RASARITUL romanesc si Parteneriatul Estic. Greul pentru Romania in Uniunea Europeana si in NATO abia acum a inceput

Cum putem folosi Parteneriatul Estic

de George DAMIAN

Lansarea Parteneriatului Estic la Praga nu a starnit foarte multe valuri la Bucuresti - in ciuda faptului ca ne intereseaza in mod direct. Romania este singura tara membra a Uniunii Europene care are granita cu trei dintre tarile din Parteneriatul Estic: Ucraina, Republica Moldova si Georgia (aceasta din urma ceva mai indepartata, dar avem acces direct la ea prin Marea Neagra). Asa ca diplomatia romaneasca ar trebui sa fie pilonul, pivotul, releul, lantul de transmisie, pinionul, arborele cotit - in orice caz, o piesa importanta in angrenajul acestui proiect major al Uniunii Europene.Situatia de pe teren insa este extrem de trista. Cu Republica Moldova suntem practic in razboi diplomatic. Ne-au fost expulzate cateva echipe de diplomati, la pachet cu un ambasador, ne-a fost refuzat ambasadorul de avarie, ne-au fost impuse vize. Comunistii de la Chisinau acuza Romania la orice ora din zi si din noapte pe oriunde gasesc un binevoitor gata sa-i asculte ca a organizat o tentativa de lovitura de stat in stanga Prutului. Mesajul comunistilor de la Chisinau catre Uniunea Europeana poate fi sintetizat in urmatoarea forma: vrem sa ne apropiem de voi, dar vrem sa stam cat mai departe de Romania. Destul de greu, avand in vedere geografia si faptul ca Romania este membra a Uniunii Europene.Dinspre Ucraina bate crivatul... Saptamana aceasta Kievul si-a trimis buzduganul la Bucuresti, pe Boris Tarasiuk, fost ministru de Externe si in continuare unul dintre creierele politicii externe ucrainene. Tarasiuk a prezentat lista problemelor bilaterale Romania-Ucraina si viziunea de la Kiev. Bineinteles, totul e invers decat stiam noi: Ucraina a castigat procesul de la Haga privind delimitarea platoului continental din Marea Neagra, romanii din Ucraina topaie de fericire pentru ca le sunt respectate integral drepturile, canalul Bistroe nu are niciun fel de legatura cu ecologia, spionii nu sunt spioni, iar la Chisinau au fost arborate simboluri romanesti. Ocin haraso!
Diplomatia romaneasca se afla in fata celei mai dificile sarcini de dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Pozitia romaneasca trebuie exprimata cat se poate de clar. Ucraina trebuie sa puna in practica angajamentele privind respectarea drepturilor omului asumate prin participarea la Parteneriatul Estic. Adica trebuie sa permita cu adeva­rat folosirea limbii romane in scoli - nu doar la orele de sport si lucru manual, asa cum indica ultimele reglementari ale Ministerului Invata­mantului de la Kiev. Ar fi un gest elegant din partea ucrainienilor sa permita si folosirea limbii romane in administratie si justitie, sa aloce de la buget fonduri pentru sprijinirea culturii romane, sa-i descopere pe cei care incendiaza casele si masinile preotilor romani - in sfarsit, mai sunt multe de facut.

La Chisinau comunistul Vladimir Voronin a spus scurt si la obiect ce isi doreste de la Parteneriatul Estic: anularea regimului de vize pentru cetatenii moldoveni si incheierea cat mai rapida a unui acord economic care sa permita exporturi masive in Uniunea Euro­peana. Doar ca pentru a primi cadourile acestea de la Uniune, Voronin ar trebui sa inceapa prin anchetarea serioasa a cazurilor celor trei tineri morti la Chisinau in urma protestelor din 7 aprilie. Ar mai trebui pedepsiti si militienii care au rupt oasele a aproape 100 de tineri si ar mai trebui investigate si retinerile ilegale. In paralel Voronin si comunistii lui ar trebui sa ceara scuze Romaniei pentru acuzatiile nefondate, sa accepte un nou ambasador si sa ridice vizele impuse ilegal.

Parteneriatul Estic al Uniunii Europene va fi o incercare a fortelor Romaniei - diplomatia se va afla in prima linie, insa este nevoie de mai mult. Greul pentru Romania in Uniunea Europeana si in NATO abia acum a inceput.

