Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) a adoptat pe 1 octombrie rezolutia finala privind “Situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii etnice romane din Serbia”. Situatia romanilor din Timoc a ajuns in atentia Consiliului Europei in 2005, in urma eforturilor facute de deputatul basarabean Vlad Cubreacov, aminteste RGN Press. Rezolutia 1632 (2008) are la baza raportul intocmit de europarlamentarul german Jurgen Herrmann, din partea Grupului Popular European. In continutul acesteia apar controverse starnite de Serbia legate de distinctia dintre romani si vlahi (termenul folosit de sarbi pentru etnicii romani). Astfel, in unele mentiuni apare romani/vlahi, in altele romani si vlahi. Cu toate acestea titlul rezolutiei subliniaza ca este vorba de membri ai minoritatii romanesti. Daca basarabeanul Vlad Cubreacov si neamtul Jurgen Herrmann au luptat pentru Romania, cea mai mare parte a delegatii romanesti, dimpotriva. Astfel, Cornelia Cazacu (PD-L), membra supleanta pentru Radu Berceanu (PD-L), a votat alaturi de parlamentarii Serbiei, impotriva romanilor din Timoc, Cezar Preda (PD-L), a absentat, Mihai Tudose (PSD), a absentat, Relu Fenechiu (PNL), a absent, Ilie Ilascu (Romania Mare), a absentat, dupa cum se arata intr-un comunicat al Fundatiei Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, in care se face apel la PD-L, PSD, PNL si Partidul Romania Mare sa le retraga acestora sprijinul politic. Va dati seama ca asta nu se va intampla nicicand. Mai bine dantuim cu totii, pentru voturile romanilor din Spania.O lectie de demnitate nationala de la deputatul basarabean Vlad Cubreacov (PPCD):
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
1 octombrie 2008
Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia
Intervenţia domnului Vlad Cubreacov, Republica Moldova, Partidul Popular European :
Ca autor al proiectului de Rezoluţie intitulat „Violarea drepturilor omului în cazul minorităţii naţionale române din Serbia" din 17 octombrie 2005 m-am interesat îndeaproape de situaţia acestei minorităţi autohtone care locuieşte în 154 de comune române şi 48 de comune mixte între Dunăre, Timoc şi Morava din Serbia orientală. Subliniez din capul locului că iniţiativa mea se referea strict la minoritatea română din Serbia, după cum rezultă şi din titlul cat se poate de clar al excelentului raport pregătit de dl Jürgen Herrmann.
Membrii acestei minorităţi se autoidentifică invariabil în propria lor limbă cu endonimul Rumâni, iar unii din ei folosesc, doar atunci când vorbesc în sârbă, şi exonimul Vlahi. Vlah înseamnă Român, după cum Deutch, Tedesco, Neamţ, Allemand înseamnă German. Numele de Vlah şi de Român desemnează aceeaşi realitate etnică. Aceşti termeni sunt sinonimi si nu sunt nicidecum opozabili. Spun aceasta în cunoştinţă de cauză, pentru că limba acestei minorităţi din Serbia este limba mea maternă şi pentru că eu însumi sunt Român, şi, dacă vreţi, dragi colegi sârbi - Vlah.
Membrii acestei minorităţi se autoidentifică invariabil în propria lor limbă cu endonimul Rumâni, iar unii din ei folosesc, doar atunci când vorbesc în sârbă, şi exonimul Vlahi. Vlah înseamnă Român, după cum Deutch, Tedesco, Neamţ, Allemand înseamnă German. Numele de Vlah şi de Român desemnează aceeaşi realitate etnică. Aceşti termeni sunt sinonimi si nu sunt nicidecum opozabili. Spun aceasta în cunoştinţă de cauză, pentru că limba acestei minorităţi din Serbia este limba mea maternă şi pentru că eu însumi sunt Român, şi, dacă vreţi, dragi colegi sârbi - Vlah.
