Radu Calin Cristea, directorul ilegal indepartat, intr-un final, de la Muzeul Literaturii, desi a fost data afara, cu un sut de presa, pe usa, acum intra din nou, pe geam. Ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, penalul pe jumatate jurnalist si jumatate scriitor schiop, vine din nou la "munca", adica la definitivat contracte dubioase de sute de mii de euro (cred ca o depaseste pe Ritzi in afaceri cu banul public). Intre timp, chiar colegii lui de la Adevarul par sa se fi desteptat. Redau mai jos extrase din doua articole nici calde nici reci, dar, totusi, un fel de anchete. Totodata am informatii din trust ca insusi Cartianu (cunoscutul Gregoire Ecrivan) pregateste un editorial in care sa-l rada pe viitorul fost coleg RCC. Pana atunci, in excluisvitate, din turnatoriile lui Radu Calin Cristea despre colegii sai din Muzeu date la onor Primaria Capitalei, locul smenurilor de sute de mii de euro, perfectate cu "La famiglia" UTC Borsan si Cuvantul lui Voiculescu.
In urma dezvaluirilor de pe acest blog si din ziarul „Curentul”, Radu Calin Cristea a fost dat in sfarsit afara de la Muzeul Literaturii Romane, pe usa din dos, pe unde a si intrat. Instalat abuziv la conducerea unei importante institutii de cultura, prin incalcarea legii si printr-un simulacru de concurs, girat de membrii coteriei din care face parte - Mircea Mihaieş, Ioan T. Morar etc., Radu Călin Cristea a lasat o pata intunecata in urma sa, demoland tot ce reusise sa cladeasca regretatul literat Alexandru Condeescu, fostul director care reusise să transforme MLR intr-o institutie vie, racordata la viata culturala a Capitalei. Ceea ce va spuneam aici:
http://victor-roncea..blogspot.com/2009/06/in-numele-lui-alexandru-condeescu-radu.html se confirma.
R. C. Cristea face ceea ce a facut toata viata: minte si calomniaza! De peste un an, impostorul dovedit R. C. Cristea a deversat in presa si in gura oficialilor Primariei Capitalei galeti intregi de laturi, acuze grave, jigniri si calomnii grosolane, de o marlanie incalificabila, impotriva muzeului, a fostului director – care nu se mai poate apara - si a majoritatii angajatilor muzeului. Dincolo de eventualele neregularitati si inertii care ar putea exista intr-o institutie culturala de stat, exhibarea publica exacerbata a unor asemenea mizerii umorale nu este decat expresia patologica a unor frustrari refulate, a imposturii impotentei manageriale a autorului ei. In fapt interviurile, comandate si manipulate, rapoartele de activitate mincinoase catre conducerea Primariei Capitalei sunt in realitate veritabile executii publice in cel mai pur stil stalinist si securist. Iata cateva extrase elocvente, care dovedesc impostura profesionala si mizeria umana a acestui individ:„Lăturile” si execuțiile publice neo-staliniste ale lui R. C. Cristea în interviuri și rapoarte“A fost un an extrem de dificil datorat, în esenţă, confruntării cu un anumit spirit lăsat moştenire de fosta conducere a MNLR. Mi-a fost extrem de greu să fac ordine într-o instituţie care a funcţionat mai mult prin înţelegeri verbale şi prea puţin prin documente scrise. Aş adăuga dificultatea colaborării cu anumite cercuri de angajaţi care au tratat MNLR ca pe o sinecură. Am descoperit, în timp, că un număr apreciabil dintre angajaţi sunt deprofesionalizaţi, cu o redusă capacitate de performanţă profesională, lipsiţi de motivaţie, inapţi să managerieze cele mai simple proiecte sau pur şi simplu refractari la însăşi ideea de muncă. De cealaltă parte, după un calcul aproximativ, între 40-45% din angajaţii MNLR reprezintă soţii, foste soţii, văduve, copii, nepoţi, gineri, nurori etc. ai unor scriitori decedaţi sau în viaţă. E vorba de familiile Arghezi, Creţia, Condeescu, Cioculescu, Vatamaniuc, Oprescu, Pituţ, Băieşu, Dugneanu şi altele. Adaug că în MNLR am luat imediat legătura cu un consacrat cerc de recalcitranţi şi reclamagii în frunte cu d-l Sande Vârjoghe, şef birou programe multimedia (
Cel care l-a dat in judecata si a si castigat procesul - Probabil si judecatorii faceau parte din "cercul de recalcitranti) - nota mea). În special aceste grupuscule, simţind că îşi pierd privilegii câştigate nedrept în trecut, au opus rezistenţă la încercările de reformare a instituţiiei.” (
Extras dintr-un Raport de activitate al directorului Radu Calin Cristea catre Primaria Capitalei, februarie 2009).
