Pages

Monday, June 9, 2008

Sofronie Drincec baga Episcopia Oradiei la atac

Precizare
referitor la articolele „Tăcerea Patriarhului” şi „Dacă ei vor tăcea, pietrele vor striga”
semnate de dl. Victor Roncea în cotidianul Ziua din 9 iunie 2008


Ne exprimăm surprinderea faţă de materialele publicate de dl. Victor Roncea în cotidianul Ziua din 9 iunie 2008.
Dorim să arătăm faptul că, în articolele publicate sub semnătura sa se fac afirmaţii absolut tendenţioase şi fără acoperire în realitate. Asistăm la exprimarea unor „adânci” opinii teologice ce se doresc a fi axiome şi judecăţi de valoare, fără ca emitentul să aibă pregătirea şi competenţa necesară sau cel puţin abilitatea deontologică de se documenta temeinic şi de a se exprima în deplină cunoştinţă de cauză.
Mai mult, Episcopia Oradiei nu a fost contactată în vreun fel de dl. Roncea pentru aflarea adevărului şi în vederea exprimării punctului nostru de vedere, după cum o cere deontologia unui autentic demers jurnalistic, ceea ce îi înscrie acţiunea doar în sfera articolelor de scandal. Acest lucru este evident atunci când sursa de informare a d-lui Roncea este doar un alt ziarist care, după ştiinţa noastră, nu este purtător de cuvânt oficial a vreunei instituţii bisericeşti, ceea ce arată atât slaba documentare cât şi reaua intenţie.

Biroul de Presă al Episcopiei Oradiei

Precizarea mea: Apostazia lui Drincec este dovedita. Comentariile sunt de prisos.
Vedeti mai jos inca un Memoriu al preotilor din Oradia.



Stimate Domnule Redactor,

Suntem un însemnat grup de preoți din Protopopiatul Marghita, Episcopia Oradiei care, ca ultim gest de profunda ingrijorare si disperare, ne adresam Domniei Voastre cu urmatoarele lucruri cat se poate de grave, pe care trebuie sa le stiti pana nu este prea tarziu si pe care va rugam sa le verificati.
Nu stim cine si de ce ne-a pedepsit cu aceast pseudo -episcop Sofronie care de cand a venit la Oradea ne face sa ne fie rusine ca suntem preoti ortodocsi. L-am primit cu dragoste, cu speranta, dar dupa discursul de la intronizare foarte repede ne-am lamurit ca acest ins n-are nimic cu arhieria, cu Biserica, cu omenia romaneasca, el nu e nici macar om, e un IMPOSTOR.
Stie toata tara cum l-a expulzat pe smeritul episcop Ioan! Ce rusine pe obrazul Bisericii! Ce raspuns avem in fata crestinilor, a neoprotestantilor, a catolicilor? N-a fost suficient, nu s-a oprit aici: ne trimite ordin circular in care minte cu nerusinare ca P.S.Ioan si-a dorit sa fie prohodit in satul natal si am crezut, pana cand la inmormantare am auzit testamentul in care Episcopul Ioan a dorit sa fie prohodit la Oradea si privegheat o noapte, sa-i fie citit testamentul dupa slujba si abia apoi sa fie ingropat in Ohaba! Ura si rautatea merg mai departe si ne pune sa-i facem slujba parastasului la 6 saptamani, peste saptamana, in miercurea mare??!! Nici paganii nu-si batjocoresc asa memoria inaintasilor!
L-a alungat pe parintele nostru protopop Gheorghe Ciobai, dupa ce l-a schimbat din functie, din catedrala pe care a construit-o si a acoperit-o in Marghita, iar pe parintele Razvan Rogoz din Satulbarba, ginerele parintelui protopop Ciobai, l-a oprit de la cele sfinte fara nici o ancheta?! S-a interesat macar sa afle cata truda a depus acest parinte protopop ca sa ridice o catedrala si cum a aparat ortodoxia in toate conflictele cu greco-catolicii? Nici macar n-a calcat in Marghita pana ce a luat aceste masuri diabolice!
L-a numit in Parohia Voivozi Simian pe un preot de la Cluj, Calinescu Catalin fara a anunta vacantarea parohiei, iar peste o saptamana (?), la numit consilier la episcopie cu probleme de constructii - biserici si case parohiale. Ce activitate a avut intr-o saptamana? Sau poate la Cluj a ridicat... Catedrala!
Am aflat ca a numit preot greco-catolic in una din cele mai bune parohii de la Tinca, Girisul Negru, fara a anunta parohia vacanta si fara concurs?! Ce dispret fata de preotii ortodocsi din eparhie! Dar nu ne mai miram de nimic cata vreme vicarul episcopiei e un preot divortat! Ni-l da model pentru preoti sau calugari? Ce rusine pe capul nostru! Ne umileste pe toti preotii prin aroganta sa! Noi traim cu salarii modeste, cu salarii restanta, iar episcopul nostru, cu votul saraciei pe capul lui, poarta engolpioane de peste un miliard de lei ( 30 000 €) si ii face daruri PF Patriarh, tot engolpioane, de inca 750 000 de milioane ( 20 000 €)!
Stam zile intregi pentru audienta si ne primeste prin sali de sedinta pentru ca in palat, soptesc pe la Secretariat, intra numai vicarul Mihail care si doarme acolo!
Tradeaza si vinde interesele Bisericii Ortodoxe! Am aparat impreuna cu credinciosii bisericile din 1990 pana astazi, iar cel care ar trebui sa ne sprijine ii obliga pe preotii Puscas sa cedeze pamantul parohiei reformatilori iar cei care suntem in litigiu cu greco-catolicii suntem somati sa nu ne opunem retrocedarilor si sa slujim alternativ! Rad preotii si credinciosii greco-catolici de noi amintindu-ne mereu ca „episcopul vostru ne va da si bisericile si pamanturile”. Ne intrebam cat se poate de serios pentru ce am luptat, pentru cine ? Nici intr-un caz pentru Episcopul Sofronie! Nu cumva este un alt Atanasie Anghel?
Sfinteste Aghiasma Mare cu episcopul unit in ziua Bobotezei la raul Cris!!?? Este singurul episcop din Mitropolia Clujului care nu participa la canonizarea sfintilor mucenici ce si-au jertfit viata pentru credinta ortodoxa de la Bistrita, participand la o slujba obisnuita in protopopiatul nostru, la Porumblaca! Nimeni nu vede ca acest om nu are nimic cu Biserica Ortodoxa, ca o batjocoreste?Are o mandrie luciferica! Ne cere prin ordin circular sa-i punem tablourile chiar si pe Scaunul de Sus? Ne intrebam ingroziti catre Cine „ne plecam zicand; binecuvantat esti Cel ce stai pe scaunul Slavei Tale, Cel ce sezi pe heruvimi”, catre episcopul Sofronie sau catre Arhiereul Hristos?
Pe Sfantul Antimis pe care l-am primit scrie urmatoarele: S-a sfintit acest antimis prin rugaciunile „Smereniei Sale, Domnul Domn, Sofronie... Si dictatorul Ceausescu era mai disctret cu cultul personalitatii...Toate acestea si mai mari decat acestea se intampla la Oradea!
Va rugam sa le verificati pe toate si veti vedea ca sunt adevarate!
Va rugam sa interveniti pentru ca deja e prea tarziu, iar ruptura sufleteasca dintre noi, preotii si cel care spune, pentru ca el nu mai este episcopul nostru, sa nu fie oficiala!
Noi nu ne organizam in sindicat preotesc, dar vrem sa avem episcop ortodox, cu frica de Dumnezeu si cu dragoste fata de preoti si credinciosi!
Daca Sfantul Sinod nu se sesizeaza fata de cele de mai sus, la Oradea, Biserica Ortodoxa va ramane doar cu... Sofronie!
Dumnezeu sa ne ajute!

