Românii îsi aleg presedinteleAdrian Nãstase, o investitie în viitorul nostru
(Apel cãtre alegãtorii cu cetãtenie românã din R. Moldova)
Duminicã, 12 decembrie, în România va avea loc cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale. Tara va iesi la alegeri pentru a vota omul sub presedintia cãruia România va intra în Uniunea Europeanã, realizându-se astfel visul de aur al românilor, cel de revenire în sânul natiunilor civilizate ale Europei.
În turul doi de scrutin se vor confrunta Adrian Nãstase, actualul prim-ministru al României, presedintele PSD, si primarul Bucurestilor, presedintele Aliantei PNL-PD, Traian Bãsescu. Un cuvânt greu în aceastã alegere au de spus si cetãtenii României aflati în afara granitelor Tãrii, inclusiv cei din stânga Prutului. Rezultatele primului tur de scrutin, din 28 noiembrie, au demonstrat un activism cu totul neasteptat al cetãtenilor români din R. Moldova, majoritatea cãrora si-au dat votul pentru candidatura lui Adrian Nãstase.
Adrian Nãstase este un politician de talie europeanã, bine cunoscut în R. Moldova prin atitudinea sa principialã si consecventã fatã de destinul actual si viitorul românilor basarabeni. El a demonstrat în repetate-rânduri aceastã calitate atât în postura sa de ministru de Externe, cât si în cea de prim-ministru al României. Alegerea lui Adrian Nãstase în functia de Presedinte al României constituie un garant sigur al aderãrii României la 1 ianuarie 2007 la UE, al apãrãrii drepturilor nationale ale românilor basarabeni, al aprofundãrii relatiilor pe toate planurile dintre românii de pe cele douã maluri ale Prutului. Sã ne amintim cã, în cele mai negre perioade ale relatiilor moldo-române - în special, în timpul guvernãrii antinationale Voronin - guvernul României, condus de Adrian Nãstase, a gãsit solutii adecvate pentru a le asigura tinerilor nostri posibilitatea de a-si face si în continuare studiile în România si a promovat atât interesele românilor de peste Prut, cât si cele ce tin de securitatea R. Moldova.
Alegerea lui Adrian Nãstase în functia de Presedinte al României este o investitie în viitorul nostru, în perspectiva unui destin european comun al României si al R. Moldova.
Semneazã:
Academician Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din R. Moldova
Academician Grigore Vieru
Academician Petru Soltan
Academician Anatol Codru
Academician Silviu Berejan
Academician Nicolae Dabija, redactor-sef al sãptãmânalului
"Literatura si Arta"
Constantin Tãnase, directorul ziarului TIMPUL
Valeriu Saharneanu, presedintele Uniunii Jurnalistilor din Moldova
Val Butnaru, directorul ziarului "Jurnal de Chisinãu"
Vasile Nãstase, redactor-sef al ziarului "Glasul natiunii"
Aneta Grosu, redactor-sef al publicatiei "Ziarul de Gardã"
Victor Bucãtaru, secretarul Uniunii Cineastilor din Moldova
Ioan Ciuntu, protoiereu, consilier cultural al Mitropoliei Basarabiei
OPINIE DUPA ALEGERI, si dupa constituirea FORULUI
"Un presedinte pentru toti românii"
Forul Democrat al Românilor din Moldova a organizat duminicã, 13 mai, un miting cu genericul: „Traian Bãsescu – presedintele tuturor românilor".
De ce noi îl considerãm pe T. Bãsescu si presedintele nostru?
Pentru cã T. Bãsescu este presedintele României.
Iar România este tara noastrã.
Republica Moldova nu este tarã, ea este stat.
Un stat constituit pe o margine de Tarã.
Ca si Transnistria: un stat constituit pe o margine de margine de Tarã.
Existã diferente între stat si tarã.
Un stat poti sã nu-l recunosti, poti sã-l negi, poti sã-l dispretuiesti, dar tara – niciodatã.
Poti sã fii patriot luptând contra statului, dar cel care luptã contra tãrii sale nu poate fi decât trãdãtor.
Din pãcate, istoria a fãcut ca la noi nu întotdeauna sã coincidã notiunile de tarã si de stat. Asta e drama istoriei noastre.