“Cu cateva exceptii, editura muzeului a fost napadita de o lugubra mediocritate. S-a publicat mult, la intamplare, fara orizont si deschizandu-se larg usa unor productii literare dezonorante pentru reputatia MNLR. O pleiada de nulitati s-au folosit de sigla MNLR pentru a-si publica in regie proprie aberatiile. Am mai gasit si o publicatie jalnica, aflata intr-un regim de dubioasa legalitate in raport cu MNLR, pe care mi-e si greu s-o calific. In orice caz, doi-trei autori de calitate se pierdeau in mareea tulbure a subculturii. Desi fusesem avertizat, marturisesc ca nu ma asteptam sa descopar un spirit de susa atat de bine incorporat in cele mai vizibile actiuni ale MNLR. Fireste, despre morti numai de bine. Pe de alta parte, regretatul Condeescu a parut sa abandoneze MNLR, mai ales in ultimii ani, cand s-a si imbolnavit grav. A lasat in urma lui decizii care i-au ingrozit pe cei de la Curtea de Conturi. Atmosfera din MNLR era una penala din cauza zestrei pe care a lasat-o. Imi pare rau ca trebuie sa vorbesc despre acest trecut recent al muzeului. El este insa balaurul cu care ma lupt. Si ma razboiesc cu o institutie in mare masura rinocerizata, cu o larga pleiada de sinecuristi, cu o conjuratie a rubedeniilor, cu inadmisibile incalcari ale legii, cu bizantinisme profund inoculate si pe care cu greu le voi scoate din mentalitatea angajatilor. („
MNLR se afla in cautarea onoarei sale pierdute” - Ziarul Financiar, Ziarul de Duminica, 13.06.2008):
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/mnlr-se-afla-in-cautarea-onoarei-sale-pierdute-3089419/„Inainte de aterizarea mea la muzeu, avusese loc un raid al Curtii de Conturi, al carei raport indica socante incalcari ale legii. Se gasise, mai degraba, un concubinaj relaxat cu situatii ce nici macar nu tineau cont de vreo lege. Se huzurea in paradisul intamplarii si al umorilor sefului. Am descoperit in raportul amintit multe acuzatii de natura penala. Era jale mare. Bisericute, barfe, intrigi, pare. Am mostenit, probabil, cea mai zeloasa trupa de reclamagii din Romania, colegul meu, Sande Varjoghe fiind, distantat, campion in materie. Nu stiu prin ce controale a trecut institutia aceasta. Au fost in orice caz putine, neserioase si, desigur, fara efecte. E cert ca am adus neliniste. Nimeni nu mai stersese praful de ani si ani de pe muzeu. Supravietuiau fel de fel de privilegii acordate anumitor indivizi, personalul era neprimenit, se inchegase acolo o traditie a locului ce se crispa la orice inovatie. O sperietura grozava a provocat, de pilda, introducerea comunicarii prin e-mail, asa cum ma obisnuisem in anii petrecuti in Occident. Muzeul m-a intampinat ca pe o naluca. Fusesem prevenit asupra existentei unor grupuri radicale, recalcitrante si care, cum se mai spune, faceau legea in muzeu. (...) un sistem construit pe relatii interpersonale, de familie si clan, cu abuzuri peste abuzuri, cu practica unui sinecurism strigator la cer. Obraznicaturile au iesit imediat la iveala, m-au contrat cu brutalitate si mi-au dat de inteles ca nu abdica de la apucaturile deprinse in timp. Rezultatul? Persoanele respective fie au disparut din muzeu, fie s-au cumintit, fie au fost izolate, dar continua sa trudeasca in speranta revenirii la vechile stari de lucruri”. ("
Muzeul m-a intampinat ca pe o naluca" – Revista „22”, Bucurestiul cultural 19-82, part. II, 20.01.2009): http://www.revista22.ro/bucurestiul-cultural-19-82-part-ii-5460.html„Am gasit muzeul intr-o stare deplorabila. Ajunsese o sinecura pentru nevestele, fostele sotii, fetele, baietii, amantele, verisorii, vaduvele sau prietenii unor scriitori. Totul cu un iz penal explicit. N-am nici o ezitare in a reprosa memoriei predecesorilor mei in fruntea muzeului (in special ultimii doi - altfel literati cat se poate de stimabili) o lipsa crasa de respect pentru lege si un interes dezgustator pentru rezolvarea pe cale institut ionala a unor probleme personale. Pot spune ca situatia s-a normalizat. Mai am in jurul meu cativa dulai stirbi care latra doar la Luna. Personalul a devenit cooperant in integralitatea lui, diagnosticul a fost pus, pacientii sunt identificati si terapiile aplicate aduc in muzeu o stare de sanatate colectiva inimaginabila cu un an in urma.