Homosexuali de buda

Romeo Chiriac publica un articolas simpatic pe blogul jurnalistilor de la Mediafax:

Am fost din categoria celor care i-au privit cu toleranta pe homosexuali, neavand nimic cu gusturile si orientarea lor sexuala. Am constatat ca nu-mi plac scenele din filme sau pasajele din carti cu homosexuali, comparativ cu cele cu lesbiene, spre exemplu … nu mi-am batut capul sa aflu motivul, am zis ca poate e dat de faptul ca sunt un iubitor al sexului frumos. Dar ii toleram, nu ma deranjau. Nu am agreat nici genul de bancuri deocheate care circula pe seama lor, unul dintre ele despre un fotbalist celebru: “Stiti cum a reusit sa aiba copii fotbalistul x? I-a uns c….l cu c…t sotiei”.
Despre prima incercare de agresiune mi s-a povestit cand ma aflam la clubul “Jimmy’z”, la Monte Carlo, dupa ce un prieten a iesit socat din toaleta, spunand ca un homosexual a incercat sa-i faca avansuri si sa-l pipaie. A fost luat in bascalie timp de cateva zile, nebanuind ce e in sufletul lui dupa o astfel de experienta. Am zis ca poate e si din cauza invitatilor de atunci de la club, printre acestia aflandu-se unul din fii lui Kadhafi, printul Albert de Monaco, sau Michael Adams … ca asa o fi la petreceri “selecte” . Dar nu era asa, ulterior, ajungandu-mi la urechi povesti si despre alti barbati atacati, in special in toalete.
Tot in zeflemea l-am tratat si sambata pe un prieten dupa ce mi-a povestit ca fusese atacat in buda de un homosexual. Pana cand, la aproximativ 15′ de la agresiune, de care culmea uitasem cu desavarsire , “imi vine si mie randul”, dupa ce mi-am golit basica udului. Homosexualul, de altfel extrem de agresiv, din fericire nu a putut sa ma atinga decat pe maini in timp ce ma aparam. Apoi, sa aflu cu stupoare ca atacase inca 2 barbati in decurs de aproximativ 60 de minute, fiind dat afara din hotel destul de sifonat … de, “cine seamana vant, culege furtuna”.
Nu i-am inteles pe acesti homosexuali, avand in vedere faptul ca vazusera ca “tintele” lor erau inconjurate la mese de reprezentante ale sexului frumos, iar pentru incercarile lor de agresiune consider ca trebuie aspru pedespsiti.
De cateva zile am constatat ca nu mai folosesc pisoarul ca sa-mi golesc basica udului, ci cabina si ca privesc deja cu suspiciune persoanele care se afla in toaleta :). Chiar si pe un coleg nou de la un alt departament, pe care il banuiesc ca nu prea “haleste” femeile, cu care nu aveam nimic inainte de incident, am inceput sa-l privesc cu antipatie.
Nu stiu daca toti homosexualii se comporta la fel, insa in urma experientei cel putin neplacute din week-end, atitudinea mea fata de ei, care pana atunci consider ca era civilizata, tinde sa fie similara cu cea cu a italienilor fata de romani dupa “cazul Mailat”.
Postat in Social de Romeo Chiriac
Fac si eu o recomandare: Mesaj pentru Europa