Cum putem folosi Parteneriatul Estic de George DAMIAN

CE VREA RUSIA. Masa rotunda despre tendintele globale ale Federatiei Ruse. Ce zic analistii Corneliu Vlad si Viaceslav Samoskin TEXT/VIDEO

Fundatia Europeana Titulescu a organizat o masa rotunda cu genericul “Noi accente in politica externa globala a Federatiei Ruse” la care au participat personalitati din lumea politicii, diplomatiei si analisti de politica externa.Directorul executiv al Fundatiei, George G. Potra, a subliniat ca schimbarile din politica globala care apar in ultima perioada dintre liderii marilor puteri merita a fi analizate pentru ca “se rasfrang si asupra tarilor mai mici”.
Ministrul consilier, George Apostoiu, a puctat cateva accente din actuala politica externa rusa si anume: apararea intereselor economice, mentinerea din sfera de influenta a statelor ex-sovietice si recastigarea statutului de putere mondiala.
Ambasadorul Ion Porojan s-a referit la prima intalnire a liderilor american si cel rus, Barack Obama si respectiv, Dmitri Medvedev, care au incercat sa imprime noi accente in dialogul dintre Washington si Moscova. “Abordarea celor doi lideri a problemelor privind reducerea armamentului, discutarea problemelor din Coreia de Nord si Iran pe cale diplomatica, fara utilizarea fortei denota faptul ca exista sanse de a fi rediscutate si redefinite relatiile”.
Analistul de politica externa Corneliu Vlad, director editorial al Agentiei Inforusia a atras atentia ca liderul de la Kremlin, care va implini in luna mai un an de mandat, a tras “doua salve de tun chiar in prima luna de la instaurare in functie”. “Presedintele Medvedev a propus o noua constructie de securitate europeana, concept care este orientat statelor interesate, nu blocurilor si aliantelor militare, dupa care a lansat un nou aranjament energetic mondial, care acum cateva saptamani s-a configurat intr-un proiect de o noua Carta energetica”. Corneliu Vlad a mai spus ca din analizele politologilor si analistilor de politica externa denota faptul ca “americanii au mai multa nevoie de rusi pentru asi solutiona problemele lor si anumite probleme prin intermediul Moscovei (vezi Coreea, Iran), decat rusii de americani”. Referindu-se la prima intalnire dintre Obama si Medvedev a calificat-o drept o “intalnire de tatonare”, insa importanti sunt “pasii care vor fi facuti de acum incolo”. Publicistul Viaceslav Samoskin, senior editor al Agentiei Inforusia a tinut sa detalieze unele aspecte din rationamentele Kremlinului care au facut sa lanseze acest Tratat de securitate europeana, menit “sa completeze documentul actual”. Potrivit lui Samoskin noul Tratat “va concretiza interesele statelor la nivel global, fara a restrictiona sau a minimaliza interesul unui stat in detrimentul altui stat”.Diplomatul Vasile Buga a remarcat faptul ca Federatia Rusa in ultimul deceniu manifesta o continuitate in strategia politicii externe prin “asigurarea unui brau de securitate langa granitele ei si in sfera acesteia de influenta”.Dezbaterea a prilejuit o mai buna cunoastere a directiilor principale din politica externa a Federatiei Ruse in primul an de mandat al presedintelui rus Dmitri Medvedev.(inforusia.ro – Lucia BEIU) (04.05)