S-au strans atunci impreuna, la invitatia muzeului, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, H. R. Patapievici, Livius Ciocarlie, Ion Pop, Eugen Negrici si altii. Muzeul comunica, e parte dintr-un
dialog select. (Vezi mai jos - nota mea) Colaboratorii permanenti ai MNLR fac parte din elita scriitorimii romane. Editura a iesit din convalescenta, dupa ce multi ani titlurile atractive alternau cu aparitii submediocre. Ultima carte editata este un lung dialog purtat de Virgil Nemoianu cu Sorin Antohi. Cenaclul merge struna. Rotondele inca se mai cauta. Am renuntat la diverse programe ce transformasera MNLR intr-o casa de cultura mai spalata si am tot pus bani deoparte pentru onorariile acordate scriitorilor. Desfid ideea ca un scriitor trebuie sa traiasca din expediente, dimpotriva, el trebuie respectat, inclusiv din punct de vedere pecuniar, pentru ceea ce face.”
(„Radu Calin Cristea” – Revista „Flacara”, nr. 5/mai 2009):
http://www.revistaflacara.ro/index.php?an=2009&luna=mai&nr=5&articol=Radu_Calin_Cristea.xmlAdevarul edifica doar zece dintre zecile de probleme de la ML Lucian Chişu, directorul interimar al MNLR, l-a înlocuit pe Radu Călin Cristea la conducerea muzeului.
Noul manager ne-a declarat că a aflat din „Adevărul“ care sunt problemele instituţiei de care se va ocupa timp de 30 de zile. Acesta a organizat o şedinţă cu şefii de departamente şi le-a cerut rapoarte de activitate.
„Muzeul a avut o vizibilitate cam mare în mass-media şi, din păcate, numai despre cultură nu a fost vorba acolo“, a afirmat Lucian Chişu.
Un director „nepotrivit“
În 2007, după moartea fostului manager, Alexandru Condeescu, a fost organizat un concurs de ocupare a funcţiei de director, câştigat de Radu Călin Cristea.
Acesta şi-a exercitat mandatul până luna trecută, când a fost revocat din funcţie, în urma unei decizii judecătoreşti. 2008 a fost un an plin al directoratului lui Radu Călin Cristea, care avea misiunea de a revitaliza un spaţiu promiţător.
Anul trecut, însă, în muzeul bucureştean, situat pe Bulevardul Dacia numărul 12, au intrat, în medie, 208 vizitatori, pe lună (şapte pe zi).
Lui Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, i se pare „puţin“. Criticul literar ne-a declarat că nu ştie de ce este aşa mică cifra, pentru că nu a mai vizitat muzeul de câţiva ani. (Tare de tot! Pai ce ne spunea mai sus RCC:
"S-au strans atunci impreuna, la invitatia muzeului, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, H. R. Patapievici, Livius Ciocarlie, Ion Pop, Eugen Negrici si altii. Muzeul comunica, e parte dintr-un dialog select." Daca el e fost director un an si jumatate si Manolescu nu a mai vizitat muzeul de cativa ani, avem de a face ori cu unul ori doi mincinosi ordinari -
Nota mea)
Scriitorul şi criticul literar Alex. Ştefănescu a precizat că Radu Călin Cristea este un om de bună calitate, dar „nu era potrivit să fie director al muzeului“. Contactat de „Adevărul“, Radu Călin Cristea a refuzat să răspundă acuzaţiilor de management defectuos.
