De prin Kiev adunate

Steaua Rosie tot deasupra Kievului

Bisericuta

Vopseala

Patriarhul Bartolomeu asteptat de Iuscenko intr-un afis propagandistic. Si unul dintre filorii nostri dupa ce l-am lasat sa treaca

Ambasada Romaniei

Incercare de bilant: ministrii Adomnitei si Comanescu fata in fata cu ambasadorul de la Kiev, Traian Hristea

Una dintre distinctiile ambasadorului Hristea

Fericiti ca am ajuns la aeroport fara sa avem un nou accident, Ciprian Baltoiu (TVR) si doua dintre fetele noastre: Adriana Tarus (NewsIn) si Lucia Sava (MAE)

Aeronava Romaniei

Gata! In drum spre casa

Ministrul Adomnitei a tradat romanii la Kiev

Ministrul roman al Educatiei, Cristian Adomnitei, a semnat la sfarsitul saptamanii trecute, in capitala ucraineana Kiev, un protocol cu omologul sau ucrainean, prin care practic este suspendat sprijinul Bucurestiului pentru tinerii etnici romani din fostul stat sovietic.

Conform noului protocol romano-ucrainean de colaborare in domeniul invatamantului pentru anii 2008-2011, etnicii romani din Ucraina si, respectiv, diaspora ucraineana din Romania vor beneficia de pana la 50 de burse pentru studii universitare de licenta si maxim 50 de burse pentru masterat. Totodata, cele doua ministere vor acorda, pe baza de reciprocitate, pana la 10 burse de doctorat, actul bilateral continand si alte prevederi paritare, net avantajoase Kievului.
Gestul fara precedent al ministrului roman pune egal intre comunitatea de peste 500.000 de romani din Ucraina, inglobati in fosta republica sovietica in urma tratatului Ribentropp-Molotov, si mica diaspora ucraineana din Romania de circa 60.000 de persoane. In anul 2000, Guvernul de la Bucuresti a alocat pentru romanii din Ucraina 200 de locuri pentru studii universitare, 100 de locuri pentru master si 25 pentru studii postuniversitare. De asemenea, intre 2000 si 2005, peste 200 de profesori din tinuturile romanesti aflate sub ocupatia Kievului, beneficiau anual de stagii de perfectionare.
Incepand din 2005, cand Mihai Gheorghiu, actual sef al Departamentului pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni, era director al Centrului Eudoxiu Hurmuzachi, programele mai sus mentionate au fost suspen­date. Datorita dezinteresului general al autoritatilor romane, in 2006 au venit la studii in tara doar 15 tineri, sub pretextul lipsei unui acord intre cele doua ministere. In 2007, concursul de admitere a fost anuntat cu intarziere, majoritatea absolven­tilor romani din Ucraina interesati fiind nevoiti sa abandoneze.
Potrivit statisticilor neoficiale, anual peste 3000 de tineri romani din Ucraina termina liceul sau invatamantul general de 11 clase, un numar net superior etnicilor ucraineni interesati sa isi continue studiile in tara de origine. (M.I., V.R./ZIUA)

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei: afara-i vopsit gardu', la buda-i leopardu'

Ucraina "no problem"

Ministrul de Externe roman, Lazar Comanescu, aflat in vizita la Kiev, nu a inre­gistrat progrese notabile in negocierile cu omologul ucrainean. Ministrul de Externe ucrainean a declarat ca Bastroe si situatia grava a minoritatii romane sunt "probleme inexistente" si "speculatii".
Accidentul a stirbit vizita oficiala in Ucraina a delegatiei ministrilor romani de Externe, Lazar Comanescu, si respectiv al Educatiei, Cristian Adomnitei, insotiti de diplomati si jurnalisti. La aproximativ un sfert de ora de la aterizare, masinile coloanei oficiale, care circulau cu 110-120 de km pe ora, au fost implicate intr-un violent incident rutier. Masina numarul 6 din coloana, in care se afla noul ambasador al Ucrainei la Bucuresti, Markian Kulik, a pus o frana brusca, dupa ce anterior a mai schitat doua astfel de manevre riscante pe drumul de la aeroport catre oras. Masina numarul 7, ocupata de oficiali ucraineni, a pus frana simultan, obligand automobilul Mercedes al Ambasadei Romaniei, a 8 masina in coloana, ocupata de fostul ambasador al Romaniei in Kazakhstan, Vasile Soare, si purtatorul de cuvant al MAE, Cosmin Boiangiu, sa intre violent in masina din fata. Urmatoarea masina din coloana, ocupata de cameramanul TVR Mircea Tarnacop, fotoreporterul Rompres Cristian Nistor si redactorul RRA Vasile Captaru, traducator de ucraineana, a intrat violent in masina Ambasadei romane, neexistand din fericire accidentati grav. Jurnalistii loviti in impact si-au revenit destul de repede din soc. Ofiterii SBU au solicitat apoi jurnalistilor romani stergerea pozelor si a materialelor filmate cu accidentul. Ziaristii romani i-au refuzat categoric.
Continuarea la
Accidentul delegatiei oficiale romane a umbrit din prima vizita la Kiev
Ucraina "no problem"

Multumiri personalului diplomatic al Romaniei la Kiev si in special Doamnelor Ambasadei

FOTOgrafii de la accidentul delegatiei oficiale a Romaniei in Ucraina

Vineri, ora 9.00, delegatia ministrilor romani de Externe, Lazar Comanescu si respectiv, al Educatiei, Cristian Adomnitei, insotiti de diplomati si ziaristi, a aterizat la Kiev intr-o vizita de lucru.
Ora 9.17, dupa alte doua posibile inccidente auto evitate la timp, patru din masinile coloanei oficiale se ciocnesc violent, microbuzul incarcat cu ziaristi reusind sa evite accidentul. Este vorba de masinile 6, 7, 8 si 9 din coloana.

Impactul cel mai puternic l-au resimtit pasagerii aflati in masinile 8 si 9, ale ambasadei Romaniei la Kiev. Este vorba de un autovehicul Toyota si un Mercedes. In masina cea mai avariata se aflau fostul ambasador al Romaniei in Kazakhstan, Vasile Soare, in prezent director pe spatiul rasaritean in MAE si Cosmin Boiangiu, purtatorul de cuvant al MAE. In Toyota se aflau cameramanul TVR Mircea Tarnacop si fotoreporterul Rompres Cristian Nistor (foto stanga).
Intr-una din masinile 6-7, cele care au apasat brusc frana provocand practic accidentul, se afla si noul ambasador al Ucrainei la Bucuresti, Markian Kulik. Ziaristii loviti in impact si-au revenit destul de repede din soc, inregistrand momentul. Din cele patru masini, cele doua avariate, cele al ambasadei Romaniei la Kiev, au fost abandonate pe sosea impreuna cu o masina de politie, delegatia continuandu-si drumul dupa ce ministrul Comanescu a verificat ca nimeni nu a patit nimic grav.
Delegatia s-a intors in tara in seara aceasta, cu o aeronava speciala care a aterizat pe aeroportul Henri Coanda la orele 21.30.

Cei doi ziaristi accidentati, Cristi Nistor si Mircea Tarnacop

Scrisoarea Laicatului Ortodox Roman catre Sfantul Sinod si dreptcredinciosii romani

Înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române,
Prea cuvioşi şi prea cucernici părinţi,
Cinstiţi fraţi creştini ortodocşi,