EDITORIAL

La vară, când va fi cald

de Corneliu Vlad

Exista un tip de analişti – li se mai zice şi kremlinologi – care îşi bat capul să explice marelui public, dar şi marilor cancelarii, din Occident ce se întâmplă azi în Rusia. Unii dintre ei, cei mai „populari” se exersează, de câtva tip, într-un fel de joc de societate care seamănă cu cel pe care-l practică nuntaşii mai curioşi : cine-l calcă primul pe picior pe celălalt : mirele pe mireasă ori invers. Adică : de fapt, cine conduce Rusia, Medvedev sau Putin ? De vreun an şi ceva, cei doi lideri de la Moscova nu le dau, spre marea lor dezamăgire, indicii cât de cât de luat în seamă în formularea răspunsului la întrebarea : Cine e şeful. Dar şi analiştii serioşi sunt solicitaţi de probleme, e drept, mai serioase, şi ele. Cum pot fi definite, în acest moment, relaţiile dintre Rusia şi Occident ? De fapt, relaţiile cu Occidentul, in integrum, sau pe felii : cu Statele Unite, NATO, UE (ori, şi aici, cu Germania, Franţa, Marea Britanie etc. luate în parte ?)
Dinamica Rusia-Occident e, oricum, destul de greu de definit într-o formulă succintă. De pildă, relaţiile ruso-americane odată cu ieşirea din scenă a catastrofalei Administraţii George W Bush şi instalarea la Casa Albă a preşedintelui Obama. Semnele unei relansări (resetări – spune doamna H. Clinton) sunt, în mare parte, încurajatoare, deşi mai vin şi semnale contradictorii. Cert ar fi, după opinia dominantă a comentatorilor, că unul dintre actele importante in „primele 100 de zile” ale noului preşedinte este demersul de înviorare a relaţiilor cu Moscova. Procesul este însă abia la început, se înaintează prudent, se calculează totul cu grijă. Dar fapt este că, pe de o parte, noua Administraţie americană a temperat iniţiative importante şi temerare (dacă nu chiar riscante) ale precedentei echipe prezidenţiale : marşul spre Est (în foste republici sovietice) al NATO şi proiectul de instalare a unor componente de scut spaţial în Polonia şi Cehia. Preşedintele Obama nu declară nici că a abandonat aceste două direcţii (anunţate) de acţiune, nici că le va continua.
Iar această stare de ambiguitate, de aşteptare, face să curgă multă cerneală din pana analiştilor. Un lucru, oricum, este sigur : preşedintele Obama şi echipa sa vor duce un alt tip de politică faţă de Rusia decât precedenta Administraţie. La urma-urmei, nici nu s-ar fi putut altfel : o linie în politica internaţională a SUA mai păguboasă decât cea a preşedintelui George W.Bush e greu să fie depăşită în ce priveşte contraperformanţele. Preşedintele Obama a anunţat, încă din timpul campaniei sale electorale, că va aplica o politică a schimbării. Şi în politica internă, şi în cea externă. Primii ghiocei ai acestei schimbări au apărut deja, cu timiditate. Se aşteaptă, însă, mult, de la întâlnirea de la vară, când va fi cald (vorba preşedintelui Obama) dintre liderii din vârful puterii de la Washington şi Moscova).(08.05)

FARA COMPLEXE

De ce vrea Rusia un Helsinki-2?