Noi suntem cetãteni ai statului Republica Moldova si suntem obligati sã-i respectãm legile, Constitutia si institutiile oficiale. Dar nimeni nu ne poate interzice sã ne iubim tara. Ea e sinonimã cu istoria noastrã, cu mosii si strãmosii nostri, cu copiii si nepotii nostri, cu trecutul, prezentul si viitorul nostru. Pentru ea, din veacuri strãbune, s-au jertfit martirii si eroii Neamului. Pentru ea a sângerat coapsa lui Stefan cel Mare la Chilia. Pentru ea i s-a retezat capul lui Mihai Viteazul. Pentru ea le-au trosnit pe roatã oasele lui Horia si ale lui Closca. Pentru ea a îndemnat cãrturarul ªaguna: „Români, uniti-vã!". Pentru ea a înnebunit Eminescu. Pentru ea s-a îmbolnãvit Vieru. Pentru ea, pentru tara ziditã pe oase de Voievozi, de Cãrturari si de Tãrani. Pentru ea, pentru tara visatã de tineri cã ea, tara, va fi a lor sau – si a lor.
Visul nostru este ca Tara si Statul sã însemne aceeasi iubire, aceeasi pasiune, aceeasi preocupare pentru noi toti. Si nu iubiri sau preocupãri distincte.
Si ca tara si statul sã o aibã drept presedinte pe una si aceeasi persoanã.
De ce basarabenii îl sprijinã pe Traian Bãsescu?
Pentru cã domnia sa s-a angajat sã fie presedintele tuturor românilor (nu doar al celor 23 de milioane din interiorul granitelor României, ci si al celorlalte, tot vreo 23 – din afara acestora).
Pentru cã e primul presedinte român care a pus transant problemele noastre, încercând sã le rezolve.
Pentru cã e primul presedinte român care a vorbit de drama Basarabiei de la tribuna Parlamentului Uniunii Europene.
Pentru cã e primul presedinte român care a spus cã suntem aceeasi: „Douã state – un singur popor", „basarabenii sunt parte a poporului român".
Pentru cã e primul presedinte român care a propus institutiilor Uniunii Europene, atunci când România a fost invitatã sã adere la Uniunea Europeanã, ca împreunã cu ea sã intre si cealaltã parte din poporul român – acea din Republica Moldova – ca astfel sã fie corectatã o gresealã a istoriei.
Pentru cã e primul presedinte român care a afirmat cã basarabenilor si bucovinenilor trebuie sã li se restituie cetãtenia românã, rãpitã abuziv în 1940 de cãtre cei care s-au lãtit peste noi.
Pentru cã e mai al nostru decât presedintele statului nostru, care, din pãcate, are grijã doar de acea pãrticicã din poporul R. Moldova care face parte din partidul al cãrui presedinte este.
Iar lucrul cel mai important pe care l-a fãcut T. Bãsescu e acela cã pentru prima datã dupã 1940 un demnitar român ne-a dat de înteles cã noi nu suntem singuri: noi avem Tarã. ªi nu – tãrisoarã sau tãrisoricutã.
Pornind de aici vreau sã mentionez cã indiferent de rezultatele Referendumului din 19 mai, noi, cei peste 200 000 de aderenti ai F.D.R.M. (?!?! - nota mea), cetãteni ai Republicii Moldova de diverse vârste, profesii si etnii, vom sustine si-n continuare orice institutie, orice persoanã sus-pusã din România, care nu vor uita de românii din afara granitelor României.
Nu vom fi alãturi de cei care propun ca destinul nostru sã fie jucat „la loterie" sau care, invocând grija supremã ca Basarabia sã nu fie depopulatã, sã ne refuze dreptul nostru legitim de a ni se restitui cetãtenia de care au fost privati în mod arbitrar pãrintii nostri.
Evident, ceea ce se întâmplã în România face parte din treburile ei interne.
Dar noi nu putem fi indiferenti fatã de destinul Patriei-mame.
De stabilitatea vietii politice din România depinde si stabilitatea noastrã.
România fiind unica sansã europeanã a Republicii Moldova.
România nu este vecina noastrã, cum sustin manualele de geografie, ci – asa cum zic manualele de istorie, de limbã, de literaturã si de bunã-cuviintã – România e tara noastrã si tocmai din acest motiv ceea ce are loc în România ne afecteazã si pe noi.
S-ar putea ca de la distantã unele lucruri sã se vadã mai clar, inclusiv cã cele mai multe atacuri contra lui Bãsescu vin din afara României, care, fiind orchestrate cu altele din interior, au provocat aceastã suspendare neconstitutionalã. Se face mult ca sã fie destabilizatã viata politicã din România de cãtre forte externe: Rusia, Ungaria si, din pãcate, Republica Moldova (cu acele declaratii aberante ale lui Voronin cã România ar avea „o minoritate de 10 milioane de moldoveni" si altele si mai absurde vizavi de „ocupatia" la care au fost supusi românii basarabeni de cãtre românii de dincolo de Prut si la „eliberarea" acestora de cãtre tancurile rusesti s.a.m.d.).
România are nevoie de toti românii.
