"Confectie textila" secuiesca, ridicata pe cladirile statului roman

Dupa încercarea timida a Prefecturii Harghita de a înlatura steagul secuiesc de pe frontispiciul Primariei Gheorgheni, drapelul albastru-auriu al secuilor a aparut, recent, si pe fatada Primariei Municipiului Miercurea Ciuc. Potrivit primarului urbei, fostul deputat UDMR Ráduly Róbert Kálmán, folosirea simbolurilor sunt necesare în Tinutul Secuiesc, iar steagul secuiesc este unul dintre aceste simboluri. În opinia primarilor si a presedintelui CJ Harghita, arborarea steagului secuiesc este perfect legala. Si asta in conditiile in care, oficial, reprezentanti ai Prefecturii au solicitat scoaterea de pe frontispiciul cladirilor administratiei locale a steagului secuilor. Cererea Prefecturii nu a fost luata in seama in nici una din localitatile in cauza. Culmea tupeului, saptamâna trecuta, drapelul secuiesc a fost arborat pe fatada Primariei Miercurea-Ciuc, cu ocazia vizitei lui Solyom Laszlo, presedintele Ungariei. Acesta a avut chiar o intrevedere cu omologul sau român, Traian Basescu.
În ciuda scandalului iscat între prefectura judetului Harghita si Primaria municipiului Gheorgheni, din cauza arborarii steagului secuiesc, drapelul buclucas a aparut recent si pe frontispiciul Primariei Miercurea Ciuc. Viceprimarul urbei, Antal Attila, spune ca arborarea acestui steag nu este ilegala. „Am arborat steagul secuiesc alaturi de steagul României, cel al Uniunii Europene si cel al orasului, pentru ca asa am crezut ca este bine. E treaba noastra. Nu consideram ca ar fi ilegal", a declarat Antal pentru „Gardianul". Acesta a mai adaugat ca, daca prefectura Harghita va solicita înlaturarea steagului, „vom analiza motivele, dupa care vom hotarî daca îl vom înlatura sau nu".
Arborarea steagului secuiesc, ceruta de CNSLa sfârsitul lunii august anul acesta, presedintele Consiliul National Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a solicitat în scris primarilor din judetele Covasna, Harghita si Mures sa oficializeze folosirea drapelului albastru-auriu al secuilor prin arborarea lui pe frontispiciile primariilor si institutiilor din subordinea administratiilor publice locale. Liderul CNS a mentionat ca pe fatada Primariei Gheorgheni din judetul Harghita a fost arborat deja acest steag, iar modelul trebuie urmat. „Este o chestiune simbolica, de suflet, pentru maghiari", a declarat, atunci, vicepresedintele CNS, Ferencz Csaba. Prefectura Harghita a solicitat în repetate rânduri înlaturarea steagului, dar, în ciuda acestui fapt, drapelul se afla si în prezent pe portdrapelul Primariei Gheorgheni. Primarul urbei, Mezei János, spune ca nici nu se gândeste sa înlature steagul, chiar si daca va fi sanctionat contraventional de Prefectura Harghita. „Steagul, deocamdata, este acolo. Nu vad nici o ilegalitate în arborarea steagului secuiesc. E adevarat ca m-au cautat cei de la Prefectura si mi-au explicat ca arborarea acestui steag e ilegala. Si eu am studiat legea, însa nu vad nici o ilegalitate. În concluzie steagul va ramâne, chiar si daca voi fi amendat de catre Institutia Prefectului Harghita, deoarece, înca o data va spun, eu nu vad nimic ilegal. Potrivit legii, în ambele parti ale stemei României trebuie sa se afle tricolorul românesc. Am facut schimb de locuri, iar acum, pe margine apare steagul secuilor, exact ca si steagul UE", a declarat pentru "Gardianul" primarul municipiului Gheorgheni.

Prefectura Harghita insista pentru respectarea legii

Prefectul Harghitei, Constantin Strujan, este de parere ca acea „confectie textila" trebuie înlaturata si considera ca legea trebuie sa fie respectata de toata lumea. „Am desemnat o persoana care sa se ocupe de aceasta problema, în persoana consilierului Marcel Voaides. Acesta trebuie sa ia legatura cu toate primariile care sunt în aceasta situatie si le va cere sa înlature acel steag. De fapt, nu exista steagul secuilor. Acea confectie textila nu are nici o definitie. Atâta vreme cât nu este steagul unui stat, nu poate fi arborat lânga drapelul de stat al României, nici macar pentru ocazii deosebite", a afirmat Constantin Strujan. Consilierul prefectului Marcel Voaides a declarat pentru "Gardianul" ca a verificat primariile din Gheorgheni si Ciumani, urmând a se întâlni si cu primarul din Miercurea Ciuc pentru a le explica starea de ilegalitate în care se gasesc. „În fond nu ai ce sa le faci, având în vedere ca acel steag nici macar nu e drapelul unui stat, deci nu reprezinta nimic", a declarat Voaides.

Comuna Ciumani – un fel de stat in stat

Drapelul albastru-auriu este arborat, înca din anul 2005, pe toate cladirile publice, si în comuna harghiteana Ciumani, tot la îndemnul CNS. În aceeasi perioada, la intrarea-iesirea din comuna au fost amplasate tablite cu inscriptia runica a localitatii, scriere folosita de secui. Si presedintele Consiliului Judetean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a acceptat propunerea CNS de arborare în sala de sedinte a steagului secuiesc. Presedintele CJ spune ca acest steag este reprezentativ pentru judet si ca nu încalca legea româna. Drapelul respectiv se afla lânga steagul României de la depunerea juramântului de catre Borboly si poate fi vazut atât la fiecare sedinta CJ, cât si la colegiile prefecturale prezidate de prefectul Harghitei, Constantin Strujan, sau atunci când sunt primiti diversi oaspeti. Mai mult, Consiliul Judetean (CJ) Harghita, potrivit noii organigrame, a aprobat înfiintarea, printre alte noi posturi, si a unui post de consilier pentru activitati în Tinutul Secuiesc, în ciuda faptului ca aceasta unitate administrativ-teritoriala nu exista.CNS, inexistent din punct de vedere legalCNS este o organizatie neînregistrata juridic, înfiintata în anul 2003 la Sfântu Gheorghe cu scopul declarat de a milita pentru obtinerea autonomiei teritoriale a asa-zisului Tinut Secuiesc. Demersurile acestei organizatii au stârnit în ultimii ani numeroase reactii din partea mai multor reprezentanti si societatii civile românesti, printre care si Forumul Civic al Românilor din judetele Covasna si Harghita, ce reuneste 13 organizatii non-guvernamentale, care a aratat ca referendumul pentru autonomie este anticonstitutional, deoarece, potrivit legii fundamentale, nu pot fi supuse revizuirii, deci nu pot face obiectul unui referendum, caracterul national, unitar si indivizibil al statului român, integritatea teritoriala, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala a statului. Punctul de vedere al Forumului civic este împartasit si de partidele politice românesti din judetul Covasna, care s-au pronuntat în repetate rânduri împotriva demersurilor ce vizeaza izolarea ori segregarea judetelor Covasna, Harghita si Mures, locuite preponderent de maghiari.
Daniela Munteanu - Gardianul