de Viaceslav Samoşkin

În promovarea ideii unei noi arhitecturi de securitate euroatlatică, propusă în urmă cu aproape un an de preşedintele rus Dmitri Medvedev şi deja botezată în mass media „Helsinki-2” sau „Helsinki Plus”, se observă o anumită continuitate în raport cu politica externă a URSS, care, la mijlocul anilor ’50, a propus organizarea unei conferinţe paneuropene în privinţa securităţii de pe continent. Ei bine, realizarea acelui proiect a necesitat atunci aproape două decenii, din care doi ani a durat elaborarea Actului final, semnat în capitala finlandeză în vara anului 1975. În momentul de faţă, propunerea liderului rus va figura printre cele trei probleme majore, pe agenda summitului UE-Rusia care va avea loc la Habarovsk, între 20 şi 23 mai.
Se poate pune întrebarea de ce tocmai Rusia promovează o iniţiativă asemănătoare cu cea de acum peste trei decenii? Părerea mea este că, după destrămarea URSS, în fostul spaţiu sovietic au apărut aşa-zisele „conflicte îngheţate” (Transnistria, Osetia de Sud şi Abhazia, Nagorno - Karabah), unde cele 10 principii ale Actului final de la Helsinki nu prea funcţionează. Şi aceasta priveşte, în primul rând, cele două principii care par să se bată cap în cap - cel de integritate teritorială a statelor şi cel privind dreptul popoarelor la autodeterminare. Problema constă în faptul că, în Actul final, aceste principii nu sunt detaliate în destulă măsură, nu sunt precizate clar raporturile concrete dintre ele, adică nu sunt specificate, să zicem, condiţiile în care proclamarea independenţei unui stat ar fi legitimă sau nu. Nu sunt explicite nici circumstanţele în care intervenţia externă într-o ţară sau altă este legală sau nu. Nu-i de mirare că toate acestea au condus la controversatul caz de recunoaştere a independenţei provinciei sârbe Kosovo, care a împărţit lumea în două. Aşadar, problema principală a Actului final este că acesta nu are şi o bază normativă, ale cărei norme juridice ar permite aplicarea celor zece principii obligatorii. A fost mai curând o declaraţie de intenţii. Pentru prima dată, preşedintele rus a prezentat motivele propunerilor sale şi conţinutul lor concret în discursul rostit la Universitatea Helsinki, la 20 aprilie, în timpul vizitei sale oficiale în Finlanda. El a subliniat că în nici un caz nu este vorba de renunţarea la Actul final de la Helsinki. Dimpotrivă, conţinutul acestuia trebuie să fie confirmat şi dezvoltat în conformitate cu noile realităţi de pe continent.În ultimii 33 de ani, a subliniat şeful statului rus, s-a schimbat în mod considerabil caracterul relaţiilor internaţionale în spaţiul cuprins între Vancouver şi Vladivostok, a dispărut confruntarea ideologică de altădată. În acelaşi timp, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), structura menită să vegheze respectarea principiilor de securitate europeană, în ultimii ani se ocupă mai curând de probleme periferice în ceea ce priveşte securitatea, iar potenţialul ei politico-militar ar fi dificil de reanimat. În al doilea rând, urmare a destrămării Uniunii Sovietice, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei, pe continentul european a apărut un număr mare de subiecţi noi ai dreptului internaţional, s-a schimbat harta geografică, economică şi politică a Europei. În al treilea rând, activitatea şi construcţia militară de pe continent, după părerea lui Dmitri Medvedev, trebuie să corespundă situaţiei politice şi pericolelor militare reale. Nu poate să se extindă NATO doar de dragul extinderii!„Contăm pe faptul, a spus Medvedev, că noul Tratat propus de Rusia va permite crearea unui nou sistem de cooperare în sfera securităţii în spaţiul euroatlantic...
Considerăm important ca în documentul actualizat să fie fixate mecanisme unice de prevenire şi reglementare a conflictelor prin mijloace paşnice şi să se treacă la o nouă treaptă de colaborare pentru a contracara ameninţările la adresa securităţii”. Şi încă un motiv pentru un Helsinki-2. Preşedintele rus este convins că elaborarea noului Tratatului „va contribui la o înaintare importantă pe calea care duce spre o lume liberă de arme nucleare”.
Dar care ar fi formatul pentru a se elabora un nou cod de securitate euroatlantică, updatat la situaţia de la începutul secolului XXI? Cât se poate de extins, crede Dmitri Medvedev, pentru că nici o structura existentă - fie ea NATO, UE sau CSI - nu se potriveşte, neincluzându-i pe toţi protagoniştii din spaţiul întins dintre Vancouver şi Vladivostok. Prin urmare, un start pentru negocierile multilaterale asupra noului Tratat de securitate ar putea să dea organizarea unei conferinţe cu participarea tuturor organizaţiilor internaţionale şi regionale, inclusiv OSCE, UE, CSI, NATO şi OTSC...
Primele reacţii ale principalilor parteneri occidentali la propunerile ruse au fost reţinute: am vrea să vedem lucruri mai concrete, au spus ei. Printre cei care au fost mai receptivi la iniţiativă se numără şi România. Iată de ce, în timpul recentei vizite a ministrului de externe român, Cristian Diaconescu, la Moscova, omologul lui rus, Serghei Lavrov, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de partea română pentru „disponibilitatea de a discuta şi în continuare propunerile preşedintelui Medvedev privind securitatea euroatlantică”.
Summitul UE-Rusia de la Habarovsk ar putea consemna un progres în drumul spre Helsinki-2.(07.05)

BASESCU: Mesaj catre Europa, Basarabia si Ucraina. Fratii de peste Prut si Insula Serpilor au fost azi la Cotroceni

Basescu la Cotroceni de Ziua Europei: Pentru noi, românii, 9 Mai este şi ziua-simbol a independenţei câştigate în timpul domniei lui Carol I, a cărui contribuţie a fost decisivă pentru modernizarea europeană a ţării noastre. De asemenea, în acest moment aniversar nu avem dreptul să-i uităm pe fraţii noştri de peste Prut a căror vocaţie democratică şi europeană România va continua să o susţină cu toată convingerea.

Ceremonia de decorare a membrilor delegaţiei care a reprezentat România în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie în procesul „delimitarea maritimă în Marea Neagră”

Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a decorat, vineri, 08 mai a.c., în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Cotroceni, pe membrii delegaţiei care a reprezentat România în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie în procesul „delimitarea maritimă în Marea Neagră”, în semn de înaltă apreciere a contribuţiei avute la succesul obţinut de ţara noastră în procesul de la Haga pentru delimitarea spaţiului maritim cu Ucraina.

Preşedintele României a conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler domnului Bogdan Lucian Aurescu şi domnului Cristian Diaconescu. De asemenea, şeful statului a acordat Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari domnului Eugen Laurian, contraamiral (r).

De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a conferit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler: domnului James Crawford; domnului Cosmin-George Dinescu; domnului Alan Vaughan Lowe; domnului Daniel Müller; domnului Simon Olleson; domnului Alain Pellet şi Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari domnului Costel Avrămescu, comandor (r) şi domnului Octavian Buzatu, locotenent comandor(r).

