Scris de George Roncea
Unul dintre misterele care a învârtoşat minţile comentatorilor şi observatorilor de la noi şi de aiurea în timpul campaniei electorale, dar şi după, a fost ce a căutat „prostănacul“ Geoană la „maleficul“ Vîntu în prag de noapte, vizită despre care se spune că i-a cauzat la lingurica de prezident. Dintre sutele de speculaţii se remarcă una, cu o bază întemeiată: informarea mogulului despre arestarea lui Popa la Jakarta şi primirea la schimb, de către Geoană, a întrebărilor „secrete“ ale lui Turcescu, pentru confruntarea de a doua zi cu Băsescu. Ce-i drept, Geoană, deşi a fost desfiinţat de Băsescu, părea pregătit şi relaxat bine când a ajuns la Parlament. Acest subiect ne-a făcut să ne aducă aminte de acest personaj cu aere de inchizitor-şef, plasat de infractorul Vîntu la mare cinste, pe acelaşi raft prăfuit şi îmbâcsit cu profesionişti ai prostituţiei intelectuale şi de presă, ca Sorin Roşca Stănescu, Bogdan Chirieac, Emil Hurezeanu, Stelian Tănase, Doru Buşcu, Mircea Dinescu, Horia Roman Patapievici şi lista continuă... Ce mai, alături de tovarăşii săi de trust, Turcescu este, şi el, o adevărată „vox pulica“.
Dar cine este Robert Turcescu, de fapt?
Fostul colaborator al lui Andrei Pleşu la „Dilema“, Turcescu este absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică din Bucureşti, un proiect de universitate particulară, complet eşuat. Şcoala Superioară de Jurnalistică (SSJ) a fost o facultate particulară specializată pe presă scrisă, înfiinţată la Bucureşti, în 1991, de către Asociaţia Ziariştilor din România (AZR), unde printre teoreticienii şi practicienii care au predat la această facultate s-au numărat Sorin Roşca Stănescu, Monica Macovei, Mircea Toma, Jeana Gheorghiu, Sorin Ovidiu Bălan, Mihai Tatulici etc. Decan la SSJ a fost, printre alţii, şi GDS-istul Sorin Ilieşiu. Avånd din copilărie ambiţii mari, a ajuns şi profesor la aceeaşi universitate. A predat „Actualitatea în presă“. „Profesorul“, care se declară împotriva vedetismului ieftin „made in Romania“, este totuşi cel care are trecut în CV-ul personal şi un curs de Dicţie şi mişcare scenică, la Centrul pentru Jurnalism Independent Bucureşti (1998). În 1999, în Ucraina, a studiat „Tehnici jurnalistice de acoperire a campaniilor electorale. Emisiuni cu caracter electoral, tehnici de realizare“. Cu siguranţă, acest curs i-a servit în cariera sa viitoare de deontolog autointitulat. Ziaristul care s-a pronunţat împotriva ratingului şi a notorietăţii a menţionat într-un interviu pentru FJSC că s-a apucat iniţial de muzică pentru că „aveai foarte puţine variante în perioada comunismului să te gândeşti că ai putea deveni star“. Tot în vremea cånd se dorea un star, Turcescu ne-a povestit că „şi-a conturat personalitatea şi a devenit «disciplinat»“. Şi-a jignit studenţii precizånd că Studenţii de la Facultatea de Jurnalism nu sunt promiţători pentru schimbarea în bine a presei. Turcescu a povestit că a predat la FJSC pe semestrul I şi că din 20-25 de studenţi dacă sunt unul-doi mai străluciţi. Tot pentru studenţi, însă, Turcescu a recunoscut că „jurnaliştii sunt oameni cu lumini şi umbre... Unii dintre ei au interese materiale, interese politice“.
Satisfacţiile lui Turcescu
După ce s-a „apucat de cântat la chitară din acest motiv: voiam să mă placă şi pe mine fetele“, a trecut la presă pentru că „jurnalistica a fost din primul moment o meserie care mi-a oferit în 15 ani de practică nenumărate satisfacţii, de la cele de natură financiară, până la cele mult mai importante, de natură profesională, care ţin de intersectarea cu diverse evenimente şi persoane“. Din perioada studenţiei, Turcescu îşi aduce aminte că el şi colegii săi „Eram încărcaţi cu o dorinţă teribilă de a ieşi în evidenţă“. Cu toate acestea, povesteşte că „multe examene le-am luat cu note destul de mici, şapte, şase, chiar şi cinci“. Deşi l-a preţuit pe Nistorescu, el a explicat că dacă l-ar fi ascultat pe acesta nu ar fi ajuns niciodată la Realitatea TV, pentru că acesta i-ar fi spus: „Cum, te duci la televiziunea lui Năstase? Te compromiţi definitiv“. Turcescu nu a ascultat.
Retragerea emisiunii Realitatea Tv „100%“ din grila de programe a fost mascată oficial de numirea lui Turcescu drept manager al viitoarei staţii Realitatea din Spania. În realitate, audienţa era la pământ.
Şpagă de 20.000 de euro de la Becali
La o apariţie în studioul OTV în perioada euroalegerilor, Gigi Becali a confirmat o dezvăluire mai veche, de data aceasta oferind nume şi detalii precise: „Robert Turcescu a venit la mine să-mi spună că face un CD cu Fundaţia Gojdu, că ştie că sunt patriot şi să-l sponsorizez eu, pe societatea lui. A luat vreo două interviuri la Budapesta, vreo două la Bucureşti - cåt puteau să-l coste? Hai să spunem vreo trei-patru mii de euro cu totul. Cåt credeţi că mi-a cerut? 24.000 de euro! A venit la mine - eram la biroul meu de la Marriott - s-a rugat de mine, că îşi ia casă, că nu ştiu ce... şi i-am dat. Şpagă! Ia, mă, cu 20.000 mai mult! Da’ să ştii că te iau la picioare. I-am zis: pleacă de-aici că te iau la picioare! După care, tot el cu coada sus. La Realitatea mă tot înjura. Şi-atunci i-am zis: ia dă’, mă, tu banii aia înapoi... Şi fugea de mine. Şi-atunci, o persoană pe care o respect l-a scăpat. A venit Aurelian Pavelescu la mine şi m-a rugat din partea persoanei pe care o respect foarte mult să-l iert. Este o persoană ca mine... mă-nţelegeţi, cu bani. Nu vreau să dau nume. Şi i-am zis lui Pavelescu: mă, dar atunci să scoată el din buzunar 20.000 să plătească pentru Turcescu. Da’ pentru că-l respect prea mult l-am iertat pe Turcescu, pentru persoana asta, şi pot să spun şi cine e: patronul lui! Şi mi-a zis Giovanni (Becali): mă’, ziariştii ăştia care iau şpagă ştii de ce-şi permit atåta, să ne şi înjure după? Pentru că se bazează pe onoarea noastră de machedoni, că n-o să spunem. Na, că m-am săturat. Ei iau şpagă şi eu să rămån înjurat! Ăsta-i Turcescu!“
Eh, noroc cu alegerile astea, că mai aflăm şi noi, ziariştii, cåte ceva despre colegii noştri, guriştii...
Posts
No comments:
Post a Comment