România are nevoie de stabilitate.
România are nevoie de Bãsescu.
La o Conferintã a Comunitãtilor românesti care s-a desfãsurat în anul trecut la Bucuresti am avut o doleantã pentru cei care se perindã prin scaunele puterii de la Bucuresti: vã rugãm sã nu ne implicati în certurile Domniilor Voastre. Noi, românii din afara frontierelor Tãrii, suntem cu totii membri ai unuia si aceluiasi partid, si el se numeste Neamul Românesc. Pe el am vrea sã-l slujim si sã-i rãmânem fideli pânã la ultima noastrã suflare.
În acest context, atitudinea noastrã pro-Bãsescu este una pro-România, dar si pro-Basarabia, dar si pro-Neamul Românesc, dar si pro-Europa.
Timp de doi ani de zile Bãsescu a fost alãturi de problemele noastre si ar fi o rusine ca la 19 mai sã nu fim si noi alãturi de domnia sa.
Dorim ca România sã reprezinte si-n continuare pentru R. Moldova un exemplu de stat de drept, de democratie si europenitate.
Participarea la referendum înseamnã pentru basarabenii care sunt si cetãteni ai României cã acestia au, pe lângã multiplele drepturi oferite lor de cãtre acest statut, si niste obligatiuni, pe care sunt datori sã le onoreze.
Sperãm ca la 19 mai curent Basarabia sã nu dea nici un vot „DA!" demiterii lui Traian Bãsescu.
Nicolae DABIJA
http://www.timpul.mdl.net/Article.asp?idIssue=529&idRubric=5544&idArticle=13378
De ce noi îl considerãm pe T. Bãsescu si presedintele nostru?
Pentru cã T. Bãsescu este presedintele României.
Iar România este tara noastrã.
Republica Moldova nu este tarã, ea este stat.
Un stat constituit pe o margine de Tarã.
Ca si Transnistria: un stat constituit pe o margine de margine de Tarã.
Existã diferente între stat si tarã.
Un stat poti sã nu-l recunosti, poti sã-l negi, poti sã-l dispretuiesti, dar tara – niciodatã.
Poti sã fii patriot luptând contra statului, dar cel care luptã contra tãrii sale nu poate fi decât trãdãtor.
Din pãcate, istoria a fãcut ca la noi nu întotdeauna sã coincidã notiunile de tarã si de stat. Asta e drama istoriei noastre.
Noi suntem cetãteni ai statului Republica Moldova si suntem obligati sã-i respectãm legile, Constitutia si institutiile oficiale. Dar nimeni nu ne poate interzice sã ne iubim tara. Ea e sinonimã cu istoria noastrã, cu mosii si strãmosii nostri, cu copiii si nepotii nostri, cu trecutul, prezentul si viitorul nostru. Pentru ea, din veacuri strãbune, s-au jertfit martirii si eroii Neamului. Pentru ea a sângerat coapsa lui Stefan cel Mare la Chilia. Pentru ea i s-a retezat capul lui Mihai Viteazul. Pentru ea le-au trosnit pe roatã oasele lui Horia si ale lui Closca. Pentru ea a îndemnat cãrturarul ªaguna: „Români, uniti-vã!". Pentru ea a înnebunit Eminescu. Pentru ea s-a îmbolnãvit Vieru. Pentru ea, pentru tara ziditã pe oase de Voievozi, de Cãrturari si de Tãrani. Pentru ea, pentru tara visatã de tineri cã ea, tara, va fi a lor sau – si a lor.
Visul nostru este ca Tara si Statul sã însemne aceeasi iubire, aceeasi pasiune, aceeasi preocupare pentru noi toti. Si nu iubiri sau preocupãri distincte.
Si ca tara si statul sã o aibã drept presedinte pe una si aceeasi persoanã.
De ce basarabenii îl sprijinã pe Traian Bãsescu?
Pentru cã domnia sa s-a angajat sã fie presedintele tuturor românilor (nu doar al celor 23 de milioane din interiorul granitelor României, ci si al celorlalte, tot vreo 23 – din afara acestora).
Pentru cã e primul presedinte român care a pus transant problemele noastre, încercând sã le rezolve.
Pentru cã e primul presedinte român care a vorbit de drama Basarabiei de la tribuna Parlamentului Uniunii Europene.
Pentru cã e primul presedinte român care a spus cã suntem aceeasi: „Douã state – un singur popor", „basarabenii sunt parte a poporului român".
Pentru cã e primul presedinte român care a propus institutiilor Uniunii Europene, atunci când România a fost invitatã sã adere la Uniunea Europeanã, ca împreunã cu ea sã intre si cealaltã parte din poporul român – acea din Republica Moldova – ca astfel sã fie corectatã o gresealã a istoriei.