În cadrul ceremoniei, preşedintele României a acordat Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler doamnei Catrinel Brumar; domnului Liviu Ilie Dumitru; domnului Ion Gâlea; doamnei Irina-Elena Niţă; doamnei Alina-Maria Orosan; doamnei Elena Gina Paris; doamnei Elena-Mirela Pascaru; doamnei Ioana-Alice Preda; doamnei Rodica Vasile, precum şi Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari domnului Victor Hrihorciuc, colonel (r); domnului Silviu-Ovidiu Neghiu, căpitan. Totodată, şeful statului a conferit Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Cavaler doamnei Olivia Horvath.

Vă prezentăm alocuţiunea susţinută de şeful statului cu acest prilej:

"Toţi românii au fost mândri de dumneavoastră"

„Motivul pentru care suntem astăzi aici este foarte uşor sau nu trebuie explicat românilor. Despre ceea ce dumneavoastră aţi făcut pentru România ştiu toţi românii, toţi românii au fost mândri de dumneavoastră în ziua în care s-a anunţat sentinţa în procesul de la Curtea Internaţională de la Haga. Sunteţi o echipă de jurişti, tehnicieni, diplomaţi, oameni care v-aţi servit ţara, oameni care aţi muncit cinci ani pentru ca la sfârşitul anului trecut să rezolvăm un contencios care ţinea de câteva decade. Pe de altă parte, ceea ce dumneavoastră aţi făcut pentru România este o demonstraţie, o demonstraţie că forţa dreptului trebuie să stea înainte dreptului forţei. Prin sentinţa de la Haga, nu aţi făcut decât să confirmaţi o tradiţie a politicii externe româneşti, şi anume aceea că dreptul internaţional trebuie să stea la baza relaţiilor dintre state şi că nici o altă formă de soluţionare a diferenţelor între state nu este o formă care să ne garanteze securitatea şi pacea.

Probabil că, în ultimii ani este una din cele mai importante hotărâri ale Curţii de la Haga, iar pentru regiunea în care România se află, ce aţi făcut dumneavoastră, ce a făcut România, a devenit un exemplu de soluţionare a problemelor. Şi nu suntem o zonă cu puţine probleme de contencios între state. Eu vă mulţumesc mult pentru efortul pe care l-aţi depus, mulţumesc mult şi colegilor străini care s-au alăturat echipei româneşti şi care, prin contribuţia lor, au dat un plus de strălucire acestui succes. Vă mulţumesc mult şi vă doresc mult succes în continuare! Aş face o singură menţiune. Înaltele decoraţii ale statului român pe care le-aţi primit astăzi, nu sunt un semn de recunoştinţă a preşedintelui României faţă de dumneavoastră, faţă de ce aţi făcut pentru România, ci sunt un semn de recunoştinţă a poporului român pentru munca dumneavoastră. Vă mulţumesc!”
Departamentul de Comunicare Publică

Vezi si
http://www.insulaserpilor.info/
Foto: eu si Nokia :-)

ATAC in lant dinspre Est. Dupa Voronin si Iuscenko trage cu gloante false. MAE si Miruna Badea il pun la punct

