Monday, December 1, 2008
"A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti". Eugen Tomac, Noua generaţie românească şi sârma ghimpată rusească
Nicăieri pe cuprinsul României nu s-a dat o bătălie electorală atât de grea ca aici. Tomac s-a confruntat direct cu oamenii structurilor caghebiste, cu Aparatul Imperiului, cu forţe mari şi bine constituite.
Contracandidaţii săi, Nicolae Dabija şi Tudor Panţiru, nu reprezentau doar o generaţie mai în vârstă, ci şi apusul unei epoci - epoca sovietică. Ambii au avut şi mai au, probabil, legături undeva, în partea aceea de unde vine iarna şi războiul rece. Ei nu sunt neapărat oameni ai PSD şi PNL, cât "conserve" ale Moscovei, destul de expirate şi împachetate în ambalaj românesc - cazul Dabija, respectiv occidental - cazul Panţiru. Faptul că PSD şi PNL lucrează cu astfel de oameni arată în ce măsură sunt penetrate şi controlate aceste partide de către reţele moscovite.
Moscova nu a avut altceva mai bun să arunce în joc. Rusia deja a pierdut Marele Joc în această regiune şi acum încearcă să negocieze, în forţă, în stilul specific imperial. Moscova şi-a pierdut în mare parte influenţa sa asupra Basarabiei, deoarece celula etnică şi culturală românească s-a regenerat, miraculos, în doar două decenii de la momentul 1989.
Noua generaţie românească şi sârma ghimpată rusească
Eugen Tomac este un model exemplar al acestei noi generaţii de români basarabeni. Şi-a petrecut copilăria după sârma ghimpată întinsă de ruşi în mijlocul neamului românesc, iar acum s-a făcut mare şi s-a întors cu un mare cleşte de tăiat sârmă "Made in Romania" ca să taie gardul de sârmă ghimpată pus de Moscova între români. Dacă nu va avea un accident nefericit (mulţi patrioţi basarabeni au sfârşit astfel), Tomac va avea un mare viitor.
Dorin Chirtoacă, fostul coleg de facultate al lui Eugen, a reuşit, la Chişinău, să înfrângă forţe politice retrograde, conducând astăzi a doua Capitală a românilor. Eugen Tomac a dat şi el proba unei confruntări în care se poate spune că a ieşit învingător, câştigând ceea ce se numeşte lupta pentru inimi şi suflete.
Nu procentele au contat, ci nivelul de intensitate a confruntării duse de Tomac şi echipa sa. Aici, la Chişinău, s-a confruntat, practic, România cu un moloh, un gigant, şi nu un partiduleţ cu alte partiduleţe.
Un parametru care exprimă "nivelul de intensitate" a fost chiar prezenţa fiicei preşedintelui la Chişinău, Cahul şi Nisporeni. Un semnal care s-a consemnat în multe colţuri ale lumii. Sosirea Elenei Băsescu în Basarabia pentru a sprijini campania colegului de partid Eugen Tomac a marcat un moment foarte important. Moment perceput ca un semnal de solidaritate cu basarabenii, care, iată, au avut şi au performanţe remarcabile.
Votul geopolitic de la Chişinău
În Basarabia, lupta politică a avut şi are o miză mult mai mare. Aici, un vot pentru Eugen Tomac a reprezentat mai mult decât un simplu vot politic, ci a fost mai degrabă un vot geopolitic, un vot pentru destinul european al Republicii Moldova. Tomac face parte dintr-o generaţie a tineretului Basarabiei care şi-a asumat vibrant o misiune istorică - anularea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, acordul secret Hitler-Stalin, şi restituirea demnităţii basarabenilor lipsiţi de dreptul lor natural, dreptul cetăţeniei române.
La alegerile din 30 noiembrie, după 60 de ani de absenţă din viaţa politică românească, basarabenii au fost chemaţi să-şi aleagă reprezentanţii lor în cele două camere legislative de la Bucureşti. Este un reper cu valoare istorică deosebită deoarece de la acest punct începe un nou orizont pentru basarabeni şi pentru România. Pentru prima dată, acum, Basarabia începe să conteze la contextul politic românesc, iar românii din Basarabia vor însemna din ce în ce mai mult în ecuaţia politică românească. Mai ales după ce îşi vor primi cetăţenia toţi aceia care au dreptul natural de a se numi români, proiect politic principal al lui Eugen Tomac - asumat deschis de PD-L. Basarabia concentrează una dintre cele mai însemnate mize naţionale ale României.
