Cazul Aurel Agache si al ucigasilor bestiali unguri aparati de colegul lui Eckstein Kovacs din UDMR, Gyorgy Frundo, militant al autonomiei etnice FOTO

Daca aveti stomacul si nervii tari vizionati la http://www.martiriromani.com/Decembrie1989.asp noi fotografii dupa macelul unguresc din Targul Secuiesc, in 1989, puse la dispozitie de fiul colonelului post mortem Aurel Agache.

Ungaria refuza extradarea criminalilor maiorului Aurel Agache

Cu toate ca Tribunalul Municipiului Bucuresti a emis mandate europene de arestare impotriva criminalilor Filip Orban Daniella Kamilla si Konrad Ioan, stabiliti pe teritoriul Ungariei, Tribunalul Budapesta refuza executarea mandatelor europene de arestare. Cei doi, alaturi de Reiner Anton, Octavian Paizs si Hejja Dezideriu l-au ucis cu bestialitate, iar apoi i-au profanat cadavrul maiorului de militie, Aurel Agache, in decembrie 1989.
Dupa insistentele repetate ale fiului cel mare al colonelului post mortem, Aurel Agache, ucis cu bestialitate in decembrie 1989, in orasul Târgu Secuiesc, judetul Covasna, in data de 18 aprilie 2007, Tribunalul Municipiului Bucuresti a emis mandate europene de arestare impotriva criminalilor Filip Orban Daniella Kamilla si Konrad Ioan, stabiliti pe teritoriul Ungariei. Cei doi, impreuna cu Reiner Anton, Octavian Paizs si Hejja Dezideriu, l-au ucis cu bestialitate dupa care i-au profanat cadavrul maiorului de militie Aurel Agache, in decembrie 1989.
Biroul National Interpol a comunicat, in data de 26 aprilie 2007, pe canalul Interpol, catre tarile Uniunii Europene, mandatul European de arestare. Cu toate acestea, familia colonelului post mortem a primit recent o instiintare, de la Curtea de Apel Budapesta, potrivit caruia Instanta maghiara refuza executarea mandatelor europene de arestare emise de Tribunalul Bucuresti impotriva celor doi criminali.

Cazul Agache, la CEDO

In urma plângerii depuse de familia Agache impotriva Statului Român, CEDO a cerut Guvernului României sa-si exprime punctul de vedere cu privire la aplicabilitatea principiului „ratione temporis“ in ceea ce priveste modul in care autoritatile interne au efectuat ancheta in cazul uciderii colonelului post mortem Agache Aurel. Guvernul României este invitat sa-si expuna punctul de vedere pâna la data de 4 aprilie 2008.
Fiul cel mare al colonelului post mortem, Agache Aurel Dionisie ne-a declarat: „Dupa ce am primit actele de la CEDO, am cerut lamuriri prin internet si am primit urmatorul raspuns: Statul Român va trebui sa faca dovada ca prin modalitatea in care s-a efectuat in concret ancheta s-a transmis un mesaj clar in sensul ca se descurajeaza orice act prin care in mod direct sau indirect se aduce atingere dreptului la viata. in speta, ancheta, care s-a prelungit si dupa aderarea României la Conventie, este cea care poate determina competenta «Ratione tempori» a Conventiei“. Urmasii maiorului Agache au reclamat la CEDO faptul ca justitia româna a tergiversat judecarea acestui proces timp de 11 ani si 3 luni, precum si lipsa de independenta si impartialitate a procurorilor care au instrumentat acest caz.

Senatorul UDMR Frunda nu are dreptul de a pleda impotriva statului român

La sfârsitul lunii septembrie CEDO a pronuntat sentinta, prin care a dat câstig de cauza, partial, celor care l-au ucis cu bestialitate, in timpul Revolutiei din decembrie 1989, pe maiorul de militie Aurel Agache. Avocatul celor patru ucigasi, senatorul UDMR, György Frunda, a sustinut in permanenta nevinovatia celor cinci si a cerut rejudecarea cazului.
Avocatul familiei Agache, avocata Mariana Stefan a spus ca Frunda a incalcat dispozitiile legale in ceea ce priveste statutul avocatilor-parlamentari, in ideea ca un avocat parlamentar nu are dreptul de a pleda imporiva statului român. „Domnul avocat Frunda, poate doar redacta cererea civila prin care condamnatii solicita plata daunelor la care a fost condamnat Statul Român, insa nu are dreptul de a sustine, de a pleda impotriva statului român fiindu-i interzis de art. 44 ind. 1 alin. 3 din legea 51/1995 potrivit caruia avocatul parlamentar nu poate sa pledeze in cauzele civile sau comerciale impotriva statului, autoritatilor sau institutiilor publice, companiilor nationale ori societatilor nationale, in care acestea sunt parti. De asemenea, nu poate sa pledeze in procese intentate statului român, in fata instantelor internationale“ a conchis Mariana Stefan.
Kovacs Anna / Gardianul
Vezi si
http://agache1989.googlepages.com/index1.htm