Lansarea in premiera a volumului "Cranii de lemn" si parastas la Bucuresti pentru Mota si Marin, legionarii cazuti in Spania pe frontul anticomunist

Sambata aceasta, la Biserica Ilie Gorgani, are loc un parastas pentru luptatorii legionari Ion Mota si Vasile Marin, cazuti in urma cu 72 de ani pe frontul anticomunist din Spania. In seria manifestarilor de 13 ianuarie, duminică, 11 ianuarie 2009, orele 15,oo, va fi lansata in cadru festiv culegerea de articole ale liderului legionar Ion Mota, intitulata "Cranii de lemn". Apărută pentru prima data in România dupa 68 de ani, lucrarea va fi lansata la Muzeul de Istorie a Municipiului Bucuresti (Palatul Sutu - Piata Universitatii, peste drum de Biserica Colţea), ocazie la care vor vorbi pe marginea subiectului cartii si personalitatii autorului, dl prof. univ. dr. Cosmin Dumitrescu si dl prof. Mircea Nicolau, presedintele Fundatiei "George Manu" (http://www.fgmanu.net/). Participantii vor putea urmări proiectia documentarului "Mota si Marin, in apararea civilizatiei europene", realizat de Editura Sânziana (http://sanziana2007.blogspot.com/). Intrarea este libera, transmite Fundatia "Profesor George Manu", care comemoreaza anual jertfa luptatorilor romani din Spania. Redau mai jos un articol aparut in presa la 70 de ani de la moartea celor doi luptatori anticomunisti.

La ceremonia anuala de la Majadahonda au luat parte vechi luptatori nationalisti exilati dupa 1948 si camarazi din mai multe tari

Legionarii Mota si Marin comemorati in Spania

Vechi luptatori nationalisti exilati dupa 1948, fosti detinuti politici din Romania, dar si multi tineri au comemorat, la Madrid, 70 de ani de la moartea romanilor Ion Mota si Vasile Marin, inrolati in armata nationala din Spania, in lupta cu brigazile comuniste. In 13 ianuarie s-au implinit 70 de ani "de la jertfa profetica a legionarilor Ion Mota si Vasile Marin, plecati sa lupte in Spania pentru apararea Crucii in fata amenintarii bolsevice", se arata intr-un comunicat remis, marti, agentiei Mediafax, de catre Fundatia "Profesor George Manu" si retransmis presei.
"Se poate spune, fara a gresi, ca acest gest a fost unul deschizator de drumuri. Peste Romania au trecut decenii de framantari si suferinte. Acum s-a ajuns intr-un punct care pune o noua pecete, inca una, pe adevarul credintei si al luptei lor. Gestul recent al Romaniei de a condamna in mod oficial comunismul drept un sistem si o ideologie criminala va ramane in istorie (dincolo de amanuntele sale pe alocuri imperfecte) cu o valoare unica de simbol. Si, tot in vremea din urma, majoritatea covarsitoare a romanilor se solidarizeaza in jurul icoanelor, intuind ca atacurile perverse impotriva prezentei lor in spatiul public pot avea pe termen lung consecinte dezastruoase pentru identitatea noastra nationala si spirituala", se arata in comunicat.

Apelul figurilor legendare

Amintirea jertfei lui Ion Mota si Vasile Marin s-a comemorat ca in fiecare an si la Majadahonda, langa monumentul inaltat pe locul unde ei au cazut fulgerati de obuzele rosii. In acest loc de pelerinaj devenit deja traditional s-au adunat din nou, sambata, legionari din mai multe tari, nationalisti crestini spanioli si un numeros public. Slujba parastasului a fost oficiata de doi preoti, apoi a urmat discursul "camaradului" Radu Popescu, dupa care Blas Pinar, liderul formatiunii nationaliste Frente Espagnol, a sustinut o cuvantare.Totodata, s-au intonat imnurile "Sfanta tinerete legionara" si "Cara al sol", s-a dat onorul si s-a facut apelul figurilor emblematice ale Miscarii Legionare: Ion Mota si Vasile Marin, cei comemorati cu acest prilej, precum si Corneliu Zelea Codreanu si Horia Sima. La finalul manifestarii, grupul legionarilor adunati in jurul crucii din fata monumentului a intonat acordurile "Imnului legionarilor cazuti".

In apararea Crucii

In urma cu 70 de ani, "o mana de legionari romani" plecau sa lupte in Spania impotriva comunismului. Prin aceasta ei urmau cu "fidelitate linia de rezistenta anticomunista a Capitanului lor, Corneliu Codreanu, pe ambele planuri: cel al actiunii si cel spiritual". "Au plecat pentru ca se tragea cu mitraliera in obrazul lui Christos". Iar Ion Mota avea sa scrie intr-unul din articolele sale trimise de pe front: "Sa nu lasam urmasilor nostri o tara fara Biserici, fara icoane, fara ocrotirea mainii lui Dumnezeu! Sa nu lasam copiilor nostri o viata in care vor fi pierdut pe Christos! Iar pentru aceasta, sa nu fugim din fata jertfei pentru apararea Crucii!", se arata in comunicat. Romanii "care se solidarizeaza in jurul icoanelor, atacate astazi cu mijloace mult mai rafinate decat mitralierele anilor '30, dar nu mai putin primejdioase", urmeaza, poate fara sa o stie, indemnul "la icoana!" al aceluiasi Ion Mota. "O fac calauziti de un instinct inca sanatos si de constiinta inca vie a identitatii noastre ca neam. Cu toate acestea, suntem atat de departe de ceea ce ar trebui sa fim! E suficient sa ne uitam in jur, pentru a vedea ca mizeria morala e parca mai mare decat oricand. Evenimentele recente ne arata ca mai avem doar un instinct de conservare intact si intuitia de unde ne poate veni mantuirea", noteaza fundatia citata. (Mediafax)