Actele de apostazie de la dreapta credinţă ale mitropolitului Nicolae Corneanu şi ale episcopului Sofronie au creat o puternică reacţie din partea trupului Bisericii lui Hristos, atât la noi, cât şi în Sfântul Munte Athos şi în alte părţi ale lumii. Este poate evenimentul care a marcat cel mai puternic viaţa Bisericii noastre în ultimii 50 de ani. Între cele mai semnificative acţiuni întreprinse cu această ocazie credem că se înscriu scrisoarea părinţilor români de la Muntele Athos, memoriul comunităţii tuturor mânăstirilor Sfântului Munte şi memoriul Asociaţiilor Laicatului Ortodox Român (vezi in postarile de mai jos), semnat de 56 de asociaţii şi fundaţii şi de peste 100 de mănăstiri şi parohii. Toate aceste documente au fost adresate Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel şi membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Trei sunt motivele pentru care ne-am îngăduit să vă trimitem acest material:
1. În primul rând, credem necesară o astfel de informare în condiţiile în care cea mai mare parte a presei româneşti (cu câteva excepţii lăudabile) a procedat în raport cu acest eveniment asemănător modului în care presa comunistă înţelegea să reflecte realitatea. Adică: despre ceea ce nu convenea politicii partidului nu se pomenea nimic în mass-media, ca şi cum nici nu ar fi existat. Aceasta pentru a nu se ridica semne de întrebare în popor, pentru a nu se crea un for de conştiinţă şi opinie, pentru a nu se răspândi atitudinea potrivnică regimului. Astfel că cel mai important eveniment din viaţa Bisericii şi a societăţii româneşti din ultimii ani, eveniment care a antrenat opinia a câteva zeci de mii de români, a unei părţi reprezentative din Biserica neamului, s-a reflectat aproape exclusiv în reţelele virtuale ale internetului, un fel de catacombe ale zilelor noastre, reduse din păcate şi acestea, în unele cazuri, la condiţia de ghetou.
Din păcate, nici centrul de presă Basilica al Patriarhiei Române nu a făcut excepţie de la acţiunea de ocultare mediatică a poziţiei pe care partea vie şi activă a trupului Bisericii noastre a avut-o în faţa atacurilor date Ortodoxiei. Cum să ne explicăm faptul că vocea majorităţii asociaţiilor care îndeplinesc la nivelul lor lucrarea misionară a Bisericii în ultimii 18 ani, dar şi glasul mânăstirilor care se roagă ziua şi noaptea „pentru pacea a toată lumea…", „pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu Biserici…" nu au nici un ecou, nici o rezonanţă pentru cei care afirmă că reflectă fidel realitatea din viaţa Bisericii Ortodoxe Române? Oare această agenţie de presă nu este întreţinută cu multă jertfă chiar de acest popor care este dispreţuit prin desconsiderarea care i se arată? Dacă credinţa ortodoxă şi poporul dreptcredincios român nu sunt exprimate prin agenţia de presă, televiziunea şi ziarele Patriarhiei Române – căci despre obiectivitate mediatică nici nu se poate vorbi –, ce grup sau centru de interese ar trebui acestea să reprezinte? Mai este oare îndreptăţită impozitarea forţată a parohiilor mitropoliei Munteniei şi obligativitatea preoţilor de a achiziţiona şi distribui ziarul Lumina?
2. Un alt motiv al comunicării noastre îl constituie constatarea faptului că războiul dus astăzi împotriva Bisericii Ortodoxe a dobândit o nouă dimensiune: vizează în special alterarea învăţăturii de credinţă a Bisericii, tocirea conştiinţei dogmatice până la acceptarea, corect politică, a ereziei drept un alt adevăr de credinţă, a bisericilor eretice şi schismatice drept adevărate Biserici ale lui Hristos, alte manifestări ale Bisericii Celei Una. Acest război se duce atât din exterior cât şi din interiorul Bisericii prin cei care au ajuns la pragul de a împărtăşi o cugetare străină de învăţătura Bisericii Ortodoxe.
3. În fine, motivul principal care ne-a determinat să vă scriem aceste rânduri îl constituie însuşi evenimentul cristalizării unei conştiinţe ortodoxe a mădularelor vii ale Bisericii, a laicatului ortodox român în principal. Este vorba de reacţia spontană şi firească a poporului ortodox animat de acelaşi Duh Sfânt, oameni care constată cu durere batjocorirea Bisericii şi a credinţei. Acesta se poate spune că este poporul despre care vorbeşte Enciclica patriarhilor de la 1848 când aminteşte: „Încă la noi nici Patriarhii, nici Sinoadele nu au putut vreodată a aduce lucruri noi, căci păzitorul Credinţei este însuşi trupul Bisericii, adică poporul însuşi, care voieşte ca veşnic neschimbată să-i fie credinţa, şi la fel cu a Părinţilor săi." [1]
Aşadar, poate pentru prima oară în istoria modernă a României, laicatul ortodox îşi defineşte în mod clar punctul de vedere, propria identitate, nu alta decât aceea de parte semnificativă a trupului Bisericii care în întreaga tradiţie ortodoxă a jucat un rol esenţial în istoria ei. Numai în romano-catolicism poporul a fost complet anulat şi condus dictatorial de casta conducătoare a cardinalilor, în esenţă de însuşi papa ca simbol al suveranului absolut – pontifus maximus. În Ortodoxie, sobornicitatea înseamnă comuniunea deplină cu Hristos şi în Hristos a întregului Trup al Bisericii – episcopi, preoţi şi credincioşi, comuniune manifestată, în acelaşi timp, ca egalitate la nivelul episcopal şi ca părtăşie a fiecărui credincios la viaţa în Hristos, întrucât rămâne în întregul Trupului. Sobornicitatea îşi află expresia cea mai fidelă în Soboarele Ecumenice, în cadrul cărora Sfinţii Părinţi, ierarhi adunaţi întru Adevăr, formulează dogmele credinţei luminaţi de Duhul Sfânt, astfel încât ei pot să constate la final: „părutu-s-a Sfântului Duh şi nouă". Despre lucrarea harului în toate mădularele Bisericii dreptslăvitoare, „împăratul cuvintelor", Sfântul Vasile cel Mare, spune: „Duhul Sfânt este întreg în fiecare şi întreg pretutindeni".
Pentru o conştiinţă ortodoxă este o datorie şi o obligaţie a lua atitudine (bineînţeles, ripostând din interiorul Bisericii) când adevărul de credinţă este primejduit: „Creştinii prin botez primesc nu numai obligaţia de a-şi păstra credinţa întru care s-au botezat, dar şi să o mărturisească şi să o apere de duşmani şi să lumineze pe fraţii rătăciţi. Această obligaţie constituie mai mult decât un drept al fiecărui creştin. (...). In acest sens mirenii, cu sau fără voia ierarhiei, trebuie să-şi îndeplinească obligaţia, exercitându-şi dreptul de a vesti cuvântul, de a învăţa, iar dacă cineva i-ar opri să-şi exercite acest drept, este cazul a asculta mai mult de Dumnezeu decât de oameni". [2]
Iată câteva dintre principalele repere ale reacţiei pe care Laicatul Ortodox Român a avut-o până în prezent în contextul tentativelor de alterare a învăţăturii de credinţă a Bisericii:
- Douăzeci şi cinci de asociaţii şi fundaţii ale laicatului ortodox român au alcătuit memoriul privind apostazia de la dreapta credinţă a mitropolitului Nicolae Corneanu şi a episcopului Sofronie Drincec. Memoriul a fost depus împreună cu o scrisoare de intenţie în data de 2 iulie la cancelaria Sfântului Sinod cu numărul de înregistrare 5001.
- În numai patru zile numărul instituţiilor semnatare ale memoriului a ajuns la 56 de asociaţii şi fundaţii şi peste 100 de mănăstiri şi parohii din BOR. Ultima depunere a semnăturilor a fost făcută în preziua începerii lucrărilor Sfântului Sinod, cu numărul de înregistrare 5261.
- În aceeaşi seară de 7 iulie, reprezentanţii asociaţiilor iniţiatoare au înmânat la peste 30 de ierarhi din Sfântul Sinod memoriul însoţit de lista cu semnături şi de epistola comunităţii tuturor mănăstirilor Sfântului Munte Athos şi de o altă scrisoare de intenţie. Din păcate unii dintre episcopi au refuzat să primească dosarul respectiv, făcându-se că uită pe cine reprezintă în forul suprem al Bisericii Ortodoxe Române. Aceiaşi episcopi au considerat mai potrivit să profereze blesteme împotriva semnatarilor memoriului şi a celor care îl înmânau, sub motivul că aceştia încalcă legea dragostei şi a iertării creştineşti, cerând judecarea arhiereilor apostaţi potrivit Sfintelor Canoane ale Bisericii (este vorba în principal de PS Corneliu Bârlădeanu, care şi-a dovedit cu prisosinţă dispoziţia de a aplica legea iubirii în cazul părintelui şi al maicilor de la Tanacu).
- În urma Sfântului Sinod al BOR, asociaţiile care au iniţiat memoriul au declarat că respectă Hotărârea Sfântului Sinod de a-i ierta pe cei doi ierarhi în condiţiile în care aceştia vor respecta rânduiala pe care a pus-o Biserica în astfel de situaţii: mărturisirea publică şi în scris a Credinţei Ortodoxe, odată cu lepădarea cugetării eretice care i-a condus la apostazie.
Cu nădejdea că acest lucru se va întâmpla cât mai curând, vă asigurăm de respectul şi dragostea pe care vi le purtăm în Hristos, de rugăciunile noastre pentru ca Dumnezeu să vă întărească şi să vă lumineze în apărarea dreptei credinţe, temeiul mântuirii noastre.

Asociaţiile şi fundaţiile Laicatului Ortodox Român iniţiatoare ale Memoriului referitor la apostazia de la dreapta credinţă a Mitropolitului Nicolae Corneanu şi a Episcopului Sofronie Drincec.

Azi, 16 iulie 2008, la prăznuirea Sfântului Sfinţit Mucenic Antinoghen şi a Sfinţilor Părinţi de la primele şase Sinoade Ecumenice

P.S. Cu o proximă ocazie, pentru că nu este suficient de bine cunoscut contextul în care s-a născut mişcarea Asociaţiilor Laicatului Ortodox din România, intenţionăm să descriem pe scurt firul evenimentelor principale care au urmat actelor de apostazie de la dreapta credinţă ale mitropolitului Nicolae şi ale episcopului Sofronie.

[1] Citat din Enciclica Patriarhilor de la 1848 în traducerea făcută de T.M. Popescu, în revista Biserica Ortodoxă Română, an LIII, 1935, nr. 11‑12.
[2] Pr. Prof. Liviu Stan, Mirenii in Biserică, Sibiu, 1938, pag. 64-65.

Vezi si Razboiuntrucuvant.ro:
Parintele Adrian: E vina noastra ca nu ne sprijinim ierarhii cei buni
“- Ati pomenit de erezii. Este ecumenismul o erezie?
- Este. Asa a afirmat si pr. Dumitru Staniloae, [ca] e erezia secolului XX.
- Si Sfantul Iustin Popovici a zis…
Continuare»

In atentia Sfantul Sinod: ereticul Corneanu a chemat din partea "crestin-ortodocsilor din tara noastra" la "evanghelizarea" baptista a romanilor

“Acum, când ne-am câştigat libertatea prin sacrificii şi sânge vărsat, împreună cu fraţii din bisericile evanghelice, mă alătur creştinilor ortodocşi din ţara noastră şi vă adresez invitaţia să susţineţi o cruciadă evanghelistică în luna iulie 2008.”
Mitropolitul Nicolae Corneanu catre "evanghelistul" Franklin Graham , "fratele mai mic al lui Isus Cristos"

Asa zisul "Festival al Sperantei" desfasurat la Timisoara chiar inainte Sinodului tradator al Ortodoxiei din 8-9 iulie a fost imbratisat si binecuvantat de mitropolitul eretic Nicolae Corneanu inclusiv in numele nostru, al crestinilor ortodocsi din Romania. Evenimentul a trecut, din pacate, neobservat cum se cuvine la Bucuresti. Dupa parerea mea, numai dupa cele scrise mai sus de IPS Corneanu, fostul mitropolit ortodox ar fi trebuit caterisit sau rugat frumos sa treaca binisor la miscarile sectante evenghelisto-baptisto-apostazisto-liber-schimbisto-vasileano-bichirista-plescoista-homo-intectualista. Mai jos o relatarea baptista a manifestarii de la Timisoara, scrisa, culmea!, intr-o nota critica. Te ingrozesti de ambele abordari!

„Predicarea Evangheliei e lucrarea Tăticului [Billy Graham], nu credeam că e şi a mea.”–Franklin Graham, 1995

Vezi VIDEO-PROPAGANDA "binecuvantata" de informatorul eretic Corneanu, ot GDS, ot Comisia Tismaneanu:
http://link.brightcove.com/services/link/bcpid1137883230/bctid1646739392
http://link.brightcove.com/services/player/bcpid1137883230?bctid=1650060208

Festivalul Sperantei cu Franklin Graham – un alt fel de raport, o alta perspectiva
de Raul Enyedi
Timisoara a fost zilele trecute (4-6 iulie 2008) capitala spirituala a Romaniei, fiind gazda Festivalului Sperantei, un eveniment intens mediatizat si mult asteptat de evanghelici, rodul eforturilor (deloc neinsemnate) unite ale Bisericilor Baptiste, Penticostale si Crestin dupa Evanghelie, lor alaturandu-se si biserici independente de tip carismatic (?!) - (o fi vorba de "Biserica" lui Corneanu? - nota mea). Conform declaratiei lui Samuel Tutac, festivalul s-a bucurat si de sprijinul Mitropoliei Banatului si in special, al Mitropolitului Nicolae.
Dincolo de sumele uriase investite, festivalul a necesitat un efort imens si intens al mai multor mii de voluntari si a numerosi lideri. Pregatirile au inceput cu luni de zile inaintea festivalului, la toate departamentele (sesiuni de instruire, lanturi de rugaciune, repetitii, etc.).
Organizarea a fost una profesionista, din toate punctele de vedere. Formatiile muzicale si artistii invitati au avut o prestanta deosebita. O mare realizare a fost corul festivalului care se ridica la 1500 de persoane si care a oferit un spectacol impresionant. Publicul a fost pe masura, numarand in ultimele 2 seri peste 20,000, in cea mai mare parte credinciosi evanghelici veniti din mai multe judete, din Ungaria si Serbia.
Discursurile rostite de primarul Timisoarei, d-nul Gheorghe Ciuhandu (PNT - anti-CD! - nota mea), presedintele Consiliului Judetean, d-nul Constantin Ostaficiuc, de reprezentanta Ministerului Culturii si Cultelor, d-na Violeta Zonte, de prefectul judetului Timis, d-nul Ovidiu Draganescu si de europarlamentarul d-nul Dinu Bulzesc alaturi de diplomele si distinctiile oferite lui Franklin Graham aratau recunoasterea si sprijinul autoritatilor.
Graham nu a impresionat prin carisma sau prin dinamica predicarii. Autoritatea sa provenea din faptul ca era fiul lui Billy Graham. Cele trei mesaje ale lui au fost construite pe acelasi tipar, urmand trendul predicarii moderne. Parea ca doar se foloseste de Biblie in transmiterea mesajului, nu ca predica Biblia. Aceasta a fost cauza interpretarilor gresite, a presupunerilor personale ridicate la rang de interpretare si a versetelor scoase din context.
Mesajul central a fost urmatorul: Dumnezeu te iubeste. Tu esti pacatos. Cristos a murit pentru toti oamenii, deci si pentru tine. Daca accepti jertfa lui, esti iertat, devii copil al lui Dumnezeu si primesti viata vesnica.
Mesajele au avut un puternic substrat psihologic, fiind construite in spirala, amintindu-se de cel putin 5 ori in timpul lor invitatia de a iesi in fata la sfarsitul predicarii. Scopul acestor repetari, al intrebarilor retorice si al exclamatiilor referitoare la venirea la Isus a fost acela de a-i pregati emotional pe cei ce ar vrea sa vina.
Franklin Graham a fost insotit de translatorul sau, Otniel Bunaciu, presedintele Uniunii Bisericilor Crestin Baptiste din Romania.
Felul in care erau afirmate invitatiile („Daca nu esti sigur [ca mergi in rai], vreau sa iti ofer posibilitatea de a fi sigur"; „Daca nu Il cunosti pe Isus ca Domn al tau… iti voi da oportunitatea sa il inviti pe Domnul Isus Cristos in viata ta si inima ta"; „Daca nu Il cunosti pe Isus, vreau sa te ridici acum, vino si stai in fata acestei platforme"; „Venind, iti poti marturisi pacatul inaintea lui Dumnezeu, sa il rogi sa te ierte…") aratau ca la Isus nu se putea veni si iertarea nu poate fi primita decat venind in fata acelei platforme, si doar cand Franklin Graham va da semnalul.
Nu s-a amintit deloc ca venirea la Cristos este un act spiritual, nu fizic, ca Dumnezeu poate mantui pe cineva care nu vine in fata sau dupa ce pleaca de pe stadion. S-a sugerat permanent ca mantuirea era legata de actul de venire in fata…
Imediat ce s-a lansat invitatia, personalul de ordine a iesit si a facut un perimetru in jurul terenului, aratand calea de acces spre locul de unde se putea rosti rugaciunea mantuitoare. (?!)
Apoi, din multime au inceput sa iasa diferite persoane si sa se indrepte spre gazon. Nu erau „suflete" care se grabeau sa il primeasca pe Isus, ci erau consilierii spirituali, plasati strategic in multime, pentru a da un impuls celor timizi. Consilierii puteau fi identificati dupa plasele cu literatura pe care le aveau cu ei pentru a fi oferite noilor convertiti. Pe langa acestia, insa, se puteau vedea foarte multe persoane care ieseau in fata pentru a fi mantuite care erau deja credinciosi declarati, membri in biserici evanghelice. Au iesit in fata chiar si membri din cor si cativa invitati care au cantat pe scena. Se puteau vedea si persoane care dupa aspect nu pareau evanghelice, dar numarul lor nu depasea 10% din numarul total al celor care ieseau.
Dupa repetarea „rugaciunii pacatosului", in timp ce publicul elibera stadionul, iar consilierii incepusera sa „consilieze", multi din cei care venisera in fata, si care puteau fi identificati (dupa imbracaminte, in special) a fi deja credinciosi declarati au parasit grupul celor veniti in fata. Aceasta indica faptul ca nu faceau parte nici din grupul consilierilor, nici al convertitilor. Care a fost rostul lor acolo? Nu am putut gasi decat un singur raspuns: ca sa ingroase randurile convertitilor, sa para ca sunt mai multi decat in realitate. Daca asa stau lucrurile, si sper sa nu se fi ajuns pana aici, aceasta este o inselatorie.
Dupa primele 2 seri, la serviciile de duminica dimineata, mai multe biserici anuntau cifre care variau intre 500 si 800 de convertiti. Numerele acestea nu puteau decat include pe toti cei care erau in fata, nu doar pe convertiti… O evaluare corecta s-ar putea face urmarind botezurile care vor fi efectuate in urmatoarele luni de bisericile participante. La asemenea numere de convertiti, multe biserici vor trebui sa aiba in curand servicii de botezare a zeci, poate sute de candidati…
Mai raman si alte intrebari la care toti ar trebui sa caute un raspuns. De ce sunt organizatorii atat de interesati de numere? De ce convertitii trebuiau sa completeze cartonase cu date personale? De ce consilierii erau avertizati sa completeze corect aceste cartonase? Oare le este teama organizatorilor ca altfel ii vor pierde pe convertiti? Ca nu se vor mai intoarce? Ca Dumnezeu nu va incheia ceea ce a inceput? Ramane de asemenea de vazut cum va fi impartit grupul convertitilor (cati vor fi adusi la Baptisti, cati la Penticostali, etc.).
In concluzie, ne intrebam: ce a fost totusi acest festival? Daca ar fi sa luam in considerare publicitatea facuta in media, a fost un turneu mondial al lui Franklin Graham aflat in concert impreuna cu prietenii sai. Nu se amintea nimic de evanghelizare, de proclamare a Bibliei, ceea ce este o ascundere a adevaratului scop al festivalului, o inselatorie…
Din felul in care Franklin Graham a fost prezentat in acest festival, a fost o campanie de promovare personala (sa mentionam doar prezentarea din prima seara, facuta de d-l Tipei, presedintele Cultului Penticostal, „Franklin Graham, fratele mai mic al lui Isus Cristos"). Graham a fost in centrul atentiei, intregul eveniment orbitand in jurul persoanei sale. Prezentarile facute, onorurile primite, intalnirile la nivel inalt, interviurile acordate, clipul de prezentare, distanta dintre el si multime, toate acestea ii dadeau o aura de politician, mai degraba decat de evanghelist.
Din punctul de vedere al artistilor si performerilor, a fost un show, si unul reusit.
Din perspectiva evanghelicilor, a fost o campanie de evanghelizare, de „vestire a Cuvantului lui Dumnezeu", dar si un pas mare in promovarea ecumenismului in Romania, un important exercitiu de conlucrare eficienta intre diferitele denominatii evanghelice.
Din perspectiva organizatorilor a fost un eveniment „spiritual dar cu profunde implicatii culturale" (Ionel Tutac).
Din perspectiva autoritatilor, a fost o mare si laudabila intrunire ecumenica. „In numele guvernului Romaniei va asiguram ca Timisoara este un exemplu nu numai de democratie, ci si de ecumenism, aici este poate cel mai bun exemplu de ecumenism din Romania, este un loc in care intelegerea frateasca intre toate cultele s-a manifestat imediat dupa Revolutie. Suntem alaturi de toti liderii spirituali din Timisoara si de toti liderii spirituali din Romania care sunt astazi aici si de aceea dorim sa ii multumim si sa il asiguram pe distinsul nostru oaspete ca aici in judetul Timis si in Romania respectul intre toate cultele, respectul intre toate bisericile va fi si pe viitor acelasi." (Ovidiu Draganescu, prefectul judetului Timis). (...)
http://www.abaptistvoice.com/Romana/articole/miscarea_ecumenica.html

Evanghelistul Franklin Graham se va întâlni cu ÎPS Nicolae Corneanu
3 iulie 2008
Franklin Graham, unul dintre liderii spirituali ai lumii, a sosit ieri după-amiază la Timişoara, cu un avion particular. El a fost întâmpinat de Ionel Tuţac, preşedintele Centrului Creştin "Renaşterea", şi de Viktor Hamm, directorul Festivalului Speranţei.
În cursul zilei de astăzi, evanghelistul va avea întâlniri oficiale cu ÎPS Nicolae, mitropolitul Banatului, cu prefectul Ovidiu Drăgănescu şi cu preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Ostaficiuc. (...)
Pentru că în 14 iulie va fi ziua de naştere a lui Franklin Graham, organizatorii Festivalului Speranţei îi vor dărui o gravură cu centrul Timişoarei, având în prim plan Catedrala Mitropolitană, ne-a dezvăluit Ionel Tuţac. (...)

Accesul publicului la toate evenimentele festivalului este liber.
http://www.banateanul.ro/

Sesizat de
Fabian Seiche si
Ciprian Marchis

Pentru o curatire a sufletului, vezi
Razbointrucauvant.ro

“SUNTEM NISTE BARBATI CA TOATE FEMEILE” sau “VAI - urile” parintelui pustnic Proclu

“Vai de mine ce-o ajuns Biserica noastra, Doamne, fereste, Doamne, fereste… Nu mai zic nimic, am gatit-o cu oamenii astia…”

PARINTELE PUSTNIC PROCLU: “Daca e prefacatorie, se va desparti Biserica”

“Chiar daca ar fi o Biserica mai mica, da` adevarul unul sa fie, care a pastra adevarul, unul sa fie, unul. Acolo sta Adevarul, in Unul”.

LaurentiuDumitru.ro
Iisus Hristos: “Lasati sa creasca impreuna si graul si neghina, pana la seceris”
…pe când oamenii dormeau, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină printre grâu şi s-a dus. Iar dacă a crescut paiul şi a făcut rod, atunci s-a arătat şi neghina. Venind slugile stăpânului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semănat tu, oare, sămânţă bună în ţarina ta? De unde dar are neghină? El însă a zis: […]

New York Magazin expune mafia ICR-ista

“Scrisoarea celor 17”, o diversiune “coapta” de “clientii” Institutul Cultural Roman

Editorial de Grigore L. CULIAN

Pe 29 mai 2008, d-l Sasha Meret, unul dintre prietenii Institutului Cultural
Roman din New York (ICR-NY) - si al d-nei directoare Corina Suteu - mi-a trimis
o "scrisoare deschisa" si cererea sa o public "in spiritul unui jurnalism onest".
Evident ca i-am satisfacut dorinta, iar textul a aparut in editia din 11 iunie 2008
a ziarului nostru (vezi site-ul www.nymagazin.com/arhiva/nr.574/opinii). Mi-am
permis, atunci, sa-i raspund dlui Meret, in baza dreptului la replica, pe aceeasi
pagina, si, ulterior, sa-i contactez pe cativa dintre semnatarii "scrisorii deschise",
inclusiv pe d-l Meret, cerandu-le sa-mi specifice care sunt articolele publicate
in "New York Magazin" in care, citez, "se critica unilateral activitatea ICR-NY, lasand impresia ca ar fi un consens general in aceasta privinta". Am primit doar doua raspunsuri, pe care le redau mai jos (nu voi dezvalui numele celor doi semnatari ai scrisorii, pentru a-mi tine promisiunea de a pastra confidential identitatea lor, dar e-mail-urile se afla in computerele redactiei noastre):
1. "Grigore, nu am citit acele articole si chiar l-am intrebat pe Sasha Meret, care ne-a trimis scrisoarea, cerandu-i sa ne trimita articolele cu pricina. El ne-a spus doar ca sunt niste articole incriminatoare, nedrepte.