Zece probleme la MNLR1. Expoziţiile temporare sunt încropite, iar cea permanentă este incompletă.
2. Prezentarea ghidului nu reuşeşte să capteze interesul, nu prezintă faptele într-un mod inedit, iar poveştile sunt seci şi rostite mecanic.
3. Pe holul de la etaj sunt câteva monitoare pentru informare, însă stau închise pe motiv că nu mai funcţionează.
4. Nu se mai tipăresc pliante despre expoziţii din 2007.
5. Site-ul muzeului nu este actualizat. În funcţia de director apare tot numele lui Alexandru Condeescu, decedat acum doi ani.
6. Cărţi importante din literatura română nu sunt marcate în niciun fel.
7. Sertarele care ar fi trebuit legate de cărţile expuse sunt superficial umplute cu xeroxuri.
8. În muzeu domneşte o atmosferă de suspiciune.
9. Nu există o evidenţă la zi a numărului de vizitatori.
10. Lipsesc campaniile de promovare muzeului.
Responsabili de soarta muzeului
Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, cârmuit de Theodor Paleologu, este responsabilă cu efectuarea de controale privind activitatea muzeului.
Deşi cunoaşte situaţia incertă de la MNLR, Primăria Capitalei, care are în administrare instituţia, nu a stabilit data organizării unui nou concurs pentru ocuparea funcţiei de director al muzeului.
Fostul director, Radu Călin Cristea, este acuzat de angajaţii MNLR că de un an şi jumătate, cât timp s-a aflat la conducere, a respins mai multe proiecte. Deficienţe organizatorice graveDupă o vizită simplă, atunci când ar trebui să digeri avalanşa de informaţii primită eşti copleşit de cu totul alte senzaţii, care nu te îndeamnă nicidecum la o revenire. Dacă nu eşti un vizitator curios şi insistent, rămâi total nelămurit. Prezentarea nu reuşeşte să-ţi capteze interesul, nu-ţi prezintă faptele într-un mod inedit şi spectaculos. Poveştile sunt seci şi sunt rostite mecanic.
Expoziţiile temporare sunt încropite, iar cea permanentă este incompletă, cu mari lacune în sala scriitorilor contemporani. Pe holul de la etaj se aflau câteva monitoare pentru informare, însă erau închise pe motiv că nu mai funcţionează. Am aflat, ulterior, că nu se mai tipăresc pliante despre expoziţii din 2007. Nici site-ul muzeului nu este actualizat. În funcţia de director apare tot numele lui Alexandru Condeescu, decedat acum doi ani.
Adevarul - Muzeul Literaturii in derivaDispute într-un muzeu ignorat
Deşi are un vad bun, MNLR din Bulevardul Dacia nr. 12 este vizitat, în medie, de şapte oameni pe zi. Programul este de marţi până duminică, între orele 10.00-18.00
După moartea fostului director al MNLR, Alexandru Condeescu, s-au încins spiritele în interiorul muzeului. Sande Vârjoghe, şeful departamentului de proiecte culturale, ne-a declarat că de un an şi jumătate n-a mai fost lăsat să-şi desfăşoare activitatea. „De când a venit Radu Călin Cristea nu s-a mai făcut nimic. Nu ştiu din ce motive dânsul n-a mai vrut să deruleze proiecte cu fonduri nerambursabile, câştigate de la Administraţia Fondului Cultural Naţional“. Sande Vârjoghe a spus că există proiecte blocate în valoare de peste 500.000 de euro.
„Motivele pentru care MNLR nu a finalizat două proiecte culturale în anul 2008 ne scapă şi nici nu fac obiectul misiunii AFCN. În ultimii doi ani, MNLR a avut două proiecte: «Hai Hui» (2008) cu o finanţare de 21.000 lei, pe care nu a finalizat-o, şi «Proba Video de reiniţializare a verbului» (2008), finanţat cu 16.000 lei, de asemenea, nefinalizat. În anul 2009, MNLR nu a mai participat la concursurile AFCN“, ne-a declarat Laura Ganea, coordonator relaţii publice din cadrul AFCN. Sande Vârjoghe a precizat: „Aceste proiecte ar fi fost benefice pentru public. Aţi văzut ce număr de vizitatori avem? O medie de un vizitator pe zi. E catastrofal. În majoritatea zilelor nu vine niciun vizitator. E un muzeu complet blocat“.