Incep represaliile la adresa jurnalistilor de la ZIARUL

NewsIn: Ziariştii de la "Ziarul" îşi acuză patronul de nereguli în acte

Jurnaliştii publicaţiei "Ziarul" îl acuză pe Viorel Sima de încălcarea legii, iar redactor şef, Igor Drag, susţine că a a fost contactat de patronul cotidianului şi a fost ameninţat de acesta că nu-şi va primi salariul pe ultimele două luni, din cauza declaraţiilor făcute în presă.
"Am primit un telefon de la domnul Sima, imediat după ce a apărut în presă ştirea cu închiderea ziarului. Acesta m-a ameninţat că nu voi primi salariul pe ultimele două luni. Însă problema majoră este neregula din acte. După cum am mai spus, salariile angajaţilor erau plătite prin firme - către una pentru fiecare angajat – patronul ziarului luându-şi responsabilitatea ţinerii contabilităţii acestor firme şi plăţii datoriilor către stat. După ce s-a aflat vestea că ziarul nu va mai apărea pe piaţă, directorul executiv al cotidianului a adus dosarele de firmă ale fiecărui angajat în parte. Am constatat aici mai multe nereguli care ţin de neplata impozitelor către stat, urmînd ca noi să fim traşi la răspundere... în momentul acesta suntem buni de puşcărie", a declarat pentru NewsIn, redactorul-şef al publicaţiei "Ziarul", Igor Drag.
Acţionarul publicaţiei "Ziarul", Victor Sima, dezminte cele afirmate de Igor Drag şi spune că nu a avut niciun contact telefonic cu acesta din urmă şi, mai mult, angajaţii sunt cu plata la zi.
"Igor nu a vorbit cu mine şi nu i-am reproşat nimic. Angajaţii sunt plătiţi la zi. Am negociat şi negociez contracte de publicitate cu mai multe persoane şi firme. Ziarul va apărea în continuare pe piaţă, într-o anumită formulă. În momentul în care mă voi hotărâ, voi face publică decizia", a declarat pentru NewsIn, Victor Sima.
Redactorii cotidianului susţin, într-un comunicat remis NewsIn, că Viorel Sima i-a anunţat, săptămâna trecută, că Marius Locic vrea să preia publicaţia, urmând să schimbe linia editorială.
"Publicaţia Ziarul şi-a încetat apariţia fortuit, fără nici un avertisment, în plin război mediatic şi politic, pe ultima sută de metri a campaniei electorale. Numai naivii îşi imagineză că motivaţia încetării apariţiei cotidianului este economică. Eventual naivi ai generaţiei emo ar putea crede în coincidenţe în plină campanie electorală marcată de confruntarea totală dintre grupările politice care încearcă preluarea potului cel mare, cei 20 de miliarde de euro ai Capitalei. Interesele financiare sunt depăşite doar de miza mai largă politică, deoarece se ştie că cine ia acum Capitala va obţine şi controlul la alegerile parlamentare care vor urma. Cine obţine acum Primăria va lua mâine Ţara. Acesta este contextul blocării apariţiei publicaţiei Ziarul de către tipografia lui Marius Locic", se arată în comunicatul redactorilor Ziarul.
Vasile Turcu, cel de-al doilea acţionar al cotidianului, spune că el nu a vândut acţiunile pe care le deţine în cadrul societăţii Ziarul CN SRL şi nu ştie nimic de vânzarea ziarului.
"Nu am vândut nicio acţiune. Împreună cu Viorel Sima, am discutat să relansăm ziarul într-o altă formulă, vrem să facem un ziar economic", a declarat Vasile Turcu.
Redactorii Ziarul cer organizaţiilor de tip sindical ale ziariştilor, dar şi organizaţiilor care monitorizează respectarea libertăţii presei "să ia măsurile pe care le cred de cuviinţă conform statutului şi programului lor". Mai mult, Igor Drag, a depus, în dimineaţa zilei de luni, la departamentul Gărzii Financiare, o plângere împotriva lui Viorel Sima.
"Ne vom adresa Biroului Comisiei Europene la Bucureşti şi Comisiei pentru petiţii a Parlamentului European şi vom depune notificări în vederea marcării acestui eveniment, dispariţia unui cotidian - semnificativ pentru stadiul actual al dezvoltării presei libere şi independente, europene, româneşti", au adăugat redactorii Ziarul.

