Pages

Friday, May 30, 2008

Biserica Catolica le da peste bot agitatorilor pentru trafic de organe de la Cotidianul

Clubul Roman de Presa tocmai a premiat in premiera cotidianul Cotidianul (sic), la categoria "campanii mediatice de responsabilizare socială", pentru operatiunea intitulata „Transplant de organe cu acord prezumat“ realizată de un baiat, Răzvan Vintilescu. Vintilescu a publicat în noiembrie 2007 o serie de 6 articole, în care argumenta necesitatea modificării legislaţiei româneşti în sensul ca familiile persoanelor decedate în accidente să nu se mai poată opune prelevării organelor interne ale acestora, organe care ar urma să fie folosite în operaţiile de transplant, zice Cotidianus. Bravo lui!

Dar ia uite ce raspunde, azi, Biserica Catolica, la aceasta campanie destinata desacralizarii omului si umplerii buzunarelor traficantilor de organe din tara si strainatate. Este de observat ca Legea a fost introdusa de un vajnic PSD-ist, pe numele lui Ovidiu Branzan, implicat in mai multe scandaluri publice si direct co-interesat in aceasta potentiala afacere uriasa. Ca sa vezi unde se inteleg "portocalii" de la Cotidianul cu "rosii" de la PSD: la "verzisori"... Practic, traficanii vor sa legifereze o noua aberatie: ca daca nu am respins, la NOTAR, in viata fiind, transplantul, se asuma ca suntem de acord sa fim hacuiti dupa moarte. Haida de! Si totul invelit in vrajeala "cauzei umanitare". Pai daca sunt asa de darnici tovarasii astia, de ce nu-si doneaza ei de-acum organele?! Beurane, Vintilescule, la macelarie cu voi!

Las' ca ajunge pseudo-legea voastra la Camera Deputatilor si vedeti voi ce organe o sa va dam si unde!

Poziţia oficială a Bisericii Catolice referitoare la transplantul de organe este următoarea:

Transplantul de organe nu este acceptabil din punct de verere moral dacă donatorul sau cei indreptăţiţi nu şi-au dat consimţământul explicit în această privinţă. Transplantul de organe este conform cu legea morală şi poate fi vrednic de laudă dacă pericolele şi riscurile fizice şi psihice la care se expune donatorul sunt proporţionate cu binele urmărit pentru destinatar. Este inadmisibilă din punct de vedere moral provocarea directă a mutilării invalidante sau a morţii unei fiinţe umane fie şi pentru a întârzia decesul altor persoane" (Catehismul Bisericii Catolice nr. 2296).

Referitor la modificarea legii 95/2006 prin introducerea noţiunii de ACORD PREZUMAT
Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti face următoarele precizări:

1. Noţiunea de acord prezumat este ilicită atât din punct de vedere moral cât şi juridic. Este inadmisibil principiul pe care aceasta se bazează: tăcerea=acord, deoarece îl împiedică pe cetăţean să facă o alegere conştientă şi liberă, contravenind principiului etico-medical al consimţământului responsabil. Prin această procedură donarea de organe este degradată la stadiul de act obligatoriu şi transformată în extirpare de organe.

2. Departe de a favoriza „cultura donării de organe", această procedură va face să se nască o răspândită şi justificată neîncredere faţă de autoritatea sanitară, iar personalul medical va fi suspectat că va cocheta cu grupurile care acţionează în sfera comerţului de organe.
În plus, prin extirparea statală de organe, politica sanitară se va îndrepta spre legalizarea eutanasiei.

3. Soluţia la emergenţa transplantului de organe nu se va rezolva printr-o politică de extirpare totalitară, ci printr-o operă de sensibilizare şi de cultivare a carităţii şi a gratuităţii conştiente şi explicite.

Pr. Francisc Doboş
Purtător de cuvânt al ARCB


Reamintesc si pozitia Bisericii Orodoxe Romane

Decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind reforma în domeniul sănătăţii

În şedinţa sa din zilele de 6 - 7 martie 2008, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a analizat propunerile de modificare şi completare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, respectiv Titlul VI - „Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule în scop terapeutic”, în sensul introducerii noţiunii de „consimţământ / acord prezumat”.