MAE: Declaraţia privind paşapoartele româneşti pentru ucraineni este nefondată

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - MAE a precizat, vineri, în urma unei solicitări din partea MEDIAFAX, că România nu poate elibera paşapoarte româneşti decât cetăţenilor români, apreciind că declaraţia preşedintelui Ucrainei, Viktor Iuşcenko, este nefondată.
MAE a făcut precizările, în urma unei solicitări de a comenta problema paşapoartelor româneşti în contextul unei declaraţii a lui Viktor Iuşcenko.
Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, cere Comisiei Europene să analizeze problema acordării de către România a unor paşapoarte destinate cetăţenilor ucraineni, a relatat Interfax-Ucraina citată de pagina online a agenţiei ZIK.
"Solicit formarea unei comisii în cadrul CE care să analizeze legalitatea emiterii de către România a paşapoartelor pentru cetăţeni ucraineni şi dacă această problemă este conformă cu Politica de Vecinătate", a declarat Iuşcenko la Praga.
"Emiterea de paşapoarte de către România nu poate decât să stârnească preocupare, să creeze o situaţie imprevizibilă şi să surprindă comunitatea ucraineană din România", subliniază Iuşcenko.
"România nu poate elibera paşapoarte româneşti decât cetăţenilor români. Declaraţia respectivă este nefondată", apreciază MAE.
Ministerul precizează că în procedura de redobândire a cetăţeniei române în condiţii mai favorabile, criteriul etnic nu prezintă nicio relevanţă, condiţia principală fiind ca solicitantul în cauză să fi avut cetăţenia română pe care să o fi pierdut independent de voinţa sa sau să fie descendentul până în gradul III inclusiv al unui fost cetăţean român care a pierdut cetăţenia română independent de voinţa sa.
În consecinţă, cetăţenia română nu se redobândeşte automat, fiind necesară îndeplinirea unui minimum de condiţii pentru justificarea şi fundamentarea solicitării. Fiecare solicitant în parte trebuie să respecte cerinţele legii şi să prezintă dovezi în sprijinul solicitării sale.
Pe de altă parte procedura de dobândire/redobândire a cetăţeniei române nu vizează cetăţeni ai anumitor state, ci are caracter general, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile prescrise de lege în acest sens, explică Ministerul de Externe.
"Legislaţia română în domeniu este conformă normelor şi standardelor internaţionale şi europene (inclusiv Convenţiei europene asupra cetăţeniei), cetăţenia română nefiind acordată pe baze discriminatorii sau colectiv", conchide MAE.
Trebuie subliniat, de asemenea, că nu există norme comunitare sau o politică comună a UE în materie de cetăţenie, acest domeniu fiind rezervat competenţei statelor membre, menţionează sursa citată.
Astfel, raportat la politica României sau a oricărui stat european de acordare a cetăţeniei sale în condiţiile stabilite conform legii, Politica Europeană de Vecinătate nu se referă la această problematică.
Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro

Viktor Iuşcenko îndeamnă CE să analizeze cazul acordării de paşapoarte româneşti unor ucraineni

KIEV (MEDIAFAX) - Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, cere Comisiei Europene să analizeze problema acordării de către România a unor paşapoarte destinate cetăţenilor ucraineni, relatează Interfax-Ucraina citată de pagina online a agenţiei ZIK.na Badea
"Solicit formarea unei comisii în cadrul CE care să analizeze legalitatea emiterii de către România a paşapoartelor pentru cetăţeni ucraineni şi dacă această problemă este conformă cu Politica de Vecinătate", a declarat Iuşcenko la Praga.
"Emiterea de paşapoarte de către România nu poate decât să stârnească preocupare, să creeze o situaţie imprevizibilă şi să surprindă comunitatea ucraineană din România", subliniază Iuşcenko.
Mihai Draghici, mihai.draghici@mediafax.ro

PUTIN the Great, micul trubadur

PATRIARHUL Georgiei: Situatia este in pericol sa explodeze

Patriarhul Georgiei, la unison cu Uniunea Europeana, a facut apel la fortelor politice din fosta republica sovietica sa dea dovada de retinere, dupa saptamani de proteste fata de presedintele Mihail Saakasvili, ce au degenerat, Ilia al II-lea avertizand miercuri seara ca situatia este "in pericol sa explodeze", noteaza joi Reuters, citata de NewsIn.
Ambasadorul ceh Ivan Jestrab, reprezentand presedintia semestriala a UE, a declarat ca Guvernul si Opozitia georgiana ar trebui sa "inceapa negocieri pentru o solutie politica la actuala situatie", oficialul precizand ca atacurile protestatariilor, care cer demisia presedintelui Mihail Saakasvili, asupra politiei reprezinta "act criminal, absolut intolerabil intr-o societate democratica".
Scutierii si-au folosit bastoanele impotriva protestatarilor, inarmati si ei cu bate, iar 28 de persoane au fost ranite in cursul acestor incidente, miercuri seara. Violentele au izbucnit cand protestatarii s-au indreptat spre o unitate a politiei unde erau detinuti trei activisti pentru agresarea unui jurnalist de la televiziunea publica. Opozitia a acuzat politia ca a tras cu gloante de cauciuc, dar autoritatile au negat.
La cererea patriarhului, politia i-a eliberat pe cei trei activisti aflati la originea ciocnirilor de miercuri si care au afirmat ca au fost batuti in arest. Marti, televiziunea difuzase imagini in care cei trei loveau jurnalistul cu un steag. Preoti cu barba incercau sa calmeze scutierii si protestatarii care isi aruncau insulte printr-un gard. Unii protestatari pareau raniti la cap.
Tensiunile din Georgia sunt alimentate de protestele Opozitiei, care dureaza deja de cateva saptamanii, partizanii blocand strazile si cerand demisia presedintelui Saakasvili, criticat pentru derivele autoritare si pentru gestionarea proasta a conflictului de vara trecută cu Rusia. Unii dintre liderii opozitiei s-au declarat gata sa se intalneasca cu presedintele pentru a discuta despre solutionarea situatiei. (ZIUA Online)