Inchiderea ziarului ZIARUL - Razbunarea securistilor pe ziaristi

Comunicat al redactorilor publicatiei ZIARUL
Razbunarea securistilor pe ziaristi, la 19 ani de la Mineriada lui Ion Iliescu Publicatia ZIARUL si-a incetat aparitia fortuit, fara nici un avertisment, in plin razboi mediatic si politic, pe ultima suta de metri a campaniei electorale. Numai naivii isi imagineza ca motivatia incetarii aparitiei cotidianului este economica. Eventual naivi ai generatiei emo ar putea crede in coincidente in plina campanie electorala – marcata de confruntarea totala dintre gruparile politice care incearca preluarea potului cel mare – cele 20 de miliarde de euro ai Capitalei.
Interesele financiare sunt depasite doar de miza mai larga politica deoarece se stie ca cine ia acum Capitala va obtine si controlul la alegerile parlamentare care vor urma. Cine obtine acum Primaria va lua maine Tara.
Acesta este contextul blocarii aparitiei publicatiei ZIARUL de catre tipografia lui Marius Locic.
Marius Locic minte cand afirma – catre Mediafaxul de ieri, că închiderea cotidianului ZIARUL nu are "nicio legatura cu tipografia". Redactorii publicatiei noastre au fost instiintati de catre unul dintre patroni, Viorel Sima, ca Locic vroia sa preia publicatia, saptamana trecuta, si sa schimbe pe loc linia editoriala. In spatele grupului de interese reprezentat de Marius Locic se afla o retea de fosti securisti, militieni, ofiteri SIE si SRI. Marius Locic este – la baza –chelner la Sorlei si inca unul cu totul iliterat, in pofida alaturarii locantei in care servea, cu caminele studentesti din Regie. Fostul chelner cu tulburari dislexice este doar un „cover” pentru un grup de dixlexici ai serviciilor, de apevisti care au abandonat „patria si onoarea” alegand devizele si sloganul-deviza „la vremuri noi tot noi”.
Acest grup, descris deja in amanunt si de catre alte publicatii centrale (http://www.evenimentulzilei.ro/index.php?zone=articole&task=detalii-articol&item=799699&page=Serviciul-Imobiliar-de-Elita&current_date=2008-05-24) intentioneaza nu doar obtinerea de castiguri financiare si ci si influentarea jocului politic si infiltarea in randurile breslei ziaristilor, inamicii dintotdeauna ai „cadrelor”.
Conglomeratul de carnatari, chelneri, picolo, ofiteri de cambuza, securisti expirati si „spioni” ratati are acum ambitii literar-jurnalistice, si isi construieste cu elan o interfata publica „de media”, pe stilul vechilor legende operative „de acoperire.” Marius Locic este un afacerist de carton clasic – ba chiar de hartie igienica – dupa cum l-a caracterizat un om de presa din vechea generatie iar tupeul sau este intrecut doar de analfabetismul funciar.
Nu este pentru prima oara cand Locic elimina redactori incomozi. Locic are un dosar pe instanta – care va fi reluat - pentru eliminarea abuziva a unui redactor sef adjunct de la publicatia Atac, dat afara in urma cu un an – pentru a-l servi pe Dinu Patriciu, deranjat de scoaterea la lumina a dosarului Rompetrol.
Actualul redactor sef al publicatiei ZIARUL, Igor Drag, s-a referit pe larg la asa zisul patron de presa Marius Locic in editorialul sau, din ultimul numar de ziar aparut pe piata. Imediat dupa acesta tipografia acestuia a anuntat stoparea tiparirii ziarului.
ZIARUL este o publicatie cu vechime, o marca de presa care a depasit un cincinal, un ziar auditat BRAT si SNA. Ultimele statistici ale SNA si BRAT arata ca publicatia noastra se afla in primele zece ziare din Romania, ca vanzare, tiraj si audienta. Tot din statistica SNA rezulta ca ZIARUL avea un numar de 141 000 de cititori – medie zilnica.
Asadar, in contextul campaniei electorale de acum, cand diferenta dintre procentajele principalilor candidati este infima si cand votul va departaja probabil castigatorul cu maximum cateva mii de stampile, cotidianul ZIARUL, orientat mai ales catre cititorul din Capitala, are o pondere. O astfel de publicatie, ca orice alta publicatie centrala, poate face diferenta, mai ales avand in vedere masa nehotaratilor si coincidenta alegerilor cu ziua Mineriadei din 1990 a lui Ion Iliescu.
Cateva mii de bucuresteni s-ar putea enerva, sau nu, amintindu-si de 13 – 15 iunie 1990. Cotidianul ZIARUL a tot enervat institutii serioase in ultima perioada. De la CSM pana la SRI de la MAPN pana la Patriarhie.
Ziaristii cotidianului ZIARUL au dus campanii de interes national cu privire la actiunile extremistilor maghiari, au contestat inclusiv in instanta ilegalitatea unor astfel de organizatii, au documentat activitatea prezenta si trecutul dubios al majoritatii ministrilor regimului actuala, au scos la iveala detalii ale unor licitatii si contracte oneroase, incheiate pe spatele cetatenilor, au scris despre clanurile tiganesti, despre mafiile securistice, despre incompetenta si coruptia unor magistrati de varf, au scris despre marile tunuri trase Romaniei – Petrom si Rompetrol, au adus la cunostinta cititorilor date ce privesc siguranta nationala si interesul public.
Autorii acestor materiale au fost amenintati, au fost apostrofati, au fost luati la rost in diferite moduri, am fost chemati in instanta, s-au dat telefoane „de sus” si de jos si intr-un final au fost „executati” printr-o manevra clasica, „de preluare agresiva”. Suntem mandri ca am facut fata, cat ne-a stat in putinta, presiunilor si „combinatiilor operative”. Nu suntem la varsta lamentarilor si nici nu avem a ne plange. Tragem doar (inca) un semnal de alarma, in atentia, mai ales, a colegilor nostri mai tineri, care abia pasesc pe campul minat al presei.
Multumim pe aceasta cale colegilor de la Mediafax, Newsin, Civic Media, care au informat cu obiectivitate si profesionalim opinia publica despre „cazul” nostru.
Multumim si colegilor mai vechi sau mai noi care ne-au sunt si ne-au incurajat, fie ca au scris sau nu.
Atragem atentia si autoritatilor statului roman ca reglementarea teritoriului presei, protejarea libertatii cuvantului, a liberei informatii ar trebui sa fie un obiectiv de luat in considerare, nu doar o propozitie declarativa. Minarea sistematica a teritoriului presei poate avea consecinte grave la nivelul intregii societati.
Am trimis spre instiintare acest material catre colegii din presa si ca o precizare fata de afirmatiile mincinoase ale numitului Locic Marius aparute in fluxul de stiri Mediafax de ieri.
Pe de alta parte, ne adresam tot colegilor din presa – desi solidaritatea de breasla este tot mai subtire astazi -, pentru a nu trece cu vedere acest „incident” care marcheaza disparitia unui cotidian, in plina campanie electorala.
Cerem organizatiilor de tip sindical ale ziaristilor, dar si organizatiilor platite din bani europeni, care vegheaza asupra „libertatii presei” sa ia masurile pe care le cred de cuvinta conform statutului si programului lor.
Ne vom adresa Biroului Comisiei Europene la Bucuresti si Comisiei pentru petitii a Parlamentului European si vom depune notificari in vederea marcarii acestui eveniment, disparitia unui cotidian - semnificativ pentru stadiul actual al dezvoltarii presei libere si independente, europene, romanesti.

