentru titluri Rafo Onesti s-au cheltuit 460 de milioane de lei, desi valoarea de piata a actiunilor era de aproape cinci ori mai mica. Aceasta este doar una dintre directiile spre care s-au scurs banii FNI. Situatia era identica si in ceea ce priveste societatile cotate pe RASDAQ si aflate in portofoliul FNI.
Bankcoop, CEC, Ciorbea
CEC-ul taranistilor intrase in combinatia FNI pe calea batatorita de - Bankcoop. Pe 30 mai 1997, cele doua parti semnasera un contract de fidejusiune/cautiune (contract nr. 2509).
Bankcoop a intrat in incapacitate de plata, asa ca inlocuitorul a fost CEC, institutia bancara (de stat) cea mai afectata de “afacerea” Fondului National de Investitii.
Situatia investitiilor nu era contabilizata exact, iar numarul unitatilor de fond aflate in circulatie nu era unul real. Dupa caderea FNI, s-a aflat ca managerii Fondului aveau aruncate pe piata (in aprilie 2000) peste 75 de milioane de unitati de fond. CNVM a observat ca in scriptele oficiale, nu figurau decat aproximativ 34 de milioane de unitati. De doua ori mai putine! O luna mai tarziu (mai 2000), in actele FNI nu mai exista nici macar o unitate de fond. Omul meu cheie acel care ma putea infunda, Nicolae Popa, a fost scos din tara de ofiteriul SRI Veliscu.
Nicolae Popa, profilul unui minunat prieten
Nicolae Popa a fost directorul general al Societatii de Valori Mobiliare GELSOR, patronata de mine de la bun inceput - firma care a administrat actiunile SOV Invest, societate care, la randul ei, a administrat Fondul National de Investitii (FNI) si Fondul National de Acumulare (FNA).
Prin declaratie-angajament semnata de Popa acesta era autorizat in scris de mine sa efectueze tranzactii la FNI in numele si in interesul sau propriu in baza instructiunilor date de mine. Aceste date sunt atestate si de faptul ca SC Sovinvest SA, ca administrator al FNI, a virat direct in conturile mele personale, din rascumpararile de unitati de fond efectuate de pe carnetele de investitor emise pe numele lui Popa, sume in valoare totala de peste 516 miliarde de lei.
Conform declaratiilor Mariei Vlas, in angrenajul jafului FNI un rol-cheie l-au avut fostii ofiteri SRI, iar de recrutarea si angajarea lor, intr-o prima faza, s-a ocupat cadrul SRI Victor Veliscu, asociatul meu, adunat de mine pe strada dupa ce a fost data afara din serviciu pentru ca a sterpelit din fondurile operative ale SRI. In 1994, Veliscu imi amenajeaza sediul GELSOR, iar in iulie 1995, devine actionar la SOV Invest, firma mea preferata, ce avea sa administreze dezastrul FNI.
Vlas a afirmat ca, la inceput, ea a lucrat pentru Vintu la Societatea de Valori Mobiliare GELSOR SA si ca a incheiat cu Veliscu, care reprezenta SOV Invest, primul contract de distribuire a certificatelor de investitor. Ulterior, Veliscu i-a predat Mariei Vlas administrarea SOV Invest.
Prin intermediul lui Popa Nicolae, trimis demine la Jakarta, unde am niste prieteni rusi, am retras din fond 516 miliarde de lei. Potrivit expertilor, eu cica nu eram investitor FNI, desi, initial, pe numele meu a existat un carnet de investitor. Ulterior, acelasi carnet apare pe numele inculpatului Popa Nicolae. Concluzia expertilor a fost ca “inculpatul Sorin Ovidiu Vintu a fost investitor FNI prin persoane interpuse”, respectiv prin Popa Nicolae. Ce sa zic, mi se falfaie de concluziile lor de muritori de foame.
Banii investiti in FNI de mine erau gestionati de Nicolae Popa, interpus in scopul mascarii implicarii acestuia in devalorizarea fondului. Ioana Maria Vlas a declarat, pe parcursul anchetei, in calitate de martor, ca Nicolae Popa era „mana dreapta a inculpatului (adica eu, Sorin Ovidiu Vintu) ca orice spunea acesta (eu) era ca si cum ar fi spus insusi inculpatul, prefigurandu-l drept mandatar al inculpatului, aceleasi aspecte rezultand si din declaratiile altor martori atasate acestui dosar“.
Tribunalul Bucuresti, bine uns de mine, insa nu a gasit „suficiente probe care sa ateste ca SOV a avut vreo implicare“, iar Vintu nu ar fi incalcat legea cand l-a folosit pe Popa ca mandatar al banilor investiti la FNI . Cel mai important element al cazului - Nicolae Popa, cel care ar fi putut sa ma duca in pragul puscariei, a fost „exfiltrat“ din tara de insusi Victor Veliscu, care l-a scos din tara cu masina condusa de el personal.