"BASESCU, Saakasvili, Iuscenko au fost platiti din plin de catre de Voronin" - URECHEAN - "lider" al "opozitiei" de la Chisinau. VIDEO

Intervievat de jurnalistul Vitalie Calugareanu, Serafim Urechean, fost PCUS-ist de frunte, declara, incepand cu minutul 13.20: "Cei care i-au tinut panatalonii lui Voronin si cei din exterior, Băsescu, Saakaşvili, Iuşcenko au fost plătiţi din plin de catre de Voronin... Eu cred ca Basescu e multumit, toti trei sunt multumiti!"
Sursa: http://jurnaltv.md/?article=2317

A INVIAT CATAVENCU: Radu Duda, actorul care joacă rolul de prinţ? Mai stim noi un actor la fel de grabit...

Radu Duda, actorul care joacă rolul de prinţ?
Din filmoteca de aur a Casei Regale
Nu ştim ce ne-a apucat, dar, de cînd Radu Duda şi-a anunţat candidatura la preşedinţie, trăim cu sentimentul că se poate. Se poate să scriem şi despre altcineva, în afară de Băsescu.

Deci: domnul Duda a devenit Principe de Hohenzollern-Veringen prin căsătoria cu Principesa Margareta, cu 11 ani mai în vîrstă decît el, dovedind, la fel ca mult mai celebrul cuplu Mihaela-Oţil, că dragostea nu are vîrstă. Înainte de asta, era actor şi seminarist la ATC.
Dar asta e irelevant, CV-ul lui s-a îmbunătăţit bine de atunci. Spre exemplu, acum cîteva săptămîni, pe site-ul lui scria că e absolvent al „Colegiului George C. Marshall din Germania“ şi al „John F. Kennedy School of Government, Universitatea Harvard“. CV-ul s-a modificat puţin, de la impresionant spre penibil, cînd jurnaliştii de la Hotnews au aflat că „Harvard-ul“ lui Duda era doar un curs amărît de două săptămîni, iar la „George C. Marshal“ doar un seminar de o săptămînă.

’Trăiţi, dom’ colonel! Pardon, Căpitan Conan!

Totuşi, să nu credeţi că nu impresionează cu alte realizări. A fost promovat în grad, ca militar, în fiecare an, începînd din 2002. Astfel, a ajuns de la subofiţer la gradul de colonel. Ofiţerii normali muncesc toată viaţa ca să ajungă să iasă la pensie colonei, dar, se ştie, actorii au mai mult noroc. Cariera artistică a prinţului e mai puţin confuză. Spre exemplu, a jucat rolul de militar şi în Titanic vals (ofiţerul Gigi Stamatescu, iubitul Mizei), deci avea experienţă, nu degeaba a fost promovat aşa repede. Cariera lui l-a plimbat din Franţa (unde a jucat sub bagheta regizorului Bertrand Tavernier în două filme: Captain Conan şi Laissez-passer) pînă în Camerun. Foştii lui colegi de actorie sînt însă prea puţin dispuşi să intre în detalii tehnice. Olga Tudorache, fosta lui profesoară, ne-a spus doar: „Mă puneţi într-o situaţie jenantă. Nu pot să vorbesc despre Radu. Sunaţi pe altcineva!“.

„S-a pozat cu fotbalistul Roger Mila“

Ne-am interesat şi în Camerun, unde Radu Duda a plecat împreună cu colega lui, actriţa Carmen Tănase, cu sprijinul Unesco, la a treia ediţie a Festivalului „Le Début Des Retic“, organizat de Ambroise Mbia, un mare comedian al Camerunului. Domnul Mbia a avut amabilitatea să ne răspundă la telefon: „Îl cunosc pe dl Duda, l-am avut invitat în Camerun, unde a jucat într-o piesă de teatru în limba franceză, Raport pentru o academie. A jucat ok, mai ales că nu a făcut-o în limba lui natală. Nu am ţinut legătura cu el, i-am mulţumit în scris pentru participare. Aici s-a pozat cu jucătorul de fotbal Roger Mila şi a făcut cunoştinţă cu ambasadorul nostru. Nu ştiam că şi-a depus candidatura la preşedinţie. Nu mă pot pronunţa asupra carierei lui politice, nu cunosc politica din România“.