Pentru conformitate

Igor Drag redactor sef (tel 0729 098 026)
George Roncea sef departament investigatii (0722 610 013)
Foto: ZIARUL 8.05.2008 Ultima aparitie
Cititi ultimul editorial al lui Igor DRAG si despre cazul ZIARUL

Sunday, June 8, 2008

Secretele serviciilor secrete: SRI scurtcircuitat

In urma informatiilor privind finalizarea asa-numitei "reforme Maior" in Serviciul Roman de Informatii, am solicitat unui expert al intelligence-ului romanesc, generalul Aurel Rogojan, sa ne descalceasca din istoria incurcata a reformelor serviciului secret roman, de la Departamentul Securitatii Statului la noul SRI, urmand sa solicitam si directorului institutiei, ambasadorul George Maior, un punct de vedere. Este de consemnat si faptul ca, in timp ce editorii ziarului analizau interviul, SRI a intervenit prin mijloace specifice pentru a afla ce contine exact acest interviu, confundand - pe banii contribuabililor romani - un subiect intern al ziarului ZIUA cu o "amenintare la adresa sigurantei nationale a Romaniei". Generalul (r.) Aurel Rogojan este un profesionist al lumii informatiilor: fost sef de cabinet al generalului Iulian Vlad, conducatorul DSS, si fost sef al Serviciului Independent Secretariat Juridic, devenit, ulterior, consilier al comunitatii din informatii de dupa 1990, a fost desemnat de Consiliul Director al SRI sa reprezinte institutia la alcatuirea pachetului Legilor sigurantei nationale intocmit de Administratia Prezidentiala. Concluzia discutiei cu profesorul de spionaj si contraspionaj este ca reformele succesive din interiorul SRI au declansat un adevarat scurtcircuit al sistemului de siguranta nationala.

Domnule general, Serviciul Roman de Informatii, dupa datele pe care le cunoastem, a cunoscut o noua reorganizare: reforma Maior. Ea survine la sapte ani dupa asa-numitei "reforma Timofte". In ce consta noua abordare a conceptiei si structurii serviciului?
Continuarea la

Daca ei vor tacea, pietrele vor striga

La nici un an de la moartea, inca neelucidata, a Patriarhului Teoctist, Biserica Ortodoxa Romana pare mai subminata ca nicicand. Dupa ce actualul Patriarh, Daniel, s-a internat in spital, amanand intronizarea noului Mitropolit al Moldovei si Bucovinei pana ieri, parca miscarile divergente s-au intetit.
Semne s-au tot dat, dar ele au ramas nebagate in seama de Noua Patriarhie, care a preferat sa se razboiasca cu ziaristii doritori de adevar decat sa pedepseasca la timp semnele ereziilor viitoare. Prima cadere majora a aparut de Boboteaza, cand Episcopul Oradiei, Sofrornie Drincec, a savarsit Sfintirea cea Mare a apei la Boboteaza impreuna cu episcopul greco-catolic Virgil Bercea. Pacatul Episcopului Sofronie este la fel de mare cu cel mai cunoscut, al Mitropolitul Nicolae Corneanu, care s-a impartasit cu nonsalanta impreuna cu catolicii si greco-catolicii, pentru ca sfintirea apei la slujba de Boboteaza este o prelungire a Sfintei Liturghii. Gestul sau a avut insa antecedente: in toamna lui 2007 Sofronie a participat la un concert de colinde la greco-catolici impreuna cu membrii corului Facultatii de Teologie Ortodoxa din Oradea. Cu acest prilej, a cerut iertare amicilor sai schismatici "pentru toate necazurile pricinuite de inaintasii sai ortodocsi greco-catolicilor". Adica pentru ca ortodocsii au acceptat sa fie spanzurati, trasi pe roata, spintecati sau biciuti, ei si familiile lor, odata cu arderea caselor si confiscarea bisericilor lor! Pentru aceasta iertare pangaritoare a memoriei martirilor romani ortodocsi, Drincec, un adevarat greco-catolic sub acoperire, a fost primit cu aplauze la scena deschisa. Mai mult: el a spus, "profetic", sub imperiul aplauzelor prelungite, ca se spera ca in curand sa se ajunga la "impartasirea din acelasi potir". Nici nu a durat mult. Si, cu toata gravitatea faptelor, Sfantul Sinod a tacut.
Continuarea la
Daca ei vor tacea, pietrele vor striga de Victor RONCEA


Foto: Sofronie in plin act de erezie. Vezi si
http://www.razbointrucuvant.ro/2008/06/07/sistemul-sau-cum-lucreaza-satana-la-doua-maini/

Tacerea Patriarhului

Memoriu PF Daniel Muntele Athos (PDF, 3165 kB) Descarca »
Cuvantul Parintelui Justin Parvu (DOC, 29 kB) Descarca »
PF Daniel refuza sa ia o decizie in cazul Mitropolitului Banatului si al Episcopului Oradiei, acuzati de erezie de catre ierarhi, mari duhovnici si calugarii de la Muntele Athos * Tacerea lui Daniel este cu atat mai suspecta cu cat gestul eretic al Mitropolitului Corneanu, de a se impartasi cu greco-catolicii, a starnit protestul Bisericii Ruse si al Bisericii Greciei


Noul mitropolit al Moldovei si Bucovinei, Teofan, a fost intronizat ieri in Catedrala Mitropolitana de la Iasi, intr-o ceremonie impresionanta. Instalarea IPS Teofan survine insa unui moment de maxima tensiune in sanul Bisericii nationale: in timp ce apar diverse "sindicate preotesti", inalti ierarhi, ca Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu si Episcopul Oradiei, Sofronie Drincec, cad in erezie grava alaturi de greco-catolici. Mari duhovnici si calugarii de la Muntele Athos solicita caterisirea ereticilor. Pe deasupra, Biserica Ortodoxa Rusa intervine si ea pentru explicatii la adresa acestor manifestari schismatice. Cu toate reactiile interne si externe la gestul Mitropolitului Corneanu, Patriarhul Daniel a refuzat sa ia o decizie in intalnirea Sinodului permanent, de vineri, de la Manastirea Neamt, preferand tacerea. Mai mult ca sigur ca PF Daniel asteapta crearea unui curent puternic, nu numai in randul Bisericii, ci si de opine, pentru a lua o hotarare, pe care, altfel, a amanat-o pentru intalnirea Sinodului Mare, de la inceputul lui iulie.
IPS Teofan vine de la Mitropolia Oltenie, la fel ca si regretatul Patriarh Teoctist, si devine, conform traditiei, al doilea ierarh al Bisericii Orodoxe Romane, dupa Patriarhul Daniel. IPS Teofan Savu este cel de-al 80-lea mitropolit al Moldovei si Bucovinei de la infiintarea sa si pana in prezent. Din aceasta pozitie, el se va confrunta si cu problematicile vecinatatii rasaritene legate de Mitropolia Basarabiei si Exarhatul Plaiurilor recent admonestata de Biserica Rusa si aliatii ei pentru cateva eparhii activate sinodal, de la Bucuresti, in Transnistria. Patriarhul Daniel a anuntat ieri ca va prelua locotenenta Mitropoliei Olteniei, dupa ce a detinut-o pana acum si pe cea a Moldovei.
Continuarea la
ZIUA: Tacerea Patriarhului