Nu am semnat propriu-zis scrisoarea, am fost in acest schimb de e-mail cu Sasha Meret si am inteles de la el ca se doreste aceasta scrisoare de la toti cei care au fost in proiecte ICR-NY, pentru ca suntem toti acuzati, si am zis, pana la urma: OK pune-ma si pe mine, caci am participat la unele proiecte ICR-NY si cred ca am facut treaba buna - in my case. Cel mai recent m-am agitat sa organizez lecturile de poezie pentru tinerii poeti etc. Am facut foarte multe pentru artistii romani adusi de ICR-NY, cand as putea sa ma concentrez pe ce am eu de facut, cum, de fapt, o sa fac de acum inainte".
*G.L.Culian: "Iti multumesc pentru raspunsul prompt. Niciunul dintre acele articole nu ii incrimineaza pe semnatarii scrisorii. Stii foarte bine ca m-am numarat printre putinii care ti-au sprijijit proiectele, cand mi-ai cerut acest lucru. E vorba de o manipulare grosolana si sunt socat ca un om de talia ta poate semna un document fara sa stie despre ce este vorba. Cu prietenie, Grigore".
*"Inteleg, dar nu am avut ce face. Cei de la ICR-NY mi-au reprosat, de multe ori, ca ei mi-au sprijinit unele proiecte, dar eu nu ii sprijin pe ei. Cand Sasha Meret a trimis scrisoarea semnata de Andrei Serban, Norman Manea etc., a trebuit sa zic si eu OK, altfel incepea un intreg tambalau".
*G.L.Culian: "Culmea ipocriziei! Niciunul dintre "semnatari" (poate cu exceptia lui Sasha Meret) nu a citit acele articolele! Asta e problema, nu faptul ca au/ati semnat. Daca doreau/doreati sa va aratati sprijinul pentru Corina Suteu si ICR-NY, era foarte simplu sa-mi trimiteti o scrisoare in care sa aratati si partile bune ale activitatii ICR-NY, nu sa aprobati (semnand) acele acuzatii, fara sa cititi materialele respective. Cu bine, Grigore".
2. "Grig, buna, am fost plecat in turneu in Europa, sper ca esti OK, imi pare rau de scrisoare...da, am semnat-o. Am primit, in Europa, pe mail, cateva citate din articole critice, nu stiam din care anume ziar, cred ca e o diferenta de viziune aici intre comunitatea romaneasca si viziunea ICR-NY.
Nu cred ca trebuie data prea mare importanta. Pe de alta parte, ar trebui sa acceptam ca ICR-NY se pozitioneaza in secolul 21... iar comunitatea romaneasca din New York, cultural vorbind, se afla undeva acum 30-40 de ani. Pentru ei, in continuare, nu e decat Eminescu si statui ale lui, fundatia Dorul, Ziua Romaniei, care e un balci. Stii tu ce are succes la comunitatea romaneasca de aici - Stefan Hrusca, Divertis etc. Acte care au zero impact in ‘american conscience’ si de o valoare foarte indoielnica. Pe mine ma bucura ca ICR-NY promoveaza ceea ce tu numesti "acte elitiste"...numai asa sunt sanse sa aiba ceva impact. Pe de alta parte, in 10 ani, in afara de tine, nu am vazut niciun roman la vreun concert de-al meu. Cred ca multi membri din comunitatea romaneasca ar fi foarte multumiti ca in continuare la ICR sa fie mese, Eminescu, nostalgii...si cam atat. Cred ca e bine ca se schimba putin...si cred ca trebuie sprijiniti intru totul. In continuare, eu te asigur de toata stima mea personala, dincolo de acest diferend de pozitie."
Raspunsul la dilema mea nu a mai venit, pentru simplul motiv ca semnatarul "scrisorii celor 17" nu citise "articolele critice", nu stia unde si cand au aparut si, ca urmare, semnase in necunostinta de cauza, la fel ca doamna din prima corespondenta, care a avut insa decenta sa recunoasca manipularea: "Inteleg, dar nu am avut ce face. Cei de la ICR-NY mi-au reprosat de multe ori ca ei mi-au sprijinit unele proiecte, dar eu nu ii sprijin pe ei".
Saptamana trecuta, autorul afirmatiilor de-a dreptul jignitoare privind Comunitatea Romaneasca din SUA, Eminescu, societatea "Dorul" sau artisti ca Stefan Hrusca sau grupul "Divertis" a sustinut un concert sponsorizat (si) de ICR-NY. Intreb: cum e posibil ca un artist valoros sa aiba atata dispret fata de conationalii sai mai putin educati sau neinitiati intr-un gen muzical "pretentios" si sa "puna la zid" un simbol al spiritului romanesc cum este Stefan Hrusca?
Nu stiu cata cultura muzicala au d-na Corina Suteu si "clientii" ICR-NY, dar as dori sa aflu cati bani publici s-au cheltuit pentru sponsorizarea concertului unui muzician care gandeste atat de stramb. Am stat 22 (douazeci-si-doi) de ani pe scena in Romania si 5 (cinci) in America, avand privilegiul de a evolua alaturi de cele mai mari valori ale artei romanesti. Iata doar cateva: Johnny Raducanu (caruia i-am organizat doua concerte la New York), Mircea Tiberian, Ion Berindei (jazz); Gica Petrescu, Sofia Vicoveanca, Ion Dolanescu, Maria Dragomiroiu, Dumitru Farcas, Toni Iordache (muzica populara); Stefan Hrusca, Vasile Seicaru, Victor Socaciu (folk); Aurelian Andreescu, Mirabela Dauer, Silvia Dumitrescu, Luigi Ionescu, "Romanticii" (muzica usoara); Ion Caramitru, Horatiu Malaele, Nae Lazarescu, Alexandru Lulescu (actori). In fata lor m-am plecat, pentru ca i-am iubit, ii iubesc si am dat tot ce aveam eu mai bun pentru a ma ridica la inaltimea artei lor. Niciodata nu mi-am permis sa-i compar sau sa afirm ca au "o valoare foarte indoielnica", asa cum scrie semnatarul "scrisorii celor 17".
Cum prima manipulare grosolana a "clientilor" ICR-NY este dovedita de insasi raspunsurile (sau tacerea) celor doi, revin la textul scrisorii, pentru a scoate in evidenta o alta diversiune. Citez din scrisoarea deschisa:
"Stimata redactie, semnatarii scrisorii de fata facem parte din numeroasa si diversa Comunitate Romano - Americana din SUA. Avand in vedere larga audienta a ziarului Dumneavoastra, mai ales in Comunitatea Romano-Americana din zona New York, suntem foarte interesati de opiniile colaboratorilor Dumneavoastra si de comentariile pe care le publicati.
Am constatat in ultima vreme prezenta in paginile presei de limba romana din New York a unor articole in care se critica unilateral activitatea ICR-NY, lasand impresia ca ar fi un consens general in aceasta privinta.

Cu stima,

Lucian Ban, Oana Botez, Nina Cassian, Marina Draghici, Ana Golici, Nicolae Golici, Sherban Lupu, Norman Manea, Sasha Meret, Calin-Andrei Mihailescu, Julian Semilian, Saviana Stanescu, Andrei Serban, Nic Olaru, Matei Varga, Sanda Weigl, Nick Wolcz.

