Scris de Victor Roncea Preşedintele CNSAS, Ladislau Csendes, a demisionat ieri din funcţia de preşedinte, dar îşi va păstra în continuare calitatea de membru al Colegiului. Csendes a precizat că şi-a depus demisia la registratură şi apoi şi-a anunţat colegii. El a refuzat să dea amănunte. Şi-a motivat gestul prin faptul că asupra CNSAS se fac din nou presiuni, inclusiv prin presă, dar a invocat şi motive personale. Demisia apropiată a lui Csendes fusese anunţată de subsemnatul cu mai multe luni în urmă, când, în urma scandalului muşamalizat legat de consiliera sa „personală“, cetăţeanul ungar Andreea Varga, budapestoloaga a trebuit să-şi facă bagajul de la CNSAS. Presiunile pe care le aminteşte Csendes vin însă din două direcţii, dintre care una este chiar din UDMR, iar cealaltă din interiorul CNSAS. Conform surselor noastre, din partea formaţiunii etnice maghiare Atilla Verestoy este cel care a dat ordinul pentru retragerea sprijinului faţă de Csendes, pentru că începuse să fie „prăfuit“. Traficul de influenţă al lui Versetoy este corelat cu interesele lui Mircea Dinescu, un adevărat agent de influenţă, care ţinteşte preluarea conducerii CNSAS printr-o lovitură de palat.
A doua rezidenţă a Ungariei în România
„Disidentul“ UTC, absolvent de „Ştefan Gheorghiu“, este susţinut în demersul său de Germina Nagâţ, momentan şefa Direcţiei de investigaţii a CNSAS, cu care Dinescu formează un adevărat „cuplu informativ“ după modelul Csendes-Varga. Potrivit unor surse din serviciile de informaţii româneşti, CNSAS a devenit o a doua rezidenţă a Ungariei în România, după ambasadă. Conform acestor surse, deconspirarea traficului cu documente din arhiva Securităţii legate de reţelele serviciilor speciale ungare pe teritoriul României - a căror agenţi funcţionează şi azi - realizat prin intermediul primului „cuplu informativ“, a dus la compromiterea acestuia şi la necesitatea înlocuirii lui. Cuplul Dinescu-Nagâţ este recomandat atât prin legăturile lor de sânge, cât şi prin cele informative, afirmă aceleaşi surse.
Specialiştii citaţi susţin că „anticomunista“ Nagâţ este născută din mamă de origine maghiară şi a parvenit în această slujbă prin legăturile sale speciale din Iaşi (un nod cunoscut al reţelei care activează via Moscova - Budapesta), dar şi prin cele ale propriului ei tată, fostul colonel de Securitate Nicolae Chiroiu (nume conspirativ Ivaşcu), transferat la Miliţie după defectarea lui Pacepa, în 1978. În ce-l priveşte pe „poetul-portofel“, un serviciu secret român a documentat faptul că, pe lângă relaţiile sale de familie cunoscute, cu soacra sa, Ludmila Loghinovskaia, şi rudele acesteia directe, ca agenţi ai URSS, cu puţin timp înainte de momentul loviturii de stat din decembrie 1989, i s-a asigurat şi o excursie de „instructaj“ în Crimeea via Ţările Baltice. Socrul său, Albert Kovacs, este un nostalgic public al Uniunii Sovietice şi un adulator al „Ungariei Mari“. Pe lângă aceste date, ura sa adunată în campania electorală împotriva lui Traian Băsescu îi dă un nou imbold pentru preluarea şefiei CNSAS, cu scopul de a înteţi activitatea de şantaj perfectată prin intermediul dosarelor fostei Securităţi.
Deţinuţii politici, vitregiţi şi azi
Pentru a-şi pune planul în aplicare, Dinescu are nevoie întâi de numirea Germinei Nagâţ în scaunul lăsat liber de moartea lui Ticu Dumitrescu, poziţie care aparţine pentru numire primului-ministru.
