Curentul dezvaluie: Tentaculele Ungariei din CNSAS (I). Nu lipsesc personaje ca Plesu, Dinescu, Patapievici si o "budapestoloaga" - Andrea Varga

Scris de Mihail Marin

Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a avut de la bun început ocazia să încalce legea CNSAS în folosul unui grup de interese. Deşi iniţial "Legea Ticu" prevedea că este interzis ca membrii Colegiului să fi făcut parte dintr-un partid politic, oricare ar fi fost acesta, interdicţia a trebuit ridicată pentru câţiva foşti comunişti de marcă, actualmente oengişti şi vocalişti.

Primul caz: Andrei Pleşu. El s-a înscris în PCR de la 19 ani, iar după scandalul "Meditaţia Transcendentală" s-a rugat în două scrisori către Nicolae Ceauşescu să fie iertat pentru că informase organele Securităţii, prin persoana maiorului DSS Vasile Mălureanu.

Al doilea: Mircea Dinescu, activist UTC, absolvent al Academiei de Partid "Ştefan Gheorghiu", care era urmărit de unitatea anti-KGB 0110.

Al treilea caz s-a dezvoltat până la a deveni penal: Horia Roman Patapievici, despre care se spune că este o creaţie de-a lui Virgil Măgureanu, a recunoscut după ce s-a transferat la Institutul Cultural Român (ICR) că a studiat dosarele şi a avut cunoştinţă de colaborarea mai multor personalităţi ale Grupului pentru Dialog Social cu Securitatea, printre care şi prietenul său Sorin Antohi, care turna dizidenţii din Iaşi. El nu le-a deconspirat tocmai pentru că făceau parte din acelaşi grup de interese cu el - GDS, încălcând grav atât morala şi deontologia, cât şi legea CNSAS, fapt pentru care în prezent este cercetat penal. Cei doi "filosofi" care preferă însă remuneraţiile bugetare grase s-au transferat amândoi la ICR, unul preşedinte, altul în Colegiul Director, angajându-se în acelaşi timp la moguli: unul la trustul lui Sorin Ovidiu Vîntu, în cazul Patapievici, al doilea la Dinu Patriciu, în ce-l priveşte pe Pleşu.

Şi aceasta chiar dacă Patriciu i-a cerut lui Pleşu să-şi dea demisia dacă se simte atât de ultragiat şi perplexat pentru că l-a categorisit pe prietenul său Patapievici drept un "piţigoi psihopat".

De unde se vede că morala lui Pleşu, când vine vorba de bani, nu mai este atât de "îngerească".

Dacă ultimii doi s-au refugiat în alte activităţi lucrative, Mircea Dinescu, "poetul portofel", a rămas la CNSAS, de control, chiar dacă şi acum încalcă legea prin prezenţa sa în acelaşi timp la postul de televiziune al lui Vîntu. În faţă, pentru a încasa castanele şi a semna deconturile, a fost plasat Ladislau Csendes (foto dreapta). Persoana care învârte cheiţa din spatele lui Csendes este, după cum veţi vedea mai jos, tot în sfidarea legii româneşti, un cetăţean al Ungariei: o anumită Andrea Varga, budapestoloagă (foto stanga, cu Mircea Mihaies, politrucul ICR, si restul gastii).

Cvartetul "Arpego" cântă în struna Budapestei

Din iulie 2007, conferenţiarul universitar dr. în muzicologie Antoniu-Ladislau Csendes (născut la 25 aprilie 1964, absolvent al Conservatorului de Muzică "Ciprian Porumbescu" din Bucureşti, Secţia Instrumente cu Coarde, cunoscut mai bine ca membru al Cvartetului "Arpego", din care face parte şi soţia sa) este preşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. A. L. Csendes a fost desemnat ca membru al CNSAS chiar de la înfiinţare, ca reprezentant al UDMR. Sub preşedinţia istoricului Onişoru, muzicologul Csendesi a trecut neobservat, deoarece avea preocupări mult prea importante, pentru a ieşi în vreun fel în evidenţă.

Potrivit surselor noastre, "Centrala secretă" din spatele cortinei UDMR i-a stabilit lui Csendes misiuni din categoria spionajului de mare anvergură, între care:

- identificarea şi transmiterea în exterior, potrivit unei tematici de cercetare minuţioase, a întregului volum de date privind activitatea fostelor organe ale securităţii statului în problema maghiară;

- acţiunile serviciilor speciale ale Ungariei în România (ce s-a cunoscut şi cât?);

- surse de informare folosite de Securitate;

- persoane urmărite şi modul în care acestea au fost depistate;

- cauzele eşecurilor înregistrate;

- vulnerabilităţile identificate de Securitate în acţiunile spionajului ungar şi baza de sprijin a acestuia în România;

- factorii favorizatori ai neorevizionismului reflectaţi în evaluările Securităţii;

- foşti agenţi ai Securităţii care, pe baza elementelor din dosare, ar putea fi determinaţi să colaboreze cu servicii secrete străine;

- persoanele importante din România care au dosare în arhivele Securităţii preluate de CNSAS;

- erori de prelucrare a dosarelor predate CNSAS care permit conexiuni cu "dosare de securitate naţională" rămase la serviciile de informaţii.
(Va urma)

Integral in Curentul:

Tentaculele Ungariei din CNSAS (I)