New York, 29 Mai 2008".
Asa cum reiese din textul de mai sus, autorul scrisorii sustine ca - citez:
"Am constatat in ultima vreme prezenta in paginile presei de limba romana din New York a unor articole in care se critica unilateral activitatea ICR-NY".
Fals! Articolele respective nu au aparut "in paginile presei de limba romana din New York", ci NUMAI in ziarul "New York Magazin". D-l Sasha Meret si cei de la ICR-NY (care, presupun, l-au pus sa scrie aceasta scrisoare, intr-o actiune de imagine semnata de 17 "nume mari") fac trimitere la intreaga presa scrisa de limba romana, desi, logic, textul ar fi trebuit sa se refere numai la ziarul care a publicat articolele respective. Iata o diversiune tipic securista, prost regizata, prin care sunt invinuiti, INCORECT, si colegii mei de la celelalte ziare romanesti. In plus, articolele "in care se critica unilateral activitatea ICR-NY" au vizat numai anumite aspecte ale activitatii ICR-NY (in special actiunile costisitoare, unele chiar jenante, organizate pe bani publici si care au adus prejudicii de imagine Romaniei. Toate sunt postate pe site-ul nostru (www.nymagazin.com).
Intrebare: de cate ori i-ati vazut pe cei 17 semnatari ai scrisorii sau pe membrii ICR-NY participand la evenimente comunitare si ce contributie au avut domniile lor la ridicarea nivelului de educatie a celor cu mai putina scoala? Participarea ICR-NY si a "elitelor intelectuale" care pretind ca "fac parte din "numeroasa si diversa Comunitate Romano-Americana din SUA" a fost 0 (zero!) si repet ceea ce am scris cu cateva saptamani in urma ("New York Magazin" nr. 574 din 11 iunie 2008): scrisoarea este o manipulare grosolana, initiata de conducerea ICR-NY si finalizata prin "clientul" Sasha Meret. Lectura superficiala (ca sa nu spun inexistenta!) a "reclamantilor", care reiese din corespondentele publicate si din textul "scrisorii deschise", dovedeste ca semnatarii au fost dezinformati si manipulati, cu scopul de a acoperi politica antiromaneasca promovata de ICR-NY. Articolele critice scrise de mine sau de colaboratorii mei - referitoare la unele actiuni ale ICR-NY care au avut ca subiect prezentari considerate de majoritatea Comunitatii Romanesti din New York ca defaimatoare pentru tara noastra - au fost simple opinii liber exprimate intr-o publicatie independenta.
Afirmatia/acuzatie ca am fi "atacat reputatia institutiei care ne reprezinta" este aberanta - mai ales intr-o tara libera (SUA), unde libertatea de expresie este garantata de Constitutie - si mi se pare jenant ca oameni de cultura importanti (care nu citesc presa scrisa de limba romana din SUA si nu le pasa problemele "oamenilor de rand") sa se lase manipulati de o mana de umili servitori (pe bani publici!) ai clanului Horia Roman Patapievici & Co.
Daca romanii din tara inca mai accepta mizeria morala in care traiesc si legitimeaza (prin vot!) conducerea neocomunista instalata la putere cu 18 ani in urma, este treaba lor. Noi, cei care am ales sa traim in America, trebuie sa impiedicam exportul de minciuna, demagogie si impostura "made in Romania" catre tara noastra de adoptie si transformarea cladirii din 38 Street intr-un nou bastion de tip securist si antiromanesc, asa cum a fost in timpul dictaturii lui Ceausescu. Nu voi accepta niciodata ca poporul roman sa fie catalogat drept o natiune de criminali chiar sub acoperisul unei institutii care are ca obiectiv promovarea imaginii Romaniei in America si nici condamnarea comunismului de catre odraslele calailor din nomenclatura p.c.r. In final, ii cer d-nei Corina Suteu sa ne informeze - conform Legii accesului la informatiile publice - despre toate cheltuielile facute de ICR-NY pe perioada mandatului sau de director.
Astept(am) un raspuns!
Grigore L. CULIAN, editor "New York Magazin"
New York, 10 Iulie 2008

Mircea Mihaies s-a dat pe brazda si il reclama pe Turnatorul de sub pulpana ICR "doctorul" inchipuit Sorin Antohi

Intr-un editorial foarte inspirat publicat in Evenimentul Zilei de ieri, Mircea Mihaiesi, aflat oarecum sub HR Patapievici la Institutul Cultural Roman, se ia de piept cu mafia turnatorilor din ICR. Sorin Antohi, propus de Mihai Razvan Ungureanu sa conduca clona Fundatiei Gojdu si de Vladimir Tisamaneanu sa-i fie alaturi pentru Raportul Minciunii, un celebru turnator acoperit de Patapievici cu incalcarea legii penale pe vremea cand acesta era la CNSAS, vrea sa-i intre pres pe sub usa lui Mihaiesi printr-un proiect cu bani de la ICR (vezi mai jos). Drept urmare acesta s-a hotarat sa demaste impostura turnatorului. Iata ce a scris, cu un curaj nebanuit:

SENATUL EVZ: Vara turnătorului

Mircea Mihăieş
Luni, 14 Iulie 2008

MIRCEA MIHĂIEŞ: „Cât de «groasă» trebuie să fie o turnătorie pentru a-ţi crăpa obrazul? Astfel de întrebări nu-l vor tulbura, desigur, pe Sorin Antohi“.

În aprilie 2006, Traian Basescu, ca sef al statului, a cerut CNSAS-ului verificarea „tuturor informaţiilor posibile“ ce-i priveau pe pretinsii lideri de opinie si pe intelectualii rosii care isi arogau funcţii de răspundere si pe la Cotroceni. Era prima oară când fostul Palat al Pionierilor lui Ceausescu ajuns al Kominternistilor lui Basescu era confruntat cu o astfel de situaţie. Acuzat - pe drept sau pe nedrept - c-ar fi nu doar o instituţie cu desăvârşire opacă şi că mult prea mulţi oameni ai vechiului regim şi-ai „structurilor“ se aciuaseră pe-acolo, Palatul Cotroceni oferă şi azi - sau mai ales azi - suficient loc pentru reformă. Azi, când au reintrat în uz „infogramele secrete“! Rezultatul acelui demers n-a fost prea spectaculos. Au existat, e drept, mai multe „pensionări strategice“, „renunţări unilaterale“, „retrageri neaşteptate“, „morţi neavizate“, dar până în clipa de faţă aşteptata primenire nu s-a petrecut. În 2002, personajul care ocupă astăzi pagina întâi a ziarelor, Excelenţa Sa Sorin Antohi, dat sigur ca sef al falsei Fundatii Gojdu inventate de Mihai Razvan Ungureanu, n-a mai ajuns niciodată unde obisnuiesc sa-mi iau si eu tainul alturi de Andrei Plesu si unde vrea cu ardoare sa fie trimis azi pe banii ICR. Oare de ce?! Poate aflăm de la putinii scriitori disidenti din România, ca Dan Petrescu, pe care il turna la kilogram la Securitate, sau de la Horia Roman Patapievici si Andrei Plesu, care i-au pus dosarul mai la fund in acel an, pe cand erau mari tartori la CNSAS.
Sorin Antohi a ajuns, curând după aceea, "profesor doctor" in Ungaria. Ţin minte articolul unui gazetar care, în epocă, merita să fie citit cu atenţie, măcar pentru că fusese el însuşi un intim al serviciilor secrete şi avea un miros bun în domeniu. Iată cum era descris doctorul inchipuit si turnătorul veros: „La Budapesta am întâlnit un profesor mincinos. Arogant. Nepoliticos. Isteric. Încruntat. Îngălat. Constipat. Un prost istoric pentru România. Un maestru al gafelor. Un sustinator al Ungariei“. Din cele aflate despre sejurul său si pe la Editura Polirom, unde si-a inventat niste "opere" nescrise, comportamentul nu i s-a schimbat nici cu un milimetru. Aceeaşi brutalitate, aceeaşi intoleranţă şi aceeaşi poftă de a zdrobi cu mânie proletară orice „stări de spirit necorespunzătoare“.