Vezi si
Apostazia Mitropolitului Corneanu




Semne, TVR, 31.05.2008, Rafael Udriste

Cimitir al ostasilor romani resfintit dupa 60 de ani peste Prut

Slujba de sfintire a cimitirului romanesc reamenajat dupa peste 60 de ani a inceput cu arborarea a doua drapele tricolore romanesti si cu intonarea Imnului National, "Desteapta-te, romane!". De asemenea, s-a cantat si "Limba noastra".

Un cimitir al ostasilor romani a fost inaugurat duminica in satul Nicolaieuca, raionul Orhei (zona de centru a Republicii Moldova), eveniment organizat cu sprijinul Oficiului National pentru Cultul Eroilor (ONCE) si Consiliul Mondial Roman (CMR), la care au fost prezenti oficiali de la Chisinau si Bucuresti, transmite corespondentul local Rompres.
In cimitirul de la Nicolaieuca sunt ingropati 41 de ostasi (n.r. 42, potrivit altor surse), cazuti in luptele de la Hirova, din iulie 1941. Acesta este amplasat la o margine a cimitirului din sat. Pana nu demult, cimitirul era imprejmuit de un gard de copaci si sarma iar, la capatul mormintelor, erau cruci de lemn care, intre timp, au putrezit. Dupa reconstructie, cimitirul a fost inconjurat de un gard de metal, mormintele au fost curatate, au fost construite 15 cruci din piatra, amplasate cate trei in cinci randuri, iar, pe fiecare dintre ele, a fost plasata inscriptia "Eroi romani necunoscuti".
La intrarea in cimitir a fost instalata o troita de lemn, sculptata de mesteri din Romania. In dreapta acesteia, este amplasata o piatra in care sunt incrustate numele a 41 de ostasi din Divizia 5 infanterie, morti in luptele de la Hirova din 13-14 iulie 1941. In stanga, pe alta lespede de piatra este incrustata stema Romaniei.
Desteapta-te, romane!
Inaugurarea cimitirului a inceput cu arborarea a doua drapele tricolore romanesti si cu intonarea Imnului National, "Desteapta-te romane". De asemenea, s-a cantat si "Limba noastra".
Un sobor de preoti de la Mitropolia Moldovei (subordonata Bisericii Ortodoxe Ruse) si Mitropolia Basarabiei (subordonata Bisericii Ortodoxe Romane) au sfintit cimitirul si au sustinut o ceremonie religioasa.
Zeci de localnici, in special rude ale ostasilor cazuti in timpul celui de-al doilea razboi mondial au participat la festivitate. De asemenea, aici au fost prezenti oficiali de la Bucuresti - Eugen Tomac, consilier in administratia prezidentiala pentru romanii de pretutindeni, reprezentanti ai ONCE, CMR, Ambasadei Romaniei de la Chisinau, dar si oficiali din Republica Moldova, printre care deputati, reprezentanti ai administratiei publice locale.
Consilierul prezidential Eugen Tomac a declarat ca evenimentul reprezinta un gest firesc si absolut normal pentru ca, pretuind trecutul, putem privi cu foarte multa incredere si speranta in viitor. Neculai Popa, secretar general al CMR, a declarat pentru Rompres ca vede mai multa intelegere in Republica Moldova fata de asemenea evenimente, avand in vedere ca aici au venit reprezentanti ai armatei Republicii Moldova alaturi de armata romana, iar preotilor de la cele doua Mitropolii li s-a permis sa faca o ceremonie impreuna. "Este un semn de pace si relatii omenesti. Vad ceva pozitiv si cred ca s-a facut un pas inainte, fata de acum doi ani, cand am venit pentru prima data la acest cimitir iar oamenii din sat, impreuna cu preotul, au venit sa ne bata. Probabil ca azi, mortii ne-au unit pe toti", a concluzionat el.
Mai multe manifestatii dedicate eroilor romani cazuti pe teritoriul Republicii Moldova in cel de-al doilea razboi mondial s-au desfasurat saptamana aceasta. Joi, 5 iunie, de Ziua Eroilor, in satul Cunia, raionul Cantemir (sudul Republicii Moldova) a fost sfintita o troita in memoria celor cazuti in cel de-al doilea razboi mondial si au inceput lucrarile de amenajare a unui cimitir, cu sustinerea Oficiului National pentru Cultul Eroilor din Romania. Dupa aceasta a avut loc o slujba religioasa la Tiganca, la cimitirul ostasilor romani. Sambata au inceput lucrarile de amenajare a unui alt cimitir al ostasilor romani la Chistelnita, raionul Stefan Voda (zona de est a Republicii Moldova).
ZiuaOnline