Acesta ne-a descris atmosfera de la muzeu: suspiciune, teamă, incertitudine. Am vrut să stăm de vorbă şi cu domnul Radu Călin Cristea, al cărui mandat a expirat la 1 iulie 2009, însă nu a vrut să ne primească. Ne-a promis însă un interviu în numărul viitor al suplimentului.
Instituţia, evaluată din interior Sande Vârjoghe, şeful departamentului de proiecte culturale din MNLR, a observat mai multe nereguli în ceea ce priveşte expoziţiile muzeului.
1. Cărţi care sunt considerate cu adevărat momente importante în literatura română nu sunt marcate în niciun fel, iar imaginile, colajele care însoţesc expoziţia nu oferă de fapt legături reale, aşa cum şi ghidul expoziţiei mărturiseşte, ci legături care vor trebui realizate după.
2. Sertarele care ar fi trebuit legate de cărţile expuse sunt superficial umplute cu xeroxuri care la prima vedere nu pot produce decât legături eronate
3. Ideea de interactivitate nu se rezumă în acest caz decât la capacitatea ghidului de a inventa o legătură în momentul în care vizitatorul este invitat să descopere o informaţie din sertarul pe care ar fi trebuit să îl descopere din dorinţa de a afla o anumită informaţie legată de o anumită carte, de un anumit subiect.
4. Sertarele sunt parte sau mai bine spus reziduu al unui proiect care avea o coerenţă şi în care ele serveau în acest scop descoperirea unor informaţii, dezvăluirea nuanţată a unei anumite tematici, idei, sugerată de un document prezent în expunere.
5. Expoziţia de astăzi a muzeului prezintă un discurs confuz.
Radu Călin Cristea, un director contestatPrin decizia nr. 1405/2009, definitivă şi irevocabilă, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul Primăriei Municipiului Bucureşti împotriva hotărârii din iunie 2008, prin care Sande Vârjoghe, şeful departamentului de proiecte culturale din cadrul Muzeului Literaturii Române, a obţinut invalidarea concursului pentru ocuparea postului de director al MNLR.
Curtea de Apel a considerat că proiectul de management declarat câştigător, aparţinând lui Radu Călin Cristea (foto), nu ar fi îndeplinit condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
Primăria Municipiului Bucureşti a fost obligată să anuleze concursul pentru ocuparea postului de director general al MNLR, să emită decizia de revocare din funcţie a directorului Radu Călin Cristea şi să dispună organizarea unui nou concurs, conform dispoziţiilor legale.
MNLR, 52 de ani de activitateAcademicianul D.P. Perpessicius a înfiinţat Muzeul Literaturii Române în anul 1957. În 1970 a apărut revista „Manuscriptum“, care cuprindea documente literare inedite. În anul 1972 a fost inaugurat ciclul de manifestări „Rotonda 13“, cu evocarea „Nicolae Iorga“. La 17 octombrie 1990, Alexandru Condeescu a fost numit, prin ordinul Ministerului Culturii (ministru Andrei Pleşu), director interimar al Muzeului Literaturii Române, fiind ulterior definitivat pe acest post în 1991. Din februarie 1992 a fost redactor-şef al revistei „Manuscriptum“.
În această perioadă, muzeul a fost restaurat integral şi a fost înfiinţată Editura Muzeului Literaturii Române. Alexandru Condeescu a condus muzeul timp de 17 ani, până în luna august 2007, când a încetat din viaţă. Patrimoniul Muzeului Literaturii Române cuprinde peste 300.000 de piese: manuscrise, scrisori, mobilier memorial, lucrări de artă plastică, fonotecă, pinacotecă. În prezent, MNLR se află în administrarea Primăriei Generale a Capitalei.