Nu există în Serbia de răsărit o minoritate română aparte şi o altă minoritate vlahă aparte. Iată de ce raportorul nostru, dl Jürgen Herrmann vorbeşte despre o singură minoritate care este definită prin doi termeni echivalenţi semantic şi uniţi prin bară oblică. Asemenea cazuri de paralelism terminologic sunt multiple în Europa: Unguri/Maghiari, Greci/Elini, Basci/Euskeri, Finlandezi/Suomalaiseţi, Armeni/Hay, Georgieni/Gruzini, Albanezi/Şkiptari, Olandezi/Dutch, Evrei/Yehudim etc.
Această confuzie terminologica artificială a fost introdusă din exteriorul comunităţi române de către autorităţile Serbiei după al doilea Război mondial. Până atunci autorităţile sârbe au vorbit întotdeauna doar de Români. Scopul acestei opoziţii artificiale dintre termenii Român si Vlah este dezbinarea minorităţii române din Serbia de răsărit şi împiedicarea unei parţi a acestei minorităţi de a se bucura de beneficiile articolului 3 al Convenţiei cadru privind protecţia minorităţilor naţionale.
Ce îi lipseşte minorităţii române din Serbia de răsărit pentru a fi şi a se simţi o minoritate europeană respectată şi protejată?
Această minoritate, de altfel majoritară în Serbia de răsărit are nevoie de grădiniţe şi scoli cu învăţământ în limba maternă, de dreptul de a se organiza liber bisericeşte şi de dreptul de a avea slujba în limba sa maternă, de presă scrisă şi audiovizuală în limba sa maternă, de sprijin financiar din partea statului pentru asociaţiile sale culturale, de relaţii libere cu Statul înrudit. Este vorba de drepturi elementare care astăzi nu îi sunt nici garantate şi nici asigurate.
Am arătat şi cu alte ocazii, în acest emiciclu, că preoţii şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române din Serbia de răsărit sunt supuşi persecuţiilor. A se vedea cazul preotului Bojan Aleksandrovic din Mălainiţa, comuna Negotin, iar Episcopia Dacia Felix, precum şi protopopiatul Dacia Ripensis subordonate Patriarhiei Române nu sunt recunoscute oficial de autorităţile sârbe, ceea ce contravine valorilor şi normelor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi jurisprudenţei CEDO. Comisia de la Veneţia a calificat Legea sârbă despre cultele religioase drept discriminatorie în raport cu minorităţile locale.
Stimaţi colegi, sper că Adunarea noastră va urma direcţia înţeleaptă trasată de dl Herrmann în chestiunea termenilor de identificare a minorităţii române din Serbia şi va evita orice abordare speculativă sau formală. (Aplauze)
Această confuzie terminologica artificială a fost introdusă din exteriorul comunităţi române de către autorităţile Serbiei după al doilea Război mondial. Până atunci autorităţile sârbe au vorbit întotdeauna doar de Români. Scopul acestei opoziţii artificiale dintre termenii Român si Vlah este dezbinarea minorităţii române din Serbia de răsărit şi împiedicarea unei parţi a acestei minorităţi de a se bucura de beneficiile articolului 3 al Convenţiei cadru privind protecţia minorităţilor naţionale.
Ce îi lipseşte minorităţii române din Serbia de răsărit pentru a fi şi a se simţi o minoritate europeană respectată şi protejată?
Această minoritate, de altfel majoritară în Serbia de răsărit are nevoie de grădiniţe şi scoli cu învăţământ în limba maternă, de dreptul de a se organiza liber bisericeşte şi de dreptul de a avea slujba în limba sa maternă, de presă scrisă şi audiovizuală în limba sa maternă, de sprijin financiar din partea statului pentru asociaţiile sale culturale, de relaţii libere cu Statul înrudit. Este vorba de drepturi elementare care astăzi nu îi sunt nici garantate şi nici asigurate.
Am arătat şi cu alte ocazii, în acest emiciclu, că preoţii şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române din Serbia de răsărit sunt supuşi persecuţiilor. A se vedea cazul preotului Bojan Aleksandrovic din Mălainiţa, comuna Negotin, iar Episcopia Dacia Felix, precum şi protopopiatul Dacia Ripensis subordonate Patriarhiei Române nu sunt recunoscute oficial de autorităţile sârbe, ceea ce contravine valorilor şi normelor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi jurisprudenţei CEDO. Comisia de la Veneţia a calificat Legea sârbă despre cultele religioase drept discriminatorie în raport cu minorităţile locale.