Friday, June 6, 2008

Eroii uitati ai Romaniei

Cu Ordinul National Steaua Romaniei in piept si Cetatenia de Onoare a Capitalei in buzunar, Tudor Popa, Andrei Ivantoc si Alexandru Lesco nu sunt bineveniti la Bucuresti
Saptamana aceasta s-a implinit un an de la eliberarea ultimilor detinuti politici de la Tiraspol, fosti membri ai "grupului Ilascu". Ziarul ZIUA a militat de-a lungul anilor pentru punerea in libertate a patriotilor romani. Ne-am deplasat la Chisinau ca sa vedem in ce conditii traiesc cei trei astazi. La un an de la eliberarea eroilor de la Nistru, Tudor Popa si Andrei Ivantoc, dupa 15 ani de temnita grea si ilegala, si la patru ani de la punerea in libertate a lui Alexandru Lesco, dupa 12 ani de suferinte la Tiraspol, situatia eroilor romani nu s-a imbunatatit remarcabil. Mai mult, eroii sunt suntati de autoritatile de la Bucuresti.
Desi au cetatenie romana si au primit Ordinul National Steaua Romaniei si Cetatenia de Onoare a Capitalei, cei trei nu pot locui in Romania. Pentru ca nu au buletin. Si nu au Carte de Identitate romaneasca pentru ca nu au resedinta in Romania. Si nu au resedinta in tara pentru ca, desi li s-au facut numeroase promisiuni, apartamentele cuvenite in Bucuresti nu au mai aparut niciodata. Pana si telefonul mobil oferit fiecaruia de premierul Calin Popescu Tariceanu, cu asigurarea ca il vor putea folosi in permanenta, intr-o zi, dupa vreo luna de folosinta, s-a oprit, definitiv. Guvernul nu a putut da nici o explicatie. Mai mult: un proiect de lege initiat de senatorul si poetul Adrian Paunescu, prin care li se confereau celor trei luptatori incarcerati si torturati pentru Romania peste 5000 de zile aceleasi drepturi cu cele ale revolutionarilor de-o zi-doua din decembrie 1989, s-a izbit de refuzul unor deputati. Alti parlamentari au umblat chiar la lista eroilor, eliminandu-l pe ascuns pe Alexandru Lesco. Si acesta este doar varful aisbergului incercarilor la care sunt in continuare supusi cei trei. De fapt, modul in care sunt tratati arata ca statul roman ii considera pe basarabeni, chiar eroi pentru Romania fiind, un fel de "romani de mana a doua".
Piedici de la deputati
Eliberarea tuturor detinutilor politici din Transnistria deschide, in sfarsit, calea restituirii adevarului istoric asupra acestui episod eroic din cronica zbuciumata a primelor decenii din viata statului independent, proclamat pe ruinele "Republicii Ribbentrop-Molotov", si ea plasmuita din trupul sfasiat al Basarabiei istorice, consemna analistul Corneliu Vlad.
Cu toate acestea, acum, la un an de la acel moment urmat de decorarea celor trei eroi, observam cum nerecunostinta devine aproape "de stat". La inceputul anului, membrii Comisiei Juridice din Camera Deputatilor s-au certat timp de o ora si jumatate pe marginea unui proiect de lege privind declararea lui Ilie Ilascu, a lui Andrei Ivantoc si a lui Tudor Popa - numele lui Alexandru Lesco a disparut misterios - drept eroi-martiri. "Acesti romani care s-au aflat intr-o parte a Romaniei instrainata, in Republica Moldova, au facut fapte de eroism. Au fost condamnati la moarte sau la detentie pe viata. Este o onoare pentru noi sa putem face macar atat. Sa fim solidari, mai ales ca ei sunt bolnavi", a spus senatorul Adrian Paunescu, unul dintre initiatorii proiectului. Senatorul le-a mai cerut membrilor comisiei sa il nominalizeze in titlul si textul legii si pe Alexandru Lesco. In prezent insa, dupa aprobarea propunerii in Senat, proiectul a ramas "in aer", uitat de responsabilii parlamentari.
Fundatie pentru Romania
In urma cu un an, la 2 si, respectiv 4 iunie, Andrei Ivantoc si Tudor Popa vedeau libertatea prima oara dupa 15 ani. Cu trei ani inainte, tot la 2 iunie, Alexandru Lesco se trezise, la randul lui, intr-o lume noua si, oarecum, potrivnica.
Corneliu Vlad, un reputat comentator de politica externa, remarca atunci ca cei trei, reintorsi asemenea lui Ulise acasa dupa un rastimp lung si lugubru in iadul temnitelor transnistrene, incearca sa revina la viata normala, sa se obisnuiasca din nou cu libertatea. "Incet, incet, ma deprind si eu cu lumea" - spunea unul dintre ei. S-au aflat la un control de sanatate la Spitalul Militar din Bucuresti, la un sejur oferit de presedintele Traian Basescu in Romania, dupa care, au revenit de unde au plecat. S-au acomodat cu greu - lumea a evoluat rapid in 15 ani. Acum sunt alaturi de cei dragi si nu isi reneaga crezul pentru care si-au sacrificat libertatea: limba romana si Romania Mare. Iar "daca s-ar intoarce timpul inapoi as face exact acelasi lucru" - marturiseste unul dintre ei. Printr-o adevarata minune - scria Corneliu Vlad in urma cu un an -, acestia au supravietuit tuturor incercarilor, desi cand i-am vazut in custile cu gratii de fier ale simulacrului judiciar de la Tiraspol, in 1992, ajunsesera la granita subtire dintre viata si moarte. Si-au regasit familiile, liberatea si poporul, au ramas neclintiti in convingeri si traiesc printre semenii lor nu atat ca eroi, cat ca oameni obisnuiti. Mai mult, doi dintre ei - Popa si Lesco (foto sus) - au pus bazele Fundatiei pentru Romania, prin care doresc sa-si continuie activitatea, pentru romanii de pe ambele maluri ale Prutului.
Andrei Ivantoc, agresat in momentul eliberarii
Acum un an, BBC si alte canale romanesti transmiteau in direct eliberarea zbuciumata a detinutilor. Andrei Ivantoc a fost agresat de fortele de securitate ale Tiraspolului si apoi luat cu forta de autoritatile Republicii Moldova si transportat la Chisinau. Incidentul a avut loc in momentul eliberarii la punctul de control de langa Tighina, cand Andrei Ivantoc a inceput sa fuga spre teritoriul controlat de regimul separatist de la Tiraspol. El a fost urmarit, ajuns din urma, trantit la pamant si batut de agenti ai securitatii nistrene. Apoi a fost urcat cu forta intr-o masina oficiala a Republicii Moldova, care a trecut in viteza de bariera de securitate, unde asteptau mai multe personalitati ale vietii publice si numerosi ziaristi. Seful Misiunii OSCE in Republica Moldova, Louis O'Neill, a afirmat ulterior ca in momentul eliberarii acestuia nu a fost aplicata forta. Andrei Ivantoc a negat insa acest lucru, afirmand ca reprezentantii OSCE evita sa spuna adevarul, fapt intarit de ziaristii aflati la fata locului.
Tudor Popa: "Suferinta noastra nu a fost degeaba"
Tudor Popa, ultimul detinut politic din grupul Ilascu, a fost eliberat la 4 iunie, cu putin dupa ora 10.00, la punctul de granita de la Dubasari.
Desi fusese anuntat initial ca va parasi inchisoarea la ora 16.00, gardienii i-au deschis poarta dimineata, probabil in speranta ca va fi intampinat de mai putini ziaristi. Eliberarea sa vine dupa 15 ani de detentie ilegala la care a fost condamnat de autoproclamatul regim transnistrean. "Neamurile, Romania, conducerea Romaniei, m-au sustinut mult. Cred ca suferinta noastra nu a fost degeaba. Noi am dorit ca tara sa fie integra, mare. Au fost unii care nu au dorit asta. Nu am castigat acum, vom castiga pe urma. Are sa vina timpul", au fost primele declaratii date de Popa jurnalistilor care l-au asteptat.
Alexandru Lesco: "Cauza romaneasca ramane aceeasi"
Alexandru Lesco, detinut de regimul separatist din Transnistria a fost eliberat din detentie intr-o miercuri, la 2 iunie 2004, ca urmare a expirarii termenului de condamnare de 12 ani. "Pentru mine, cauza romaneasca ramane aceeasi. Eu am fost condamnat pe nedrept. Asa am considerat atunci si de aceasta sunt convins si acum. Curtea Europeana pentru Drepturile Omului va conchide cu siguranta ce a fost cu aceasta condamnare ilegala", a declarat Alexandru Lesco in mijlocul grupului de prieteni si de ziaristi care l-au asteptat la "frontiera" cu Transnistria. "Am iesit asa cum am fost arestat: cu buzunarele goale. Sufletul nu mi-a secatuit insa. Nu pot sa spun ca regret amarnic acesti ani. Am stat pentru poporul roman si limba noastra romaneasca. Va iubesc pe toti si va multumesc, popor roman!". Alexandru Lesco si Tudor Popa nu s-au lasat si au infiintat o organizatie neguvernamentala - Fundatia Pentru Romania - prin care isi propun sa desfasoare activitati de informare, editare de carti si alte actiuni culturale, pe ambele maluri ale Prutului. Intervievat de Gardianul la aniversarea a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Tara, Lesco afirma: "27 martie are, pentru mine, o semnificatie aparte. Chiar daca a durat mult prea putin, doar 22 de ani, momentul este unul de neuitat. Si acum, stiti vorba aia: nu mor caii cand vor cainii. Sper intr-o Unire mai mare!".
Foto: La eliberare, in 2007, Tudor Popa impreuna cu Alexandru Lesco si astazi, la un an, in 2008