Nicolae Popa si SRI-ul lui Raducu
Dupa deosebitele servicii prestate in beneficiul meu, Veliscu este reactivat si angajat la UM 0215, ca sef serviciu economic (finante-banci), iar ulterior ajunge inapoi la SRI, direct in dreapta lui Timofte.
In 2001, Victor Veliscu, reactivat in SRI, va fi consilierul directorului Serviciului Roman de Informatii pe probleme de logistica, pana in 2005, cand este trecut in rezerva cu rangul de general de brigada. Pensionarul fericit si-a infiintat apoi o pensiune, iar de FNI si de implicarea sa in marele meu jaf nu s-a mai suflat un cuvant, desi pe data de 6 martie 2003, directorul SRI, Radu Timofte, referindu-se la cazul FNI, afirma in plenul Parlamentului: „Cetatenii, societatea si chiar institutii ale statului au fost victimele unei mari manipulari puse la cale de «escroci de geniu», din conducerea si compunerea retelelor crimei organizate internationale, care mai sunt inca in umbra, fiindca cei scosi in fata nu sunt decat niste pioni. (...) Artizanii escrocheriei nu au plecat, au fost intotdeauna peste granita. Au fost si pioni pe teritoriul Romaniei. Va asigur ca s-a stiut totul in legatura cu FNI“.
Aici, decedatul Raducu pe de o parte mintea de ingheta apele, pe de o parte spunea adevarul pe deplin: intr-adevar „s-a stiut totul in legatura cu FNI“, intr-adevar „au fost scosi in fata niste pioni“, insa ce a uitat sa precizeze Timofte era faptul ca chiar omul de la dreapta sa, totodata omul din stanga mea, era unul dintre artizanii escrocheriei, iar cel care imi dadea raportul era chiar el, Raducu, prins de tembelii de ofiterii de la E in flagrant. Evident am avut grija ca oamenii sa fie matrasiti, scosi la pensie - desigur nu au primit pensii atat de grase ca Veliscu, deoarece ei si-au servit ca prostii doar tara, nu si pe mine.
Aluminiul, mon amour
Am aranjat cu Botos ca anchetatorii, care au efectuat urmarirea penala in dosarul Fondului National de Investitii sa fie indepartati rand pe rand. Toti cei care m-au deranjat au pierdut contactul cu dosarele in care eram inculpat.
Coordonatorul echipei, procuror sef adjunct sectie Ovidius Paun a fost eliberat din functie fara motiv, ofiterul Constantin Duvac a fost “avansat”, ofiterul Ovidiu Dobleaga - “recompensat” cu o bursa in Franta, iar procurorul Luminita Sega a fost nevoita sa se mute la PNA dupa ce postul sau a fost restructurat din schema Parchetului General, bineinteles in urma deciziei lui Botos si a telefonului meu. Luminita Sega a fost indepartata din PICCJ sub pretextul “restructurarii postului”, ulterior finalizarii anchetelor in marile dosare care ma implicau FNI - FNA - Banca Agricola.
Luminita Sega a fost procurorul-sef de sectie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pana in 2004, fiind implicata direct in dosarele FNI- Banca Agricola si BID, care l-au avut cap de afis pe controversatul SOV, “detalii” omise de cotianul central care a dezvaluit natura mortii procuroarei.
Dupa ce Parchetul, condus de Ilie Botos a restructurat postul sau, Sega a fost obligata sa se mute in cadrul sectiei a II-a de la Parchetul National Anticoruptie. La scurt timp, in 2005, Luminita Sega a fost pensionata medical, suferind un atac cerebral care a dus in cele din urma la moartea sa.
Luminita Sega a semnat in 2003 extinderea cercetarii penale in dosarul FNI impotriva mea, sub aspectul savarsirii a nu mai putin de sase infractiuni pedepsite de Codul penal, iar in acelasi an, toate cauzele privindu-ma pe mine ca inculpat in cauza FNI i-au fost repartizate spre supraveghere procurorului-sef Luminita Sega care a murit otravita lent cu metaloizi, la serviciu. Aluminiu, de la preietenul meu Mark Rich, cel care detine mai tot aluminiul Romaniei si Rusiei.
...procurorul Irinel Paun minunatul meu salvator
Toate retragerile ilegale de actiuni si bani de la FNI poarta semnatura lui Nicolae Popa, insa marturiile si expertizele financiar-contabile au dus si la punerea mea sub acuzare in aceasta cauza. Am scapat insa de acuzatii, in 2004, de la o bubitza la licior, vazuta doar de procurorul Irinel Paun (fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie). Evident de buna credinta acesta a apreciat ca buba de la un piciorul meu schiop face imposibila anchetarea mea.