Stimaţi colegi, sper că Adunarea noastră va urma direcţia înţeleaptă trasată de dl Herrmann în chestiunea termenilor de identificare a minorităţii române din Serbia şi va evita orice abordare speculativă sau formală. (Aplauze)
L'Assemblée parlementaire du Conseil de l'Europe
1 octobre 2008
La situation des minorités nationales en Voïvodine et de la minorité ethnique roumaine en Serbie
M. CUBREACOV (Moldova). –
Monsieur le président, mes chers collègues,
En tant qu’auteur du projet de résolution intitulé Violation des droits de l’homme de la minorité nationale roumaine en Serbie, du 17 octobre 2005, je me suis penché sur la situation de cette minorité autochtone habitant 154 communes roumaines et 48 communes mixtes entre le Danube, le Timoc et la Morava, en Serbie orientale. J’indique d’emblée que mon initiative ne concerne que la minorité roumaine de Serbie, conformément à l’intitulé très clair de l’excellent rapport de par M. Jürgen Herrmann.
Les membres de cette minorité s’identifient eux-mêmes invariablement dans leur propre langue par l’endonyme «Roumains». Certains d’entre eux utilisent également, seulement lorsqu’ils parlent serbe, l’exonyme «Valaques». Les noms Valaque signifie Roumain, exactement comme Deutsch, Tedesco, Nemet, German signifient Allemand. Les noms Valaque et Roumain désignent la même réalité ethnique. Ces termes sont des synonymes et ne sont aucunement opposables. Je le dis en connaissance de cause, parce que la langue de cette minorité de Serbie, c’est ma langue maternelle et parce je suis moi-même Roumain, et, si vous voulez, chers collègues serbes, Valaque.
En Serbie orientale, il n’existe pas de minorité roumaine à part et une autre minorité valaque à part. Voilà pourquoi notre rapporteur, M. Jürgen Herrmann parle d’une seule minorité qui est définie par deux termes sémantiquement équivalents et unis par une barre oblique. De pareils cas de parallélismes terminologiques sont multiples en Europe : Hongrois/Magyars, Grecs/Hellènes, Basques/Euskeriens, Finlandais/Suomalaisets, Arméniens/Hays, Géorgiens/Grouzines, Albanais/Skiptaires, Hollandais/Dutch, Juifs/Yehudim, etc.
Cette confusion artificielle de termes fut introduite de l’extérieur de la communauté roumaine par les autorités serbes après la Seconde Guerre mondiale. Auparavant, les autorités serbes ne parlaient que des Roumains. Le but de cette opposition artificielle entre les termes Roumain et Valaque, est de scinder la communauté roumaine en Serbie orientale et d’empêcher une partie de cette minorité de jouir des bénéfices de l’article 3 de la convention-cadre sur la protection des minorités nationales.
Que manque-t-il à la minorité roumaine de Serbie orientale pour être et se sentir une minorité européenne respectée et protégée ?
Cette minorité, qui est par ailleurs majoritaire en Serbie orientale, a besoin de jardins d’enfants et d’écoles où l’enseignement soit dispensé dans leur langue maternelle, du droit de s’organiser librement dans ses rapports avec l’Église et de droit de chanter les cantiques dans sa langue maternelle, d’une presse écrite et audiovisuelle dans sa langue maternelle, d’un soutien financier de l’État pour les associations culturelles, de relations libres avec l’État-parent. Il s’agit de droits élémentaires qui, aujourd’hui, ne lui sont ni garantis ni assurés.
J’ai déjà au l’occasion d’indiquer, dans cet hémicycle, que les prêtres et les croyants de l’Église orthodoxe roumaine de Serbie orientale sont soumis à des persécutions. C’est le cas du prêtre Bojan Aleksandrovic de Malainita, de la commune de Negotin, lorsque le diocèse de Dacia Felix et le décanat de Dacia Ripensis, rattachés à la Patriarchie de Bucarest, ne furent pas reconnus officiellement par les autorités serbes, contrairement aux normes fixées par la Convention européenne des droits de l’homme et à la jurisprudence de la CEDH. La Commission de Venise a considéré la loi serbe relative aux cultes religieux comme discriminatoire à l’égard des minorités locales.