Ţinând cont de faptul că Biserica Ortodoxă Română şi-a exprimat, deja, punctul de vedere oficial în ceea ce priveşte transplantul de ţesuturi şi organe (hotărârea Sfântului Sinod nr. 1729/2004), precum şi principiile care trebuie să stea la baza actului donării de organe, Sfântul Sinod hotărăşte:

- îşi exprimă dezacordul faţă de introducerea noţiunii de „consimţământ prezumat în articolul 142 al Legii 95/2006 şi a celorlalte amendamente ce decurg din acesta, deoarece contravine principiilor morale creştin-ortodoxe, anulează principiul dăruirii de sine şi al dragostei frăţeşti cuprins în consimţământul explicit şi exclude rolul familiei în cazul persoanelor aflate în moarte cerebrală sau decedate, dacă acestea nu şi-au exprimat clar acordul în timpul vieţii;

- apreciază că actul prelevării de organe, ca şi acceptul donării organelor, are valoare morală numai când este făcut conştient, informat şi cu altruism; consimţământul/acordul prezumat, chiar dacă ar creşte considerabil numărul de organe şi ţesuturi recoltate de la donatori decedaţi, reprezintă o lipsă de respect faţa de fiinţa umană şi poate deschide calea abuzurilor şi satisfacerii intereselor profesionale. În plus, acceptarea consimţământului prezumat ar putea duce la ştirbirea încrederii pacienţilor în medici, în condiţiile în care pacienţii vor crede că, odată ajunşi în stare critică, viaţa lor nu mai are valoare decât ca sursă de organe şi ţesuturi;

-consideră că, pentru creşterea numărului de donatori de organe şi ţesuturi pentru transplant, alternativa morală ar putea fi încurajarea voluntariatului şi introducerea, prin lege, a cardului de donator, care reflectă opţiunea persoanei faţă de donarea de ţesuturi şi organe. O asemenea abordare plasează transplantul de ţesuturi şi organe pe un fundament etic solid, având ca element central respectul pentru fiinţa umană - care continuă să existe şi după moartea sa biologică, reducând astfel posibilitatea producerii abuzurilor;

- în concluzie, consideră că modificarea prevederilor referitoare la transplant din Legea nr. 95/2006 nu reprezintă, valoric, o îmbunătăţire a acesteia.