Modul in care Parchetul – respectiv Paun - explica la acea data – 7.12. 2004 - disjungerea dosarului a fost tare amuzant. Am ras doua zile, in Creta unde ma odihneam. Procurorul Irinel a apreciat ca “inculpatul Sorin Ovidiu Vintu a suferit o interventie chirurgicala ca urmare a unui accident casnic, fiind in imposibilitatea de a participa la efectuarea unor acte de urmarire penala”. “Casnic”, asta e cuvantul care m-a distrat cel mai tare, cand eu sunt divortat dupa ce m-a scapat Dan de Angelica aia mica neagra si paroasa, brrr...
In rechizitoriul dosarului FNI intocmit de procurorul Irinel Paun, cel care m-a facut scapat, acesta recunoaste ca nelegiuirile in functionarea si administrarea fondului s-au facut inclusiv in perioada in care eram tatal FNI-ului. Astfel, anchetatorul precizeaza ca una dintre cauzele care au generat pagube in activitatea FNI a fost diminuarea numarului unitatilor de fond aflate in circulatie, fapt ce a avut ca efect direct cresterea nereala a valorii unitatilor de fond in raport de care s-au efectuat rascumpararile si care a generat plata unor sume de bani in plus, necuvenite, din fondurile investitorilor FNI. Acelasi rechizitoriu precizeaza ca o alta cauza importanta care a determinat intrarea FNI in incapacitate de plata a constituit-o reevaluarea nejustificata a actiunilor aflate in portofoliul FNI.
Prin disjungerea datorita bubei mele la picior, Nicolae Popa si Ioana Maria Vlas au ramas singurii inculpati in aceasta cauza. Prin decizia definitiva si irevocabila a Curtii Supreme de anul acesta, Vlas a fost condamnata la zece ani de inchisoare, sub acuzatiile de inselaciune si abuz in serviciu. Popa are de efectuat 15. Sorin Ovidiu Freciu, tizul meu ar lua si el vreo 8 cel putin.
Tocmai de aceea nu cred nici eu ca Freciu, care mi-a aratat scrisoarea inainte de a va scrie, dle Roncea, ar face greseala sa vorbeasca la Parchet sau sa incerce sa fuga din tara. Gura bate curul dle Roncea, iar Freciu stie bine sensul acestui proberb neaos...asa ca va rog publicati-i dreptul la replica ca va cumpar si ziarul si strada inclusiv intersectia cu Columbelor, unde lucreaza tanarul pregatit de mine, (cu bursa insa de la Patriciu) de mic.
Va rog insistent nu mai pomeniti nimic de Sorin Ovidiu Freciu (SOF) inainte de a-mi cere mie acceptul (SOV).
In timp ca Paunescu cumpara hotelul Intercontinental, Catarama isi construia Elvila, Copos facea afaceri cu produse electronice, iar Padure isi punea pe picioare Gepa, eu intr-un spatiu inchiriat in hotelul Dorobanti, cumparam si vindeam certificate de proprietate de pe urma carora, obtineam castiguri chiar si de un milion de dolari zilnic.
Am concentrat mari volume de carnete cu certificate de proprietate (CCP). Cele aproape sase milioane de titluri, reprezentau mai mult de jumatate din totalul CCP emise conform Legii nr. 58/1991. Legea a fost schimbata din cauza mea si a altora prezenti pe piata certificatelor de proprietate, asa ca am vandut Gelsor cu clauza de rascumparare, am rascumparat-o apoi cand a mai scazut scandalul iar in 1998 am inceput sa-mi formez o echipa de dat tunuri la scara mare. Am recrutat numai ofiteri , acoperiti in bancheri de prestigiu: Vlad Soare, fost viceguvernator al BNR si fost presedinte al Bancorex; George Mucibabici, Vasile Savoiu, fosti directori in BNR, Daniel Daianu, fost economist-sef al BNR si fost ministru de finante. Mi s-a alaturat si ex-premierul Nicolae Vacaroiu, in spatele caruia am infiintat Banca de Investitii si Dezvoltare. Acum Vlad Soare are propria firma de consultanta. Vasile Savoiu, de asemenea, George Mucibabici a fost vicepresedintele Bancii “Ion Tiriac”, Nicolae Vacaroiu a fost presedinte al Senatului si presedinte interimar iar Daniel Daianu a devenit securist de omenie al liberarilor si GDS.
Am intrat pe parteneriatul (respectiv jefuirea) societatilor de investitii financiare (SIF-uri) si am pornit startul cu preluarea pachetului majoritar de actiuni al fostei banci Astra din Brasov de Grupul Financiar Gelsor. Banca comerciala Astra din Brasov a fost înfiintata în 1996 de un grup de oameni de afaceri din Brasov care doreau sa acopere golul lasat de caderea Bancii Dacia Felix.