Ungureanu, intotdeauna loial? Bine, bine: loial. Dar cui?

Puiutul lui Andrei Plesu, Mihai Razvan Ungureanu, isi lanseaza sambata o carte la Bookfest, tiparita, cum altfel?, la editura PCUS-Iasi, Polirom: "Intotdeuna loial" (mereu profund si genial?), "editie ingrijita de Ana Dinescu". Uite ce-a ajuns Ana dupa ce am am bagat-o in MAE (la cererea lui Razvanel, ce-i drept): ingrijitoare la curtea miracolelor! Mai sa fie! Dar Cartea de Munca unde i-o fi ramas sau ajuns: la prima, la a doua sau la a treia institutie?... Dar ce mai conteaza?

Ca Plesu, piticul de gradina al lui Patriciu, vrea sa-l faca pe Mihaita presedintele universului, daca ar putea intra in contact cu omologii sai, omuletzii verzi, e stiut. Zice inainte-cuvantatorul de serviciu din el, despre Razvanel: "diplomaţia şi politica în genere erau, pentru el, nu simple dexterităţi anexe, conjuncturale, ci ingredientele unei vocaţii. (..) Restul e destin. Şi va fi, deopotrivă, istorie, căci îi prevăd autorului o traiectorie publică de ordinul excepţiei”. Mai-mai! Nu stiu de ce si cum dar, fara sa-mi doresc sa fiu rautacios - chiar dimpotriva as putea spune, am fost extrem de ponderat, pana acum, de dragul cuiva dar nu spui cine, persoana insemnata - prefatatorii dau pe-afara de o atentie homo-intelectuala nu prea cusher, ca sa zic asa. Tz tz tz... Iata ce zice si distinsul comentator de politica externa Emil Hurezeanu - care zilele trecute uitase ca avem ambasadori in SUA si UK inca de la inceputul anului - ca a gasit intre copertile "nenarcisiste" ale "memoriilor" reputatului ministru de Externe care a brevetat diplomatia in genunchi sau/si vier-pfoten: "fărîme din eforturile unui înalt demnitar dedicat, instruit şi briliant şi chiar imaginea în epură, ce-şi aşteaptă dezvoltările, a unui om de stat luminos şi responsabil".

Noroc ca nu mai traieste Ceausescu saracul, ca ar fi plesnit acum, pe loc, de invidie! Dar, poate, ar fi fost si putin mandru: nu spunea tanarul membru al CC al UTC dupa intalnirea sa cu secretarul general al PCR, agitandu-si mana dreapta deasupra clasei, ca "de-acum incolo nu ma voi mai spala - l-am atins pe tovarasul Nicolae Ceausescu!"?

Se pare ca de-atunci a ramas... de dreapta...
:)