Ce zice BBC: Nouă lege privitoare la donarea de organe

Dacă o persoană nu a spus în timpul vieţii că nu vrea să doneze organe, acestea îi pot fi prelevate după deces
Senatorii au aprobat modificarea legii transplantului.
Potrivit noilor dispoziţii, este stabilit aşa-numitul acord prezumat al persoanei de a dona organele.
Legea stabileşte, mai exact, că dacă o persoană nu şi-a exprimat în timpul vieţii refuzul de a-şi dona organele, se consideră că este implicit de acord să le doneze după moarte.
Iniţiativa este respinsă însă în mediul bisericesc.
În momentul de faţă, legislaţia din România nu permite prelevarea de organe şi ţesuturi decât dacă persoana decedată şi-a exprimat în timpul vieţii acordul în acest sens, sau există consimţământul în scris al rudelor defunctului.
Prin acest nou proiect de lege este eliminată obligativitatea existentenţei acordului expres încă din timpul vieţii.
Acrodul prezumat
Noua reglementare spune că cei care, în timpul vieţii, nu şi-au exprimat refuzul de a-şi dona organele, sunt implicit de acord să le doneze după deces, iar asta se numeşte acord prezumat.
Deputatul PSD Ovidiu Brânzan, unul dintre iniţiatorii proiectului, spune că în România se simţea acut nevoia unei astfel de reglementări.
În ţările civilizate, cu o cultură bună, mulţi cetăţeni în timpul vieţii îşi dau un acord prezumat privind posibilitatea de a li se preleva organe în cazul decesului
Ovidiu Brânzan: "În ţările civilizate, cu o cultură bună, mulţi cetăţeni în timpul vieţii îşi dau un acord prezumat privind posibilitatea de a li se preleva organe în cazul decesului”, spune Ovidiu Brânzan.
BBC: S-ar putea considera că legea statuează o obligaţie pentru cetăţean, dacă nu aceea de a spune expres că e de acord să îşi doneze organele după moarte, obligaţia de a spune expres, în timpul vieţii, că refuză să-şi doneze organele?
Ovidiu Brânzan: “Aţi surprins cea mai mare sensibilitate a acestui proiect legislativ. Din acest motiv legea nu este încă definitivată. Ea urmează să fie dezbătută când va ajunge la nivelul Camerei Deputaţilor".
Aşadar, cei care nu sunt de acord cu donarea de organe vor trebui să meargă la un notar pentru a spune că nu-şi dau consimţământul pentru prelevare, iar spitalele vor trebui să aibă cunoştinţă de existenţa acestui refuz.
Pe de altă parte, dacă un pacient este de acord cu această procedură, se poate înscrie în Registrul Naţional al Donatorilor.
Cerere de organe
Foarte multe vieţi ar putea fi salvate dacă ar fi mai mulţi donatori, chiar prin existenţa acordului prezumat
Eugen Nicolăescu
Dacă o persoană nu spune clar “nu” donării de organe, dar nu figurează nici în Registrul de Donatori, atunci, în baza noii legi, medicii au dreptul să preleveze organele sănătoase pentru care, aşa cum spune şi ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu - şi el iniţiator alături de domnul Brânzan - există foarte mare cerere.
"Este nevoie, cred eu, de introducerea acordului prezumat astfel încât, şi în România, să se poată obţine mai uşor organe ca să putem face mai multe transplanturi”.
“Noi am alocat foarte mulţi bani pentru transplant. Din păcate, n-au putut fi utilizaţi nici anul trecut şi, se pare, nici anul acesta, pentru că nu sunt donatori”.
“Am stabilit fonduri, dacă nu mă înşel, pentru 250 de transplanturi şi s-au făcut sub 100”.
“Foarte multe vieţi ar putea fi salvate dacă ar fi mai mulţi donatori, chiar prin existenţa acordului prezumat", spune la BBC ministerul Sănătăţii Eugen Nicolăescu.
Nemulţumirea Bisericii
Iniţiativa a stârnit nemulţumirea Bisericii Ortodoxe.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, a declarat la BBC că Biserica Ortodoxă nu este împotriva transplantului de organe – pentru că acesta ar reprezenta "expresia supremă a dragostei care trebuie manifestată de semeni", însă este împotriva consimţământului prezumat.
Fapta bună trebuie să fie făcută în mod liber consimţit, ori prin acest consimţământ prezumat nu se face altceva decât să se dea impresia că trupurile noastre nu sunt altceva decât bănci de organe
Constantin Stoica
"Potrivit moralei creştine, o astfel de prevedere, pe lângă faptul că ar introduce o serie de abuzuri, nu ar face altceva decât să limiteze valoarea jertfei umane”.
“Fapta bună trebuie să fie făcută în mod liber consimţit, ori prin acest consimţământ prezumat nu se face altceva decât să se dea impresia că trupurile noastre nu sunt altceva decât bănci de organe", spune Constantin Stoica.
Proiectul a fost dezbătut de Senat în calitate de primă cameră sesizată.
Decizia finală aparţine însă deputaţilor. Până atunci, iniţiatorii promit că vor organiza dezbateri publice şi vor încerca să ţină cont şi de poziţia Patriarhiei.

1 comment:

Novaccin said...

<<"În ţările civilizate, cu o cultură bună, mulţi cetăţeni în timpul vieţii îşi dau un acord prezumat privind posibilitatea de a li se preleva organe în cazul decesului”, spune Ovidiu Brânzan.>>
Uitatzi-va ce spitale au tzarile civilizate, domnule. Si sa fie clar: Organul se preleveaza cand pacientul este declarat ca fiind in moarte cerebrala. Adica, in afara de creier, toate organele sunt in functziune. In canoanele ortodoxe, omul este considerat mort la trei zile dupa ce s-a constatat absentza functziilor vitale.