Întrucat nu au mai avut bani sa o sustina în 1999 fondatorii au acceptat ca pachetul majoritar de actiuni sa fie cumparat de societatea de brokeraj Gelsor. Ulterior, Banca Astra si-a schimbat denumirea in Banca Romana de Scont (BRS) iar eu ca proprietar al Gelsor, deveneam, indirect, actionarul majoritar al BRS. Ceilalti actionari erau membrii fondatori ai fostei Astra - SIF Transilvania, SIF Oltenia, cateva societati comerciale din Brasov si persoane fizice, intre acestea figurand presedintele SIF Transilvania, Mihai Fercala, si un director din cadrul societatii de investitii.
In anul 2000 am lansat pe piata bancara a doua mea banca - Banca de Investitii si Dezvoltare (BID) unde detineam 95% din actiuni. La inaintarea l-am pus pe Nicolae Vacaroiu, primul presedinte al BID, apoi pe Corneliu Croitoru, presedinte BID din primavara anului 2001, fost viceguvernator al BNR, alte persoane din conducere provenind din BNR si de la Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar. Treba insa s-a fasait dupa ce m-a prins directia de Supraveghere din cadrul BNR. Nicolae Cinteza, directorul directie a dat pe goarna: “Uneori banii lasa urme (...) In miile de tranzactii verificate pana acum, doar intr-un singur caz nu am putut stabili circuitul complet al banilor. In toate celelalte cazuri, soldul contului inainte de efectuarea tranzactiei (cu alte cuvinte, ce exista in portofel) era nesemnificativ (de ordinul zecilor sau sutelor de mii) fata de sutele de milioane, miliardele si uneori zecilor de miliarde care intrau si ieseau din contul respectiv. Va asigur ca circuitul sumelor a fost identificat”. BID-ul s-a prabusit cu zgomot, fara ca lumea sa-si mai poata recupera banii, ajunsi la mine in conturi, prin interpusi.
Banca Romana de Scont (BRS) a fost o alta bomba cu efect intarziat. Banca s-a orientat, cu predilectie, catre persoane juridice, clienti de anvergura ca SIF-urile, Posta Romana, societatea de asigurari Astra, care si-au deschis depozite in care am dat gaura lejer.
Directorul BRS, Teodor Nicolaescu s-a dat singur in gat recunoscand ca a umblat in conturile clientilor, fara stirea lor, ca a efectuat transferuri, golind un cont si umpland un altul, ca a acordat credite fictive.
In vara anului 2001, banca intra in supravegherea Bancii Nationale, trece apoi prin regimul decontarii speciale, iar din 3 ianuarie 2002 in administrare speciala. Suita de controale trimise de BNR la BRS s-a datorat unui capsoman integru, viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, sef peste directia de supraveghere din BNR. Nicolaescu a intrat la parnaie, unde a incercat sa ma traga dupa el, ceea ce nu i-a reusit iar eu am golit linistit banca de toate resursele.
FNI: jaf protejat de statul mafiot
Imi place deseori sa ma citez pe mine insumi. O fac si aici pt dvs dle Roncea: “In Romania, ca oriunde in lume, o afacere trebuie sa se bazeze pe lege. (...) In privinta moralitatii unei afaceri, asta este alta dezbatere. Legile moralitatii nu le poti aplica in afaceri. Nu mai sunt de actualitate. Asa este oriunde in lume.” – (Sorin Ovidiu Vintu)
Sute de mii de romani care si-au investit economiile in unitati FNI au dormit linistiti hipnotizati de sloganul meu. Dupa trei ani si ceva de jaf organizat cei care au condus la vedere FNI (interpusii mei) au fugit, banii s-au evaporat, iar anchetele pornite de autoritati au mascat de fapt aflarea adevarului.
Reteta falimentului a fost simpla. Fondul nu a fost infiintat pentru ceea ce se astepta lumea, potrivit denumirii, ci pentru scoaterea din buzunarele oamenilor a ultimelor economii, dupa escrocheria Gerald si Caritas.
FNI tot un joc piramidal, a “desavarsit” jumulirea romanilor inceputa prin Caritas si Gerald, “jocuri” organizate tot de mafia lucratorilor in servicii utilizati de mine. A fost pus in miscare un angrenaj urias care a promovat agresiv “investitia” la FNI, prin utilizarea exclusiva si complice a mass-media manjita de mine cu sute de mii de euro cash. Nimeni nu a rezistat, de la Tatulici la Rosca Stanescu.
