Tuesday, May 26, 2009

IN APARAREA FRATILOR AROMANI. Românitatea balcanică şi cea nord-dunăreană. HARTA

Fraţii noştrii, AROMÂNII
În ţările din peninsula balcanică locuiesc astăzi între câteva sute de mii şi peste un milion de etnici români, vorbitori ai dialectelor istorice dacoromân, aromân şi meglenoromân. Cele mai mari concentraţii de români sunt în Grecia, Albania şi Republica Macedonia. Ziua de 23 mai este sărbătorită de aceştia ca zi naţională a românităţii balcanice. De ce anume 23 mai?
La 23 mai 1905 a fost publicat şi a intrat în vigoare un decret imperial, o IRADÉ, emisă cu o zi înainte, la 9/22 mai 1905, de către sultanul turc Abdül Hamîd. Prin această Iradea a sultanului era recunoscută oficial naţionalitatea română (ullah millet) din cuprinsul Imperiului Otoman şi i se recunoştea autonomia culturală şi dreptul de autoguvernare locală.
Ziua de 22 mai este considerată ziua naţională a tuturor românilor din Balcanii de sud şi occidentali, nu doar aromâni, dar şi meglenoromâni şi daco-români, numiţi laolaltă de turci, greci şi slavi cu exonimul comun de vlahi.
IRADEAUA sultanului Abdül Hamîd are următorul cuprins:
„Majestatea Sa Imperială Sultanul, care, însufleţit de sentimentele Sale de înaltă dreptate şi de părinteasca Sa grijă pentru popoarele Sale, acordă binefacerile şi bunăvoinţa Sa tuturor supuşilor Săi credincioşi, fără deosebire de neam şi religie, luând în considerare cererile depuse acum în urmă la picioarele Tronului Imperial de către supuşii Săi valahi, a binevoit să poruncească în privinţa lor ca, în virtutea drepturilor civile de care ei se bucură la fel ca ceilalţi supuşi nemusulmani, comunităţile lor să desemneze muhtari potrivit reglementărilor în vigoare; ca, aşa cum se face pentru celelalte comunităţi, să fie admişi şi membri valahi, potrivit regulii existente, în consiliile administrative şi ca să fie acordate facilităţi de autorităţile imperiale profesorilor numiţi de către zisele comunităţi pentru inspectarea şcolilor lor şi pentru îndeplinirea formalităţilor prevăzute de legile Imperiului în vederea deschiderii de noi aşezăminte şcolare”.
Aromânii au şi un imn, scris în dialect de cel mai mare poet al lor Constantin sau Costa Belimace. Imnul se numeşte Dimândarea părintească.

DIMÂNDAREA PĂRINTEASCĂ

Părinteasca dimândare
nă sprigiură cu foc mare,
fraţ di mumă şi di-un tată.
noi, armâni di eta toată.
Di sun plocili di murminţî
strigă-a noştri buni părinţî:
„Blăstem mare si-aibă-n casă
cari di limba-a lui si-alasă
care-şi lasă limba-a lui
s-lu-ardă pira focului,
să s-dirină viu pri loc,
să-li si frigă limba-n foc.
El în vatra-li părintească
fumelia s-nu-şi hărisească;
di fumeli curuni s-nu başe,
nat în leagăn si nu-nfaşe.
Care fudze di-a lui mumă
şi di părinteasca-li numă,
fuga-li doara-a Domnului
şi dulţeamea somnului!”

Astăzi , cu câteva excepţii fericite din Republica Macedonia, românii balcanici nu se pot bucura de drepturile cele mai elementare cuvenite minorităţilor etnice, fiind supuşi discriminării cultural-lingvistice şi asimilării acerbe, fapt devenit de notorietate în cazul aromânilor din Grecia.
Vezi mai jos
Recomandarea APCE nr. 1333 cu privire la “limba şi cultura aromână”:
http://assembly.coe.int/mainf.asp?Link=/documents/adoptedtext/ta97/frec1333.htm
http://assembly.coe.int/mainf.asp?Link=/documents/adoptedtext/ta97/erec1333.htm
şi o interpelare facută de subsemnatul la APCE privind aplicarea Recomandării 1333:
http://cubreacov.wordpress.com/2009/05/23/2008/01/13/in-apararea-aromanilor-din-balcani/
Vlad Cubreacov

No comments: