BISERICA CATOLICA îi acuză pe Paleologu si Pippidi de minciună şi rea-voinţă. Ministerul Culturii nu se dezice: Catedrala Sf Iosif trebuie sa dispara

Biserica Catolică îl acuză pe Paleologu de minciună şi rea-voinţă

Ministerul Culturii nu se dezice: Catedrala „Sfântul Iosif“ trebuie sa dispara

Într-o Scrisoare Deschisă adresată ieri ministrului Culturii, Theodor Paleologu, presei şi opiniei publice, Biserica Catolică din România acuză Ministerul Culturii şi, personal, pe Theodor Paleologu, de faptul că şi-au propus, mână în mână cu mafia imobiliară, să distrugă Catedrala Sfântul Iosif. Redăm extrase din această scrisoare însoţită de numeroase facsimile care probează minciuna ministerială a lui Theodor Paleologu - „pleaşcă“:
„Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti (ARCB) dezaprobă modul în care Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN) răspunde la cererile ei, prin care solicită în primul rând anularea avizelor date pentru proiectul autointitulat „Cathedral Plaza“.
Fără să răspundă oficial în scris, aşa cum prevăd dispoziţiile O.G. nr. 27/2002, aprobate prin Legea nr. 233/2002, Ministerul, în data de 23.09.2009, dă un comunicat de presă, care denotă implicare activă alături de Millennium Building Development SRL (MBD) pentru finalizarea colosului care reprezintă pericol public pentru bucureşteni, Catedrala, şi pentru monumentele de patrimoniu din jurul ei.
ARCB este surprinsă de faptul că, deşi MCCPN, prin comunicatul de presă afişat pe pagina sa de Internet, îşi invocă neputinţa şi culpa în exercitarea obligaţiilor sale de garant al protejării monumentelor, totuşi omite să comunice aspecte esenţiale, de natură ilegală, din procesul emiterii avizelor sale cu privire la proiectul autodenumit Cathedral Plaza. În schimb, MCCPN nu omite să facă acelaşi lucru pe care îl face în mod repetat investitorul MBD împreună cu toţi susţinătorii săi, şi anume de „a se folosi“ abuziv de acceptul de principiu dat de către ARCB în anul 1999 pentru un alt proiect, pentru realizarea unei clădiri relativ înalte (pånă la cornişa Catedralei) şi pe o suprafaţă de teren mult mai redusă (contractele de concesiune ilegale, prin care s-a mărit terenul permiţåndu-se realizarea construcţiei în forma actuală, au intervenit în anul 2002, respectiv 2005). (...)
Faptul că ministerul îşi invocă propria culpă, că nu ar fi existat specialişti în domeniu, înscrişi în registrele acestuia, nu poate fi scuză pentru neåndeplinirea chiar şi pånă în prezent a obligaţiei de a proteja monumentele istorice. Iar dacă ministerul recunoaşte că avem zona de protecţie şi că dispoziţiile Legii nr. 422/2001 nu se aplică retroactiv Catedralei, atunci de ce nu a intervenit în procesul de anulare a autorizaţiei de construire, pentru a apăra interesul public, naţional? Legea îi permitea această intervenţie deoarece unul din principalele obiective ale ministerului este chiar protecţia patrimoniului construit.
În comunicatul său, MCCPN prezintă în anexă doar textele de lege ce-i convin pentru a crea aparenţa înşelătoare că ar putea avea dreptate. Nu prezintă toate textele de lege existente încă din 1991 (Ordinul 130/1991), aflate în vigoare şi în 2000, şi în 2001, şi 2005, şi 2006, care stabileau că Ministerul Culturii şi Cultelor este obligat să delimiteze zona de protecţie a monumentelor istorice, care se întinde pe cel puţin o rază de 100 de metri de jur împrejur de la limita proprietăţii monumentului istoric.