Oamenii au fost prostiti prin asocierea FNI cu bancile comerciale si cu institutii ale statului, iar “adormirea” s-a facut prin aruncarea pe piata media a unor bugete enorme de publicitate si utilizarea unor lideri de opinie de tipul lui Tatulici, la fel ca si in cazul Caritas. Sutele de mii de oameni care si-au investit economiile in unitati FNI au fost “vrajiti” cu sloganul “Dormi linistit, noi veghem pentru tine”.
Actiuni necotate, fara valoare, actiuni cotate, dar cumparate la suprapret, tranzactii fictive si rascumparari de unitati la randamente uriase - iata reteta uriasei fraude FNI, sustinuta prin politica agresiva de marketing, implicarea institutiilor statului si a unor banci comerciale.
Existau, de ochii lumii, in portofoliul FNI si ceva actiuni ale unor societati listate la bursa, dar ele fusesera cumparate la preturi duble sau chiar triple fata de valoarea lor reala.
SOV Invest, administratorul FNI, nu avea o autorizatie de functionare pentru Bucuresti. Cu alte cuvinte, Fondul a functionat ilegal mai toata perioada.
“S-a retinut ca SC SOV Invest SA nu a solicitat la CNVM aprobarea schimbarii sediului din Constanta in Bucuresti, nedepunand un dosar special pentru avizarea schimbarii sediului, dar, indirect, in modificarile prospectului de emisiune avizate de CNVM prin Decizia 3136/14.07/1998, se prevede schimbarea datelor de identificare ale societatii de administrare. Nu exista autorizatie prealabila de functionare a SC SOV Invest SA, societatea a fost infiintata prin Sentinta Civila a Tribunalului Constanta (...). Se constata astfel incalcarea regulamentului CNVM (...)”, se arata intr-un control al CNVM realizat ulterior caderii FNI.
Angrenajul s-a bazat exclusiv pe “abureala” populatiei care mi-a reusit de minune: strategia investitionala a FNI suna, oficial, in felul urmator: “Optimizarea portofoliului fondului administrat in conformitate cu prevederile legal-normative in vigoare, pentru asigurarea cresterii unitatii de fond. Dinamizarea activitatilor pe piata de capital si cu precadere a tranzactiilor in Bursa si pe piata RASDAQ”. Pe scurt “legenda” de acoperire suna ca o investitie in siguranta.
De fapt FNI a investit majoritatea banilor in actiuni necotate pe pietele reglementate iar majoritatea achizitiilor de actiuni s-au facut prin tranzactii cu persoane fizice...care de fapt nu existau, erau fictive!
Iata ce scria un politist ager (l-am angajat mai apoi portar la mine, pe str. Paris), dupa ce a inceput ancheta FNI, in procesul-verbal: “Astazi (...) fiind in continuarea verificarilor privind contractul de cesiune de actiuni incheiat intre Grigore Ioan, in calitate de cedent, si FNI prin SOV Invest, in calitate de cesionar pentru un numar de 7.760 de actiuni la purtator emise de SC Industrial Export SA, ne-am deplasat la domiciliul mentionat in contract al cedentului respectiv, str. Tunari nr 156. Adresa nu a putut fi identificata, intrucat strada Tunari din sectorul 2 este numerotata de la 1 la 87. Pentru care am incheiat prezentul proces-verbal”.
Actiunile necotate, smen pentru mine
In iunie 1997, FNI a cumparat actiuni la Bucuresti Turism SA, o societate aflata in...cadere. Vanzatorul actiunilor eram eu evident care am cedat 5.787 de actiuni si a primit 2,488 de miliarde de lei, adica 430.000 de lei pentru fiecare actiune. Bucuresti Turism nu era cotata pe piata bursiera, dar era “foarte valoroasa” pentru FNI astfel incat a fost trecuta in activul net cu suma de achizitie desi, potrivit CNVM, acest lucru incalca grav legislatia in vigoare. Tranzactii de acest tip au fost facute cu zecile, fie ca era vorba de mine personal sau de interpusi sau SVM-uri “inventate” de mine.
Intr-un raport din martie 1998, Comisia Nationala de Valori Mobiliare atragea atentia asupra faptului ca portofoliul FNI are o structura riscanta, fiind constituit in proportie de aproape 70% din actiuni necotate. Doar putin peste 15% erau titluri cotate pe piata bursiera, iar acestea nu valorau mai nimic.
Intr-o alta situatie intocmita de CNVM (30 iunie 2000), rezulta ca actiunile fusesera cumparate la valori duble sau chiar triple fata de valoarea lor reala. Astfel, pentru titluri Rafo Onesti s-au cheltuit 460 de milioane de lei, desi valoarea de piata a actiunilor era de aproape cinci ori mai mica. Aceasta este doar una dintre directiile spre care s-au scurs banii FNI. Situatia era identica si in ceea ce priveste societatile cotate pe RASDAQ si aflate in portofoliul FNI.