Pentru cã e primul presedinte român care a afirmat cã basarabenilor si bucovinenilor trebuie sã li se restituie cetãtenia românã, rãpitã abuziv în 1940 de cãtre cei care s-au lãtit peste noi.
Pentru cã e mai al nostru decât presedintele statului nostru, care, din pãcate, are grijã doar de acea pãrticicã din poporul R. Moldova care face parte din partidul al cãrui presedinte este.
Iar lucrul cel mai important pe care l-a fãcut T. Bãsescu e acela cã pentru prima datã dupã 1940 un demnitar român ne-a dat de înteles cã noi nu suntem singuri: noi avem Tarã. ªi nu – tãrisoarã sau tãrisoricutã.
Pornind de aici vreau sã mentionez cã indiferent de rezultatele Referendumului din 19 mai, noi, cei peste 200 000 de aderenti ai F.D.R.M. (?!?! - nota mea), cetãteni ai Republicii Moldova de diverse vârste, profesii si etnii, vom sustine si-n continuare orice institutie, orice persoanã sus-pusã din România, care nu vor uita de românii din afara granitelor României.
Nu vom fi alãturi de cei care propun ca destinul nostru sã fie jucat „la loterie" sau care, invocând grija supremã ca Basarabia sã nu fie depopulatã, sã ne refuze dreptul nostru legitim de a ni se restitui cetãtenia de care au fost privati în mod arbitrar pãrintii nostri.
Evident, ceea ce se întâmplã în România face parte din treburile ei interne.
Dar noi nu putem fi indiferenti fatã de destinul Patriei-mame.
De stabilitatea vietii politice din România depinde si stabilitatea noastrã.
România fiind unica sansã europeanã a Republicii Moldova.
România nu este vecina noastrã, cum sustin manualele de geografie, ci – asa cum zic manualele de istorie, de limbã, de literaturã si de bunã-cuviintã – România e tara noastrã si tocmai din acest motiv ceea ce are loc în România ne afecteazã si pe noi.
S-ar putea ca de la distantã unele lucruri sã se vadã mai clar, inclusiv cã cele mai multe atacuri contra lui Bãsescu vin din afara României, care, fiind orchestrate cu altele din interior, au provocat aceastã suspendare neconstitutionalã. Se face mult ca sã fie destabilizatã viata politicã din România de cãtre forte externe: Rusia, Ungaria si, din pãcate, Republica Moldova (cu acele declaratii aberante ale lui Voronin cã România ar avea „o minoritate de 10 milioane de moldoveni" si altele si mai absurde vizavi de „ocupatia" la care au fost supusi românii basarabeni de cãtre românii de dincolo de Prut si la „eliberarea" acestora de cãtre tancurile rusesti s.a.m.d.).
România are nevoie de toti românii.
România are nevoie de stabilitate.
România are nevoie de Bãsescu.
La o Conferintã a Comunitãtilor românesti care s-a desfãsurat în anul trecut la Bucuresti am avut o doleantã pentru cei care se perindã prin scaunele puterii de la Bucuresti: vã rugãm sã nu ne implicati în certurile Domniilor Voastre. Noi, românii din afara frontierelor Tãrii, suntem cu totii membri ai unuia si aceluiasi partid, si el se numeste Neamul Românesc. Pe el am vrea sã-l slujim si sã-i rãmânem fideli pânã la ultima noastrã suflare.
În acest context, atitudinea noastrã pro-Bãsescu este una pro-România, dar si pro-Basarabia, dar si pro-Neamul Românesc, dar si pro-Europa.
Timp de doi ani de zile Bãsescu a fost alãturi de problemele noastre si ar fi o rusine ca la 19 mai sã nu fim si noi alãturi de domnia sa.
Dorim ca România sã reprezinte si-n continuare pentru R. Moldova un exemplu de stat de drept, de democratie si europenitate.
Participarea la referendum înseamnã pentru basarabenii care sunt si cetãteni ai României cã acestia au, pe lângã multiplele drepturi oferite lor de cãtre acest statut, si niste obligatiuni, pe care sunt datori sã le onoreze.
Sperãm ca la 19 mai curent Basarabia sã nu dea nici un vot „DA!" demiterii lui Traian Bãsescu.
Nicolae DABIJA
http://www.timpul.mdl.net/Article.asp?idIssue=529&idRubric=5544&idArticle=13378
Super-detalii:
FLUX de stiri online
Liberalii de la Bucureşti reciclează comsomoliştii de la Chişinău?
Liberalii de la Bucureşti reciclează comsomoliştii de la Chişinău?
Posts
No comments:
Post a Comment