Comentariile cititorilor, printre care si angajati ai ML:8 Iul 2009, 22:07
obiectivr.c.cristea a fost tuterul lui tariceanu,atat si nimic mai mult
un om fara pregatire si ranchiunos,un ratat incapatanat,jos cristea!
raspunde la comentariu 8 Iul 2009, 15:24
Sande Varjoghe precizare 2Cat priveste interviul promis pe care urmeaza sa-l luati saptamana viitoare d-lui Cristea, care este oricum un act unilateral si lipsit de obiectivitate, nu cred ca mai este nevoie sa faceti nici un efort: cititi doar interviurile domniei sale din ultimul timp referitoare la muzeu (“Ziarul financiar, “22”, “Flacara”). Pariez ca va spune acelasi cunoscute jigniri si calomnii la adresa muzeului, a fostului director si a colegilor. No other comments!
raspunde la comentariu 8 Iul 2009, 15:16
Sande Varjoghe Directoratul d-lui Cristea a fost un experiment esuat! 1
Din punctul meu de vedere, cred ca ati incercat sa fiti neutri si echilibrati, descriind simplu faptele. Din pacate, cu toate bunele intentii, articolul dvs. descrie doar efectele si nu sesizeaza cauzele evidente care le-au generat: calitatea precara a managementului si lipsa oricarui control si evaluare din partea autoritatilor competente privind actul managerial. Performanta manageriala in domeniul muzeelor se masoara peste tot in lume in frecventa vizitatorilor (accesul publicului) si utilitatea publica a actului cultural. Din pacate pentru acest muzeu si pentru publicul lui disparut, directoratul d-lui Radu Calin Cristea a fost un experiment esuat.
comentariu pe scurt raspunde la comentariu 8 Iul 2009, 14:41
... experiment esuat 2
Nu vreau sa-l jignesc sub nicio forma pe dl. Cristea. Nu am facut-o pana acum, nu o voi face nici acum. Desi domnia sa a facut-o in repetate randuri, in mod gratuit. Probabil ca e o chestiune care tine de caracter si de educatie. Realitatea este insa aceasta: dl. Cristea nu a avut si nu are nici o legatura nici cu muzeologia, nici cu managementul. Nu vreau nici sa-l suspectez de rea intentie. Probabil ca a vrut sa faca lucruri bune pentru muzeu. Dar una e sa vrei, alta e sa poti! E vorba pur si simplu de nestiinta. Inainte de a fi o arta, managementul este o stiinta exacta, cu principii si metode clare si concrete.
comentariu pe scurt raspunde la comentariu 8 Iul 2009, 15:10
Sande Varjoghe -RCC experiment esuat 3Managementul este un sistem riguros si eficient de conducere si organizare. Director al unei institutii publice poate fi aparent oricine. Manager inseamna insa altceva. E alta meserie. Ea se bazeaza pe un lucru elementar de simplu: competenta. Din nefericire, situatia nu este unica in domeniu, dupa cum ati vazut si ve-ti mai vedea si in alte muzee si institutii publice din tara. De altfel, în opinia mea si potrivit unor studii la nivelul Uniunii Europene, managementul public este cea mai grava problema a Romaniei. Coruptia e doar efectul ei.
raspunde la comentariu 8 Iul 2009, 15:15
jos mediocrii r.c.cristea e catastrofalnu stie nimic,dar scrie in Adevarul!!!!
raspunde la comentariu 8 Iul 2009, 11:48
Luminita Dutu ReplicaAs vrea sa stiu, va rog, de ce nu mi-ati publicat comentariul trimis in dimineata asta. Sa inteleg ca nu am dreptul la replica?
raspunde la comentariu
8 Iul 2009, 14:33
radu flutur r.c.cristea e contestabil in tot ce face
de un an scriitori importanti il arata cu degetul,iar da lectii de morala in Adevarul! a ramas in functie doar ca era laudatorul lui Tariceanu! atat! demisia!
Muzeul Literaturii rămâne fără director, ca urmare a anulării concursului de numire a directorului
Radu Calin Cristea, dovedit in Instanta ca director ilegal (vezi detalii pe blog), in loc sa se retraga cu demnitate, printr-o eventuala demisie de onoare, cat mai are timp, inainte de a fi dat afara de portareii Primariei, continua sa agite spiritele intre profesionistii Muzeului Literaturii Romane.
Nesimţire cu fason - Radu Calin Cristea, directorul inchipuit (*)
Posts