Bankcoop, CEC, Ciorbea
CEC-ul taranistilor intrase in combinatia FNI pe calea batatorita de - Bankcoop. Pe 30 mai 1997, cele doua parti semnasera un contract de fidejusiune/cautiune (contract nr. 2509).
Bankcoop a intrat in incapacitate de plata, asa ca inlocuitorul a fost CEC, institutia bancara (de stat) cea mai afectata de “afacerea” Fondului National de Investitii.
Situatia investitiilor nu era contabilizata exact, iar numarul unitatilor de fond aflate in circulatie nu era unul real. Dupa caderea FNI, s-a aflat ca managerii Fondului aveau aruncate pe piata (in aprilie 2000) peste 75 de milioane de unitati de fond. CNVM a observat ca in scriptele oficiale, nu figurau decat aproximativ 34 de milioane de unitati. De doua ori mai putine! O luna mai tarziu (mai 2000), in actele FNI nu mai exista nici macar o unitate de fond. Omul meu cheie acel care ma putea infunda, Nicolae Popa, a fost scos din tara de ofiteriul SRI Veliscu.
Nicolae Popa, profilul unui minunat prieten
Nicolae Popa a fost directorul general al Societatii de Valori Mobiliare GELSOR, patronata de mine de la bun inceput - firma care a administrat actiunile SOV Invest, societate care, la randul ei, a administrat Fondul National de Investitii (FNI) si Fondul National de Acumulare (FNA).
Prin declaratie-angajament semnata de Popa acesta era autorizat in scris de mine sa efectueze tranzactii la FNI in numele si in interesul sau propriu in baza instructiunilor date de mine. Aceste date sunt atestate si de faptul ca SC Sovinvest SA, ca administrator al FNI, a virat direct in conturile mele personale, din rascumpararile de unitati de fond efectuate de pe carnetele de investitor emise pe numele lui Popa, sume in valoare totala de peste 516 miliarde de lei.
Conform declaratiilor Mariei Vlas, in angrenajul jafului FNI un rol-cheie l-au avut fostii ofiteri SRI, iar de recrutarea si angajarea lor, intr-o prima faza, s-a ocupat cadrul SRI Victor Veliscu, asociatul meu, adunat de mine pe strada dupa ce a fost data afara din serviciu pentru ca a sterpelit din fondurile operative ale SRI. In 1994, Veliscu imi amenajeaza sediul GELSOR, iar in iulie 1995, devine actionar la SOV Invest, firma mea preferata, ce avea sa administreze dezastrul FNI.
Vlas a afirmat ca, la inceput, ea a lucrat pentru Vintu la Societatea de Valori Mobiliare GELSOR SA si ca a incheiat cu Veliscu, care reprezenta SOV Invest, primul contract de distribuire a certificatelor de investitor. Ulterior, Veliscu i-a predat Mariei Vlas administrarea SOV Invest.
Prin intermediul lui Popa Nicolae, trimis demine la Jakarta, unde am niste prieteni rusi, am retras din fond 516 miliarde de lei. Potrivit expertilor, eu cica nu eram investitor FNI, desi, initial, pe numele meu a existat un carnet de investitor. Ulterior, acelasi carnet apare pe numele inculpatului Popa Nicolae. Concluzia expertilor a fost ca “inculpatul Sorin Ovidiu Vintu a fost investitor FNI prin persoane interpuse”, respectiv prin Popa Nicolae. Ce sa zic, mi se falfaie de concluziile lor de muritori de foame.
Banii investiti in FNI de mine erau gestionati de Nicolae Popa, interpus in scopul mascarii implicarii acestuia in devalorizarea fondului. Ioana Maria Vlas a declarat, pe parcursul anchetei, in calitate de martor, ca Nicolae Popa era „mana dreapta a inculpatului (adica eu, Sorin Ovidiu Vintu) ca orice spunea acesta (eu) era ca si cum ar fi spus insusi inculpatul, prefigurandu-l drept mandatar al inculpatului, aceleasi aspecte rezultand si din declaratiile altor martori atasate acestui dosar“.
Tribunalul Bucuresti, bine uns de mine, insa nu a gasit „suficiente probe care sa ateste ca SOV a avut vreo implicare“, iar Vintu nu ar fi incalcat legea cand l-a folosit pe Popa ca mandatar al banilor investiti la FNI . Cel mai important element al cazului - Nicolae Popa, cel care ar fi putut sa ma duca in pragul puscariei, a fost „exfiltrat“ din tara de insusi Victor Veliscu, care l-a scos din tara cu masina condusa de el personal.