Chers collègues, je souhaite vivement que notre Assemblée suive la sage direction indiquée par M. Herrmann en ce qui concerne les termes d’identification de la minorité roumaine en Serbie et évitera toute approche spéculative ou formaliste. (Applaudissements)
Les membres de cette minorité s’identifient eux-mêmes invariablement dans leur propre langue par l’endonyme «Roumains». Certains d’entre eux utilisent également, seulement lorsqu’ils parlent serbe, l’exonyme «Valaques». Les noms Valaque signifie Roumain, exactement comme Deutsch, Tedesco, Nemet, German signifient Allemand. Les noms Valaque et Roumain désignent la même réalité ethnique. Ces termes sont des synonymes et ne sont aucunement opposables. Je le dis en connaissance de cause, parce que la langue de cette minorité de Serbie, c’est ma langue maternelle et parce je suis moi-même Roumain, et, si vous voulez, chers collègues serbes, Valaque.
En Serbie orientale, il n’existe pas de minorité roumaine à part et une autre minorité valaque à part. Voilà pourquoi notre rapporteur, M. Jürgen Herrmann parle d’une seule minorité qui est définie par deux termes sémantiquement équivalents et unis par une barre oblique. De pareils cas de parallélismes terminologiques sont multiples en Europe : Hongrois/Magyars, Grecs/Hellènes, Basques/Euskeriens, Finlandais/Suomalaisets, Arméniens/Hays, Géorgiens/Grouzines, Albanais/Skiptaires, Hollandais/Dutch, Juifs/Yehudim, etc.
Cette confusion artificielle de termes fut introduite de l’extérieur de la communauté roumaine par les autorités serbes après la Seconde Guerre mondiale. Auparavant, les autorités serbes ne parlaient que des Roumains. Le but de cette opposition artificielle entre les termes Roumain et Valaque, est de scinder la communauté roumaine en Serbie orientale et d’empêcher une partie de cette minorité de jouir des bénéfices de l’article 3 de la convention-cadre sur la protection des minorités nationales.
Que manque-t-il à la minorité roumaine de Serbie orientale pour être et se sentir une minorité européenne respectée et protégée ?
Cette minorité, qui est par ailleurs majoritaire en Serbie orientale, a besoin de jardins d’enfants et d’écoles où l’enseignement soit dispensé dans leur langue maternelle, du droit de s’organiser librement dans ses rapports avec l’Église et de droit de chanter les cantiques dans sa langue maternelle, d’une presse écrite et audiovisuelle dans sa langue maternelle, d’un soutien financier de l’État pour les associations culturelles, de relations libres avec l’État-parent. Il s’agit de droits élémentaires qui, aujourd’hui, ne lui sont ni garantis ni assurés.
J’ai déjà au l’occasion d’indiquer, dans cet hémicycle, que les prêtres et les croyants de l’Église orthodoxe roumaine de Serbie orientale sont soumis à des persécutions. C’est le cas du prêtre Bojan Aleksandrovic de Malainita, de la commune de Negotin, lorsque le diocèse de Dacia Felix et le décanat de Dacia Ripensis, rattachés à la Patriarchie de Bucarest, ne furent pas reconnus officiellement par les autorités serbes, contrairement aux normes fixées par la Convention européenne des droits de l’homme et à la jurisprudence de la CEDH. La Commission de Venise a considéré la loi serbe relative aux cultes religieux comme discriminatoire à l’égard des minorités locales.
Chers collègues, je souhaite vivement que notre Assemblée suive la sage direction indiquée par M. Herrmann en ce qui concerne les termes d’identification de la minorité roumaine en Serbie et évitera toute approche spéculative ou formaliste. (Applaudissements)
Discursul lui Iurie Rosca la aniversare a 20 de ani de la fondarea Frontului Popular-PPCD
Posts
No comments:
Post a Comment