Nu este prezentat nici avizul 80/Z/06.02.2006 emis de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti, semnat de Ştefan Damian (cel care a dat şi acceptul pentru profanarea statuii Eroilor Pompieri cu o valiză publicitară - n.r.), detronat de actualul ministru de ochii lumii şi pus în poziţia a doua la aceeaşi direcţie. Acest aviz a fost emis cu 20 de zile înainte de eliberarea autorizaţiei de construire la cererea directă şi expresă a primarului sectorului 1, care s-a substituit ilegal beneficiarului pentru obţinerea în regim de urgenţă (5 zile) a acestui aviz. Fără acest aviz nu ar fi existat autorizaţia de construire, nu ar fi existat monstrul de metal şi beton care ameninţă Catedrala şi vieţile oamenilor. Conform art. 10 lit. a din Legea nr. 50/1991 (aflată în vigoare la momentul emiterii acestui aviz) în cazul lucrărilor de orice natură în zonele de protecţie a monumentelor, solicitantul va obţine avizul comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. (...)
Membrii comisiei, care au „reanalizat în spiritul celei mai oneste colaborări“ documentaţia proiectului autonumit „Cathedral Plaza“, nu au „observat“ că în stenograma şedinţei din data de 17.07.2001 este consemnat în mod expres faptul că se cunoştea retragerea acordului Arhiepiscopiei şi, mai mult, în lipsa cvorumului legal (au participat 8 membri din cei 19 ai comisiei) s-a dat un aviz favorabil construirii (la cererea membrului GDS Andrei Pippidi - vezi facsimil dreapta sus). Nu şi-au pus problema că şi dacă Arhiepiscopia ar fi greşit şi şi-ar fi exprimat acordul notarial, în modul cerut de lege, Ministerul Culturii - în calitate de paznic legal al valorilor naţionale - nu avea dreptul să permită o asemenea mutilare a zonei de protecţie a monumentului istoric şi a zonei istorice a centrului Bucureştiului, pentru că suntem şi în zona construită protejată CP1-Calea Victoriei, stradă simbol a oraşului.
Ministerul Culturii beneficia de specialiştii, pregătirea, experienţa, datoria şi mijloacele de a opri mutilarea istoriei, dar nu a făcut nimic ci, dimpotrivă, a ignorat strigătul nostru de durere şi ajutor, oferindu-ne cu cinism prin gura unuia dintre „specialiştii“ săi (d-na Cezara Mucenic) o revoltătoare replică: „Catedrala a fost prost amplasată de la început în această zonă“ (stenograma din 16.03.2001). Acelaşi lucru l-am auzit cu durere şi din gura dlui consilier al ministrului, dl. arhitect Dan Kisilevici, în iulie 2009, cånd acesta a fost cooptat în comisia care urma să verifice avizele. Stupoare însă, domnul în cauză urma să-şi verifice propria activitate întrucåt fusese membru al comisiei de avizare.
Nu numai proiectul „Cathedral Plaza“ este sancţionabil din punct de vedere moral, ci şi Ministerul Culturii şi Cultelor şi reprezentanţii acestuia de la momentul avizării, dar mai ales de la cel al reanalizării. Actul normativ nu face nicio distincţie cu privire la momentul retragerii avizelor, înainte sau după autorizare, şi „ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus“ (unde legea nu distinge nici noi nu trebuie să distingem), ceea ce înseamnă că avizele pot fi oricånd retrase, iar argumentaţia ministrului Paleologu (teama de răspundere materială personală) este neadevărată.
Sancţionabil din punct de vedere juridic este MCCPN şi reprezentanţii săi, în special dl. ministru Theodor Paleologu, pentru fapta sa de a lăsa la îndemåna autorităţilor locale de sector distrugerea patrimoniului naţional. (...)
Cu mult cinism, ministerul, domnul Paleologu personal, ne asigura de întreaga sa disponibilitate de a rezolva situaţia existentă, motiv pentru care îi sugerăm să-şi consulte specialiştii, pentru că în ai noştri nu are încredere, pentru a verifica încă o dată dacă există aviz favorabil din partea ministerului pentru plastica faţadelor (întrucåt noi ştim că nu există). Cu aceeaşi rigurozitate îl rugăm să verifice dacă a avizat acest minister PUZ-ul din anul 2005, iar dacă nu l-a avizat, să ia măsurile necesare pentru că legea nu a fost respectată.
Domnule ministru al PATRIMONIULUI NAŢIONAL, puteţi, sau mai bine spus vreţi, să faceţi ceva pentru Catedrala Sfåntul Iosif pånă nu va fi prea tårziu?“, se întrebau, în încheiere, reprezentanţii Catedralei.
Scris de Victor Alexandru

Biserica Catolică îl acuză pe Paleologu de minciună şi rea-voinţă
Curentul - miercuri, 30 septembrie 2009

© Curentul