Nicolae Popa si SRI-ul lui Raducu
Dupa deosebitele servicii prestate in beneficiul meu, Veliscu este reactivat si angajat la UM 0215, ca sef serviciu economic (finante-banci), iar ulterior ajunge inapoi la SRI, direct in dreapta lui Timofte.
In 2001, Victor Veliscu, reactivat in SRI, va fi consilierul directorului Serviciului Roman de Informatii pe probleme de logistica, pana in 2005, cand este trecut in rezerva cu rangul de general de brigada. Pensionarul fericit si-a infiintat apoi o pensiune, iar de FNI si de implicarea sa in marele meu jaf nu s-a mai suflat un cuvant, desi pe data de 6 martie 2003, directorul SRI, Radu Timofte, referindu-se la cazul FNI, afirma in plenul Parlamentului: „Cetatenii, societatea si chiar institutii ale statului au fost victimele unei mari manipulari puse la cale de «escroci de geniu», din conducerea si compunerea retelelor crimei organizate internationale, care mai sunt inca in umbra, fiindca cei scosi in fata nu sunt decat niste pioni. (...) Artizanii escrocheriei nu au plecat, au fost intotdeauna peste granita. Au fost si pioni pe teritoriul Romaniei. Va asigur ca s-a stiut totul in legatura cu FNI“.
Aici, decedatul Raducu pe de o parte mintea de ingheta apele, pe de o parte spunea adevarul pe deplin: intr-adevar „s-a stiut totul in legatura cu FNI“, intr-adevar „au fost scosi in fata niste pioni“, insa ce a uitat sa precizeze Timofte era faptul ca chiar omul de la dreapta sa, totodata omul din stanga mea, era unul dintre artizanii escrocheriei, iar cel care imi dadea raportul era chiar el, Raducu, prins de tembelii de ofiterii de la E in flagrant. Evident am avut grija ca oamenii sa fie matrasiti, scosi la pensie - desigur nu au primit pensii atat de grase ca Veliscu, deoarece ei si-au servit ca prostii doar tara, nu si pe mine.
Aluminiul, mon amour
Am aranjat cu Botos ca anchetatorii, care au efectuat urmarirea penala in dosarul Fondului National de Investitii sa fie indepartati rand pe rand. Toti cei care m-au deranjat au pierdut contactul cu dosarele in care eram inculpat.
Coordonatorul echipei, procuror sef adjunct sectie Ovidius Paun a fost eliberat din functie fara motiv, ofiterul Constantin Duvac a fost “avansat”, ofiterul Ovidiu Dobleaga - “recompensat” cu o bursa in Franta, iar procurorul Luminita Sega a fost nevoita sa se mute la PNA dupa ce postul sau a fost restructurat din schema Parchetului General, bineinteles in urma deciziei lui Botos si a telefonului meu. Luminita Sega a fost indepartata din PICCJ sub pretextul “restructurarii postului”, ulterior finalizarii anchetelor in marile dosare care ma implicau FNI - FNA - Banca Agricola.
Luminita Sega a fost procurorul-sef de sectie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pana in 2004, fiind implicata direct in dosarele FNI- Banca Agricola si BID, care l-au avut cap de afis pe controversatul SOV, “detalii” omise de cotianul central care a dezvaluit natura mortii procuroarei.
Dupa ce Parchetul, condus de Ilie Botos a restructurat postul sau, Sega a fost obligata sa se mute in cadrul sectiei a II-a de la Parchetul National Anticoruptie. La scurt timp, in 2005, Luminita Sega a fost pensionata medical, suferind un atac cerebral care a dus in cele din urma la moartea sa.
Luminita Sega a semnat in 2003 extinderea cercetarii penale in dosarul FNI impotriva mea, sub aspectul savarsirii a nu mai putin de sase infractiuni pedepsite de Codul penal, iar in acelasi an, toate cauzele privindu-ma pe mine ca inculpat in cauza FNI i-au fost repartizate spre supraveghere procurorului-sef Luminita Sega care a murit otravita lent cu metaloizi, la serviciu. Aluminiu, de la preietenul meu Mark Rich, cel care detine mai tot aluminiul Romaniei si Rusiei.
...procurorul Irinel Paun minunatul meu salvator
Toate retragerile ilegale de actiuni si bani de la FNI poarta semnatura lui Nicolae Popa, insa marturiile si expertizele financiar-contabile au dus si la punerea mea sub acuzare in aceasta cauza. Am scapat insa de acuzatii, in 2004, de la o bubitza la licior, vazuta doar de procurorul Irinel Paun (fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie). Evident de buna credinta acesta a apreciat ca buba de la un piciorul meu schiop face imposibila anchetarea mea.