Nu ştiu dacă la această oră Sorin Antohi a fost sau nu bagat in pizda ma-sii de toti intelectualii tarii. Dar dupa documentele publicate la mijlocul anului trecut, el ar fi trebuit aruncat in haznaua cu laturi instantaneu. Nu poţi trimite ca reprezentant oficial al ICR, într-o ţară care a votat cu entuziasm pentru primirea României în Uniunea Europeană, pe cineva pozat pe prima pagină a ziarelor şi descris drept un colaborator zelos al Securităţii. Actul de inamiciţie e prea pe faţă şi batjocura prea mare. N-am nicio aşteptare din partea lui Patapievici. Dar preşedintele Băsescu e la fel de responsabil pentru situaţie, de vreme ce „Valentin“ a fost numit de Tismaneanu in comisia comunismului si a fost aproape trimis la Budapesta de Ungureanu, în plină revoluţie a Internationalei a IV-a neokominterniste. În faţa unei asemenea acuzaţii, oricine are o minimă onoare ori ar disparea definitiv, ori s-ar oferi ca exemplu si ar plati daune victimelor turnatoriilor sale prin tranşarea în justiţie a situaţiei. Nu e cazul lui Sorin Antohi. Sfidând o lume întreagă, el anunţă senin că incepand cu 19 iulie va participa, pe banii contribuabilor tarii furati de ICR, la o "scoala de vara" la Berlin. Şi de ce n-ar face-o, dacă are în ICR complici de marcă? Însuşi presedintele ICR îi ţine isonul, ca si atunci cand i-a ascuns dosarul la CNSAS, calificând actuala zarvă drept „o problemă personală“ a d-lui Antohi - ca şi cum acesta s-ar afla în Germania în vilegiatură pe banii babacii, şi nu ca turnator si fals doctor al statului român! Cu alte cuvinte, "profesorul" şi-a asigurat o minunată vară la Berlin (în compensaţie, desigur, la romanul „Efecte secundare. Istorie, cultura, politica“ - titlu al unui volum inexistent pe care si l-a pus in CV ca fiind publicat la Polirom). Şi asta pe bani buni, plătiţi de fiecare dintre noi: să nu uităm că stipendiile ICR au crescut la începutul anului la cote demne de invidiat. Dacă în Aleea Alexandru se merge pe tactica struţului, vă asigur că la Berlin există ochi şi urechi gata să intercepteze orice nuanţă. N-a trecut neobservat reactia numelui de cod "Valentin" si a sefului sau Volodea, la perspectiva sejurului prin Europa al lui Tismăneanu, care si-a asigura prin Cotroceni-Tour inconjurul pamantului cu pretextul ca prezinta mincinosul „Raport final al comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România“. Bun fiu al tatălui său - călăul ideologic stalinist Leonte Tismenitki - Tismaneanu Jr, cenzor şi persecutor al lui Paul Goma, pe care l-a dat afara cu nerusinare din Comisie, şi-a ieşit din minţi la ideea ca nu si-ar putea saruta membrul mazilit odata cu acţiunea mascarii monstruozităţii comunist-bolsevice. Învinuitul susţine că probele din dosarul facut de aprigul neo-conservator Victor Roncea sunt cam „subţiri“ şi scoase din „context“. Cât de „groasă“ trebuie să fie o turnătorie pentru a-ţi crăpa obrazul? Şi cât de adânc trebuie să „contextualizezi“ pentru a nu ţi se citi printre declaraţii abjecţia? Astfel de întrebări nu-l vor tulbura, desigur, pe Sorin Antohi, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social si membru in Comitetul Director al Fundatiei conduse azi de sotia mea, Ilona Mihaies (ati ghicit - Reteaua Soros!). Bagator de seama, între altele, pe langa amintirea lui Ioan Petru Culianu cu o carte ca - isn’t it ironic? - „Religion, Fiction, and History“, Antohi preface in fictiune orice atinge mai putin fondurile de la ICR. Cum nu l-a tulburat nici lista „recompensărilor acordate“, a „sprijinului“ financiar şi-a „deconturilor“! La câtă „bibliografie“ a acumulat, la câte texte infecte a scris în „Oracolele“ Securităţii ascunse inca de M. Stefanovici Dinescovici, Sorin Antohi ar merita să i se acorde de către CNSAS drept premiu accesul la dosarul unui turnător care semna cu numele de cod „Tulceanul“. Sau la al lui "Lulu". Îi garantez senzaţii tari!

PS: Si eu!

Vezi si:

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/812209/SENATUL-EVZ-Vara-turnatorului/

File din Dosarul Antohi:
Membri CNSAS, cercetati penal

Sorin Antohi, turnator si impostor

Iata ce l-a revoltat pe Mihaiesi:

Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu" Berlin
în colaborare cu
Arbor-Mundi. Institutul pentru Studii Avansate de Umanism Intercultural (Bochum) şi Institutul Moldova, Universitatea Leipzig
organizează
la Berlin, între 19-25 iulie 2008
Conferinţa şi şcoala de vară
cu tema
Germania şi România
Transferuri academice, culturale şi ideologice
Directori: Sorin Antohi, Klaus Bochmann, Jörn Rüsen
Coordonator: Gabriel Jarnea
Loc de desfăşurare: Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu", Koenigsallee 20 A, D-14193 Berlin
Sorin Antohi, Klaus Bochmann şi Jörn Rüsen au creat şi vor conduce un program integrat care include o conferinţă şi o şcoală de vară pentru studenţi avansaţi, doctoranzi şi postdoctoranzi. Este prevăzută şi publicarea unui volum colectiv.
Argument: Primul model străin menţionat în mod obişnuit de studioşii culturii române este cel francez. "Filiera franceză" este una dintre cele mai formative interferenţe din istoria României moderne, în ciuda distanţei geografice. Dar, cu certitudine, nu este singura. Modelul francez are tendinţa de a se estompa spre sfârşitul secolului al XIX-lea, în faţa concurenţei aprige din partea modelului german, probabil dominant în perioada interbelică. Competiţia dintre aceste două „alterităţi constitutive” majore merită analizată: ele însele pot fi mai bine înţelese prin examinarea raporturilor lor bilaterale în spaţiile culturale şi politice ale altor naţiuni. Studiul transferurilor culturale germano-române (şi al puţinelor transferuri româno-germane, de la Cantemir la Celan şi Celibidache) devine astfel o parte dintr-un studiu intercultural mai cuprinzător al transferurilor şi interferenţelor europene.
Metodologie: Conferinţa şi şcoala de vară se concentrează pe noţiuni precum „transfer”, „comparaţie” şi „interferenţă”. Studiile de caz vor fi selectate dintre transferurile germano-române şi vor fi discutate sistematic într-un context mai larg (est-central european, european, intercultural, transdisciplinar etc.). Conferinţa, şcoala de vară şi volumul colectiv vor acoperi aceeaşi tematică la niveluri diferite, accentul punându-se pe întâlniri paradigmatice, schimburi, continuităţi în domenii precum: geografie, geografie socială, geopolitică, filozofie, psihologie, Völkerpsychologie, caracterologie naţională, Kulturmorphologie, biomedicină, antropologie, demografie, istorie, istoria religiilor, istoria şi filozofia culturii, literatură, teorie literară, filologie, lingvistică, estetică, economie, sociologie, ideologie, politică, instituţii etc.
Limbile de lucru : Germana, româna şi engleza. Toate prezentările şi dezbaterile au loc în limba germană şi/sau engleză, dar cunoştinţe bune de română sunt necesare. Participanţii la şcoala de vară vor trebui să vorbească fluent două dintre cele trei limbi şi să aibă un nivel convenabil de cunoaştere a celei de-a treia.
Eligibilitate. Candidaţii vor fi selectaţi pe bază de concurs de dosare.
Sunt eligibili candidaţi din toate ţările, cu precădere din România, Germania, Republica Moldova şi Ucraina. Pe lângă cunoştinţele lingvistice necesare, numite mai sus, candidaţii trebuie să lucreze pe temele anunţate în programul conferinţei şi al şcolii.
Procedura de selecţie: Candidaţii vor trimite următoarele documente prin e-mail la adresa Gabriel Jarnea (iar@gmx.de), tel.: 0049-30-89065780 până la termenul-limită de 15 iunie 2008:
(a) un CV cu lista publicaţiilor; (b) o scrisoare de motivaţie care va face referire la relevanţa programului pentru proiectele personale de cercetare ale candidatului; (c) un eseu de patru pagini în engleză sau germană pe una dintre temele din program (participanţii la şcoala de vară vor susţine o prezentare de 15 minute elaborată pe baza acestui eseu); (d) dovada asigurării medicale.
Candidaţii admişi din ţările non-UE vor primi invitaţiile oficiale necesare pentru procedurile consulare de eliberare a vizei de călătorie.
Selecţia dosarelor va fi făcută de directorii şcolii de vara, iar rezultatul va fi anunţat public până la 20 iunie, pe pagina internet a ICR Berlin (http://www.rki-berlin.de/).
Beneficiile cursanţilor la şcoala de vară. Participanţii vor asista la o conferinţă academică de nivel înalt, vor audia cursuri susţinute de specialişti recunoscuţi internaţional şi vor fi încurajaţi sa participe la discuţii. Conferenţiarii vor fi la dispoziţia studenţilor, la cerere, oferind consultaţii. Participanţii au şansa de a-şi prezenta propriile cercetări colegilor şi conferenţiarilor. Este prevăzută crearea unei comunităţi internaţionale care să lucreze şi în continuare pe temele programului. Participanţii care se vor face remarcaţi vor fi invitaţi să participe la proiecte de cercetare şi la publicaţii.
Costuri. Participanţii la şcoala de vară îşi vor suporta singuri costurile de transport.
Cursurile, cazarea şi masa, precum şi un program de timp liber sunt subvenţionate de către Institutul Cultural Român.

PS: Sa tot fii turnator si impostor!