Până acum, fosta activistă comunistă a Televiziunii Române, Lucia Hossu Longin, a făcut tot posibilul pentru a se strecura în fotoliul cu rang de secretar de stat. În timp ce foştii deţinuţi politici şi luptători anticomunişti, din 1947 în 1977 sau 1987, cei care au suferit cel mai mult în timpul regimului comunist, nici azi nu sunt reprezentaţi în CNSAS. În schimb, pe lângă agenţii de serviciu, impostorii şi profitorii tuturor regimurilor ţintesc să ocupe şi această poziţie instituţională. La 20 de ani de la căderea regimului comunist, autorităţile statului ar trebui să ofere de drept acest loc luptătorilor anticomunişti de la Braşov sau deţinuţilor politici vitregiţi şi azi.
Priorităţile informative ale cuplului Dinescu-Nagâţ
Potrivit surselor noastre din interiorul CNSAS, prioritatea Zero a „cuplului informativ“ care plănuieşte lovitura de conducere este copierea şi înstrăinarea sau chiar distrugerea unor documente compromiţătoare vizând reţele ale unor servicii secrete străine şi colaboratorii lor, de la AVO la STASI şi KGB, şi interese ce ţin de actualele grupuri oligarhice politico-economice. Restul obiectivelor principale ar putea fi clasate astfel: Prioritatea A: obţinerea de date compromiţătoare despre toţi liderii naţionali şi locali ai partidelor politice, în special ai PD-L; Prioritatea B: orice tip de informaţii prin care să se realizeze studii de cunoaştere şi scenarii de santaj, compromitere, racolare în scopul controlului, asupra Magistraturii; Prioritatea C: documente, inclusiv din categoria celor ce consemnează delaţiuni, prin care să se discrediteze clerul ortodox şi înalţii ierarhi ai BOR; Prioritatea D: investigaţii focalizate pe persoane incomode indicate la ordinele grupurilor de interese.
Un alt motiv care a dus la demisia lui Csendes - pe lângă unele nereguli financiare notabile aflate sub anchetă - este legat de un scandal care încă dospeşte pe coridoarele „noii Securităţi“, instituţie care, potrivit istoricilor, ar trebui să-şi transfere toate dosarele la Arhivele Naţionale şi să se auto-dizolve. Conform unor informaţii şi date certe aflate în posesia ziarului „Curentul“ chiar în acest moment există o investigaţie specială la CNSAS privind dispariţia dovedită, prin furt, a unor documente din arhivă şi posibila înlocuire a lor cu falsuri. Cazul penal ar putea arunca în aer toate deciziile CNSAS de până acum.
ANI şi „curul“ lui Dinescu
Însă Mircea Dinescu, cel care l-a băgat în mormânt cu acuzaţii false pe poetul Cezar Ivănescu, pe lângă faptul că era urmărit de unitatea anti-KGB 0110, este descalificat şi prin prestaţia sa „jurnalistică“, aflată în incompatibilitate cu funcţia sa. Ziarul „Curentul“ a demonstrat cu acte acest fapt. Conform Legii 161/2003 (privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei), articolul 84, aliniatul 2, litera h, şi aliniatul 4 precizează: „funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea (...) calităţii de membru al unui grup de interes economic“. Or, şi la ora aceasta, Dinescu este plătit cu plasa de mogulul de Deltă, Sorin Ovidiu Vîntu, pentru prestaţiile sale jalnice de la Realitatea TV. Reacţia înregistrată pe care a avut-o Mircea Dinescu când i-a fost adusă la cunoştinţă această lege: „Mă doare în cur că sunt incompatibil!“. Şi totuşi, Agenţia Naţională de Integritate ar trebui să vadă cât de tare şi de profund îl poate durea pe Dinescu în calitatea sa de secretar de stat pe banii noştri, dar şi ai cui plăteşte mai bine.
Posts
No comments:
Post a Comment