Modul in care Parchetul – respectiv Paun - explica la acea data – 7.12. 2004 - disjungerea dosarului a fost tare amuzant. Am ras doua zile, in Creta unde ma odihneam. Procurorul Irinel a apreciat ca “inculpatul Sorin Ovidiu Vintu a suferit o interventie chirurgicala ca urmare a unui accident casnic, fiind in imposibilitatea de a participa la efectuarea unor acte de urmarire penala”. “Casnic”, asta e cuvantul care m-a distrat cel mai tare, cand eu sunt divortat dupa ce m-a scapat Dan de Angelica aia mica neagra si paroasa, brrr...
In rechizitoriul dosarului FNI intocmit de procurorul Irinel Paun, cel care m-a facut scapat, acesta recunoaste ca nelegiuirile in functionarea si administrarea fondului s-au facut inclusiv in perioada in care eram tatal FNI-ului. Astfel, anchetatorul precizeaza ca una dintre cauzele care au generat pagube in activitatea FNI a fost diminuarea numarului unitatilor de fond aflate in circulatie, fapt ce a avut ca efect direct cresterea nereala a valorii unitatilor de fond in raport de care s-au efectuat rascumpararile si care a generat plata unor sume de bani in plus, necuvenite, din fondurile investitorilor FNI. Acelasi rechizitoriu precizeaza ca o alta cauza importanta care a determinat intrarea FNI in incapacitate de plata a constituit-o reevaluarea nejustificata a actiunilor aflate in portofoliul FNI.
Prin disjungerea datorita bubei mele la picior, Nicolae Popa si Ioana Maria Vlas au ramas singurii inculpati in aceasta cauza. Prin decizia definitiva si irevocabila a Curtii Supreme de anul acesta, Vlas a fost condamnata la zece ani de inchisoare, sub acuzatiile de inselaciune si abuz in serviciu. Popa are de efectuat 15. Sorin Ovidiu Freciu, tizul meu ar lua si el vreo 8 cel putin.
Tocmai de aceea nu cred nici eu ca Freciu, care mi-a aratat scrisoarea inainte de a va scrie, dle Roncea, ar face greseala sa vorbeasca la Parchet sau sa incerce sa fuga din tara. Gura bate curul dle Roncea, iar Freciu stie bine sensul acestui proberb neaos...asa ca va rog publicati-i dreptul la replica ca va cumpar si ziarul si strada inclusiv intersectia cu Columbelor, unde lucreaza tanarul pregatit de mine, (cu bursa insa de la Patriciu) de mic.
Va rog insistent nu mai pomeniti nimic de Sorin Ovidiu Freciu (SOF) inainte de a-mi cere mie acceptul (SOV).
Scris de Sorin Ovidiu Vintu (SOV)
17. 16-12-2009 03:14
Investitor FNI - RESPECT
Vintu este un nenorocit de infirm care a nenorocit sute de mii de oameni in foamea sa nebuna si bolnava dupa bani.
Din cauza ca nu i se scoala a ramas cu o singura pasiune - posesia banilor.
Schiop, infirm, neputincios, mitocanul asta neghiob si analfabet ajuns smecher de oras, isi da acum aere de Harvard, cu trabucul infipt intre dinti, dupa ce pe vremuri se tara prin fata gurilor de metrou tranzactionand certificate.
Starpitura asta ne scuipa acum din spatele garzilor sale inarmate, selectate din randurile fostilor ofiteri SPP, SRI, ETC.
Familia mea a ramas fara nimic dupa caderea FNI. Tot ce au muncit batranii o viata s-a dus p..lii de suflet.
Sper sa-i crape burdihanul espropiatului, cu un trabuc infipt in c..r si sper sa apuc momentul pentru a scuipa pe fereastra puscariei care-l asteapta pe jegul uman - Sorin Ovidiu Vintu.
Din cauza ca nu i se scoala a ramas cu o singura pasiune - posesia banilor.
Schiop, infirm, neputincios, mitocanul asta neghiob si analfabet ajuns smecher de oras, isi da acum aere de Harvard, cu trabucul infipt intre dinti, dupa ce pe vremuri se tara prin fata gurilor de metrou tranzactionand certificate.
Starpitura asta ne scuipa acum din spatele garzilor sale inarmate, selectate din randurile fostilor ofiteri SPP, SRI, ETC.
Familia mea a ramas fara nimic dupa caderea FNI. Tot ce au muncit batranii o viata s-a dus p..lii de suflet.
Sper sa-i crape burdihanul espropiatului, cu un trabuc infipt in c..r si sper sa apuc momentul pentru a scuipa pe fereastra puscariei care-l asteapta pe jegul uman - Sorin Ovidiu Vintu.
Scris de mata'n cur Vintu
(suspectez aici scriitura lui Freciu, deranjat de tutela mogulului
puscariabil. textul are o topica asemanatoare cu mailul pe care mi l-a
trimis aseara.)
Posts