"A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti", scria Mihai Eminescu, cu un secol în urmă. "Protestul" ia formă politică astăzi. Eugen Tomac este primul basarabean care îşi asumă punctul de vedere eminescian şi care a fost trimis de basarabeni în Parlamentul României, printre altele, şi pentru că programul său politic este expresia unui protest viu faţă de dominaţia rusească.
George Roncea
http://www.curentul.ro/index.php/Actualitate/A-rosti-numele-Basarabia.html
CONTESTATIE - Solicitare catre MAE si BEC pentru reluarea votului in Republica Moldova
Solicitare catre MAE si BEC pentru reluarea votului in Republica Moldova
Asociatia Civic Media, care a urmarit conditiile alegerilor in Republica Moldova, prin colaboratorii sai de pe teren, impreuna cu Oficiul pentru Comunicare Internationala si Drepturile Omului, reclama Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei, Ambasadei Romaniei la Chisinau si Biroului Electoral Central incalcarea grava a dreptului la vot al unor cetatenti romani.
Organizatiile noastre considera ca organismele statului responsabile de ingradirea unui drept fundamental stipulat prin Constitutia Romaniei sunt obligate sa asigure desfasurarea in bune conditii a votului legitim pentru acei cetatenti romani indepartati abuziv de la sectiile de votare prin reluarea votului.
Dreptul la vot al cetatenilor romani basarabeni care au domiciliul in Republica Moldova a fost incalcat in ziua de 30 noiembrie 2008, prin refuzul comisiilor de la cele 4 sectii de votare din Chisinau de a le permite sa voteze pentru alegerea deputatilor si senatorilor din Circumscriptia 43 *romanii de pretutindeni/diaspora.
Legea electorala, nr.35/2008, nu precizeaza care este actul cu care se poate face dovada domiciliului/resedintei in "strainatate" - nici la art.8, nici in dictionarul de termeni de la art.2 si nici in restul prevederilor legale. Ordonanta nr.97/2008, de modificare a Legii electorale arata ca pentru "cetatenii romani cu domiciliul in strainatate" se poate face dovada cu "orice alt document emis de autoritatile straine care dovedeste resedinta in strainatate". Daca legea nu distinge, nu puteau distinge nici birourile electorale, deci nu puteau sa restranga dreptul de vot, care este un drept fundamental. Procedand altfel, Birourile electorale, central, de circumscriptie, al sectiei de votare, au gresit grav, vina apartinand si Guvernului pentru lipsa de reglementari clare.
Se stie bine ca potrivit unei practici extinse la nivel international, in afara de actul de identitate emis de autoritatile romane cu mentiunea expresa a domicilului/resedintei, persoana in cauza poate face dovada domiciliului/resedintei si cu actul emis de autoritatea centrala/locala din statul respectiv.
Altfel spus, cetatenii romani basarabeni care puteau demonstra si cu buletinul emis de autoritatile Republicii Moldova ca au domiciliul in Republica Moldova, aveau tot dreptul sa voteze la sectiile de votare din Chisinau, nr.118, 119, 120, 121.
Mai multi analisti basarabeni cat si observatorul Oficiului pentru Comunicare Internationala si Drepturile Omului, acreditat la Chisinau, au aratat ca au fost exclusi de la vot circa 2000 de persoane cu drept de vot prezente in fata sectiilor de votare si care nu au putut vota din motive neimputabile lor.
Aceeasi situatie a fost constata si in Israel, conform marturiilor primite la oficiile noastre si pe care vi le putem pune la dispozitie impreuna cu zeci de alte contestatii nominale privind incalcarea dreptului al vot in Republica Moldova. Solicitam pe aceasta cale tuturor celor care ne-au reclamat aceasta stare de fapt sa se adreseze si organelor statului, respectiv BEC si MAE.