Sprijin pentru copiii de la Valea Plopului

Multumim pentru sprijinul acordat in campania prin care urmarim sa asiguram necesarul de grau pentru un an intreg al asezamintelor de copii ale Asociatiei Provita de la Valea Screzii si Valea Plopului.Prima etapa a campaniei s-a incheiat prin colectarea unui total de 5000 lei noi (cca. 10 tone grau).
Materia prima va fi achizitionata zilele urmatoare si depozitata prin bunavointa societatii care si in prezent fabrica painea pentru copiii aflati in grija Provita.Va vom anunta in ziua in care va fi declansata a doua etapa a campaniei.
Reamintim ca necesarul total pe un an este de cca. 55 tone.
Asociatia "Pro-Vita - pentru nascuti si nenascuti"
http://www.provitabucuresti.ro provitabucuresti@yahoo.com
tel. (+40) 728 673 673 fax (+40) 31 815 27 80
OP 1 - CP 410, Bucuresti

Campania pentru prezervarea Deltei Dunarii se va studia in universitatile din Marea Britanie

Campania Coalitiei pentru Delta, initiata de Asociatia Civic Media si ziarul ZIUA pentru blocarea construirii ilegale a Canalului Bistroe de catre Ucraina se va studia in Universitatile din Marea Britanie.

O echipa britanica ne-a vizitat azi la redactie pentru a rememora actiunile duse timp de patru ani pana la interzicerea totala a lucrarilor de catre Conventia ESPOO.

150 de organizatii s-au raliat actiunii noastre, Petitia pentru Salvarea Deltei fiind semnata de circa 45.000 de oameni. Ineditul campaniei: nu a avut nici un buget, nu ne-am luat Jeep-uri, nici nu ne-am tras terenuri sau ale beneficii prin Delta, ca alti "salvatori"!

Detalii aici

http://www.ziua.ro/delta.html

Lupa CIA pe SRI

Analiza despre fosta Securitate, de la Magureanu la NATO

Un studiu plasat de Agentia Centrala de Informatii a Sta­telor Unite pe site-ul sau oficial, www.cia.gov, naste controverse la Bucuresti. Realizat de cunoscutul istoric si specialist in pro­ble­me de securitate Larry Watts, studiul intitulat "Re­formele de Intelligence din democratiile in devenire ale Europei" trateaza pe larg situatia unuia dintre succe­sorii Departamentului Secu­ritatii Statului (DSS), Servi­ciul Roman de Informatii (SRI).
Explicand specificitatea Romaniei fata de celelalte tari comuniste din Europa de Est, Larry Watts lauda in analiza sa activitatea dusa de serviciul secret roman de dinainte de 1989 impotriva temutelor servicii sovietice, amintind de aportul Unitatii speciale anti-KGB si anti-Stasi 0110 a DSS. Analiza sa vine tocmai intr-un moment cand SRI a desfiintat ultimul refugiu al ofiterilor de informatii orientati spre spatiul rasaritean, unitatea pentru apararea integritatii teritoriale, in ciuda faptului ca serviciul britanic MI-5 tocmai a reinfiintat aceasta unitate speciala, pe fondul intetirii agresiunilor informative din spatiul ex-sovietic.
Continuarea la
ZIUA: Lupa CIA pe SRI

They've done it again: Phelim McAleer si Ann McElhinney expun afacerea "incalzirea globala"

Dupa ce au dezvaluit mizeria Grupului SOROS din spatele afacerii Rosia Montana, mascata de ONG-uri - capcana intr-o pretinsa campanie ecologista, jurnalistii-minune Phelim McAleer si Ann McElhinney dau din nou la o parte o perdea murdara, legata de data acesta de asa-zisa incalzire globala. Bravo lor! Phelim McAleer si Ann McElhinney, care s-au preocupat si de traficul de copii si organe din Romania deghizat sub forma de adoptii, sunt doi jurnalisti care chiar dau sens acestei profesii.

Afacerea "incalzirea globala"


http://www.noteviljustwrong.com/

Afacerea "Salvati Rosia Montana"


http://www.mineyourownbusiness.org/

Ann McElhinney si Phelim McAleer

Politia Gandirii la Chisinau

Lege activitate Editoriala Descarca »
Lege control Internet SIS Descarca »
O noua actiune de consolidare a "poporului moldovenesc" * In Basarabia devin reale masuri care amintesc de epoca sovietica sau de "1984", avertismentul vizionarului George Orwell

Aceste carti, care vorbesc despre Basarabia romana, ar putea fi interzise la Chisinau

Deputatii din Parlamentul de la Chisinau si-au incheiat sesiunea parlamentara adoptand noi completari la Legea privind activitatea editoriala in Republica Moldova, act normativ care prevede introducerea unor masuri impotriva libertatii gandirii si impune cenzura in cazul editurilor, venind astfel in contradictie cu normele Consiliului Europei si ale Natiunilor Unite. Conform acestei Legi destinate unui "Minister al Adevarului", un grup operativ de cititori vigilenti incadrati intr-o Unitate speciala a Serviciului de Informatii si Se­curitate va pune sub lupa ma­nuscrisele editurilor pentru a depista si starpi "virusul romanesc" din ele. La Bucuresti, reprezentanti ai Asociatiei Ziaristilor si Editorilor Crestini (AZEC) au declarat ca vor semnala autoritatilor europene aceste incalcari grave ale libertatii de expresie. De asemenea, Guvernul de la Chisinau a depus in Par­lament, spre examinare, un alt proiect de lege, la fel de neconform cu normele eu­ropene, privind "pre­­venirea si combaterea infrac­tiunilor savarsite prin intermediul sistemelor informa­tionale". Practic, toti internautii care posteaza mesaje "nationale" sunt expusi riscurilor de a fi dati pe mana politiei gandirii.
Continuarea la
ZIUA: Politia Gandirii la Chisinau

Orwellian Thought Police established in Chishinau

Mitropolitul Bartolomeu nu l-a invitat in Romania pe Patriarhul Rusiei

Cluj-Napoca, 14 iulie 2008 - Comunicat de presă

Mitropolitul Bartolomeu dezminte zvonul potrivit căruia l-ar invita la Cluj pe Patriarhul Alexei al Moscovei

Mitropolitul Bartolomeu Anania dezminte zvonul potrivit căruia l-ar invita la Cluj pe Patriarhul Alexei al Moscovei pentru un doctorat honoris causa, iar aceasta din simplul motiv că, nefiind nici rectorul Universitătii si nici Patriarhul României, nu are căderea să o facă.
Cât priveste prezenta Mitropolitului Primat al Kievului la festivitatea proclamării publice a canonizării Sfântului Pahomie de la Gledin, ea s-a datorat exclusiv faptului că ierarhul român si-a petrecut ultimii ani de viată si a murit in Lavra Pecerska, el apartinând astfel ambelor Biserici.

Biroul de presă al Mitropoliei Clujului
Pr. Bogdan Ivanov

Dupa ce au dezinformat asiduu pe aceasta tema, fara ca macar sa verifice asa-zisa stire, "deontologii" din mass media anti-crestina nici macar nu au inserat aceasta nota in ziarele lor mincinoase. Pe perioada desfasurarii operatiunii Corneanu din Sfantul Sinod, din nou s-au revelat ca pacura la suprafata apei dusmanii Ortodoxiei si ai Romaniei din presa. Cateva exemple mai jos:

Masonul Andrei PLEŞU: Cine se teme de Patriarhul Daniel?
http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=229&cmd=articol&id=8585

Filo-ereticul Marius VASILEANU: Monopolul pe Iisus

http://www.romanialibera.ro/editie-Nationala/domeniu-aldine.html

Paganul Teodor BACONSKY: Unitate şi dezbinare
http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=227&cmd=articol&id=8515

Paganul Teodor BACONSKY: Care laicat?

http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=230&cmd=articol&id=8650

Anti-ortodoxul Ovidiu PECICAN: Caterisire estivala

http://www.romanialibera.ro/a127259/caterisire-estivala.html

Anti-ortodoxul Ovidiu PECICAN: Trecutul ca proiect etern

http://www.greco-catolica.org/a391-Ovidiu-Pecican-Trecutul-ca-proiect-etern.aspx

Sectantul Florian BICHIR: Trei episcopi si o victima certa
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/811436/EDITORIALUL-EVZ-Trei-episcopi-si-o-victima-certa/

Anti-crestinul Andrei BADIN: Agentul din Romania al Patriarhului Moscovei, Prea Murdaria Sa, Ipocrizia lui Anania demascata in Sfantul Sinod