Cerem in consecinta analizarea si rezolvarea de urgenta a aceastei situatii conform Legii fundamentale a Romaniei.
Observator Media in Circumscriptia 43
Oficiul pentru Comunicare Internationala si Drepturile Omului
Observator acreditat in Circumscriptia 43 si BEC
Catre:
Biroul Electoral Central
Str. Ion Câmpineanu nr. 28 Sector 1 Bucuresti
Tel: (+4021) 318.86.41;318.86.30;318.86.39;318.86.46
Fax: (+4021) 318.86.42;318.86.35;318.86.36;318.86.37;318.86.31
E-mail: secretariat@becparlamentare2008.ro;
secretariat1@becparlamentare2008.ro;
secretariat2@becparlamentare2008.ro
Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei
Aleea Alexandru nr. 31, Sector 1, Bucureşti, cod 011822
Tel: (+40 21) 319.21.08 sau 319.21.25
Fax: (40 21) 319.68.62
E- mail: relatii_cu_publicul@mae.ro, ministru@mae.ro, mae@mae.ro
Scoala de agenti anti Romania
Continuarea la
Scoala de agenti anti Romania
Marea Unire. Problemele Romaniei Mari si ale Romaniei mici la 90 de ani de la Unire. Rolul structurilor speciale
Doua sau mai multe Romanii - provocare geopolitica, dilema existentiala sau insecuritate nationala ?
de Gen (r) Aurel Rogojan
Astăzi, insa, trupul ne este iarăşi frânt, pentru a treia oară, de la marea şi istorica nedreptate la care glorioşii noştrii aliaţi - şi unii şi alţii - ne-au condamnat, in urma cu 64 de ani.
Onorat auditoriu,
Respectuos Vă cer permisiunea să folosim acest prilej deosebit pentru a saluta apariţia Fundaţiei pentru România.
Să salutăm, aşadar, în acest aşezământ de imperioasă necesitate naţională, redeşteptarea şi întărirea tradiţiilor "Ligii pentru unitatea culturală a românilor" (înfiinţată la Bucureşti în anul 1890), în al cărei Manifest din 14 Decembrie 1914 se spunea : "Ceasul cel mare se apropie".
Pentru a răspunde mai bine scopurilor pe care ceasul cel mare le anunţa, fundaţia avea să-şi schimbe numele în "Fundaţia pentru unitatea politică a Românilor".
Dupa cum Nicolae Filipescu, se adresa participantilor la intrunirea Ligii din 15 februarie 1915, sa fim si noi bineveniţi toţi cei care ne-am intrunit astazi aici spre a ne întări credinţa şi a re oţeli sufletele, pentru a prim isi implini porunca strămoşilor.
Cu prilejul constituirii Comitetului National Roman pentru Unirea Tuturor Romanilor, continuatorul si ultimul mare combatant al tradiţiilor luptătoare ale Şcolii Ardelene, părintele Vasile Lucaciu, având parca o adâncă premoniţie asupra actualităţii pentru zilele noastre a marilor sale cuvinte, rostea: "Conştiinţa noastră de patrioţi ne dictează nouă, fraţilor liberi ai naţiunii, răsfiraţi în toate ţările aliaţilor noştrii glorioşi, datoria de a continua lupta întreprinsă de fraţii noştrii, alungând din inimă tot ce ne poate dezbina(...) Trebuie să mergem înainte şi să afirmăm cu tărie drepturile noastre şi aspiraţiile noastre naţionale, până în ziua când ele vor fi realizate (…) Evocând imaginea viitorului tuturor românilor, eu văd realizarea in răsăritul europei, a unei civilizaţii latino-române cum nu a mai fost vreodată. E suficient să vă gândiţi că toată forţa virtuţilor naţionale de care am dat dovadă în cursul secolelor, în lupta gigantică pe care a trebuit să o ducem ca să ne păstrăm fiinţa, în ciuda tuturor încercărilor de oprimare-, noi le vom folosi liberi, la adăpost de orice ameninţare pentru o operă splendidă de progres intelectual şi naţional (…)".
Şi acum să vorbească faptele:
Continuarea la www.civicmedia.ro