„Spunea în fiecare dimineaţă gluma zilei“

Cele mai interesante declaraţii tot din ţară vin, şi anume de la Mircea Radu Iacoban, director al Teatrului Naţional în perioada ’79-’90, care mărturisea: „Nu ştiam că şi-a depus candidatura la preşedinţia României. Este o surpriză pentru mine acest pas. Nu cred că are şanse“. Şi menţiona că era un actor mediocru, care „nu ieşea în evidenţă, însă era cel care spunea în fiecare dimineaţă gluma zilei, adică bancurile“. Contactat săptămîna trecută, Mircea Radu Iacoban ne-a părut mult mai rezervat în declaraţii: „Am primit foarte multe cucuie din cauza acelor declaraţii din partea unora şi a altora. Nu mă mai pot pronunţa asupra acestui subiect. Numai cucuie am primit. Nu mai discut chestia asta, vă rog să mă înţelegeţi şi pe mine“. Vă înţelegem, domnu’ Iacoban. De cînd e candidat, domnului Duda nu-i mai arde de gluma zilei. Nu ştim dacă aţi observat, dar e foarte serios. Serios, n-aţi observat?

Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 06 Mai 2009 Biroul de moravuri usoare

8 MAI. Doua ceremonii la Cotroceni: decorarea reprezentantilor Romaniei la Haga si Ziua Europei

Ora 17.00 - Ceremonia de decorare a membrilor delegaţiei care au reprezentat România în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie în procesul „delimitarea maritimă în Marea Neagră”

Ora 18.00 - Recepţie oferită de preşedintele României, Traian Băsescu, cu prilejul Zilei Europei (Loc de desfăşurare: Grădina Palatului Cotroceni)

SCOALA BRANCOVENEASCA INTREABA: Libertate sau Libertinaj? Feciorie sau Curvie? CU CE PREŢ. Proiect umanitar: "Impreuna Salvam Vieti"

Concurs Naţional cu premii - CU CE PREŢ ?
Tema:

Libertate sau Libertinaj
Feciorie sau Curvie
Fiecare dintre noi am fost investiţi cu cea mai mare demnitate,
aceea de fii ai lui Dumnezeu.
Ce facem noi cu această distincţie?
O onorăm sau o terfelim?
O păstrăm sau o pierdem?

Premiile vor fi oferite pe 4 categorii de vârstă – cls. VII – VIII;
cls. IX – X; cls. XI – XII; Studenţi, tineri, adulţi
 Premiul special 1.500 lei x 4 categorii
 Premiul I 1.000 lei x 4 categorii
 Premiul II 600 lei x 4 categorii
 Premiul III 300 lei x 4 categorii
 20 de menţiuni 100 lei x 4 categorii
Premiul „Directorul anului” – 3000 lei pentru directorul
instituţiei cu cea mai buna participare (număr de elevi şi valoare
a lucrărilor).
Premiul „Doamna Maria Brâncoveanu” 4 x 500 lei pentru
coordonatorii elevilor care au obţinut cele 4 premii speciale.
Tematica concursului, întrebările şi conţinutul cărţii
„CU CE PREŢ” pot fi descărcate şi de pe
http://www.scoalabrancoveneasca.ro/

Cuprins
I. DESPRE CONTRACEPTIVE

Mijloace anticoncepţionale Efecte secundare fatale despre care nu
se vorbeşte. Un bilanţ critic din punctul de vedere al unui
ginecolog Dr. med. Rudolf Ehmann

A. Introducere

B. Mijloace contraceptive artificiale
C. Efecte secundare ale pilulei anti-baby

D. Bilanţul contracepţiei şi urmărilor ei
Steriletul - factor criminal Dr. med. Antun Lisec

II. MĂRTURII ŞI ÎNTÂMPLĂRI ADEVĂRATE

Mărturii ale unor femei despre avort
Întâmplări adevărate

Urmările psihice ale avortului provocat - constatările unui medic
ginecolog-psiholog, de-a lungul a 33 de ani de practică - Tove
Ross Niklassen MD (Danemarca)

Deviaţii psihice după avorturi Dr. Dmitri Aleksandrovici Avdeev

Cine sunt vinovaţii crimei privind avortul? Preot Prof. Dr. Ilie
Moldovan
Nu vă lăsaţi cumpăraţi! (cuvânt către adolescenţi) Dr. Dmitri
Aleksandrovici Avdeev

Mame, încetaţi pruncuciderea!
Despre avort Prof. Dr. Nicolae Paulescu
Avorturile sunt un păcat înfricoşător Cuviosul Paisie Aghioritul

Reglementările privind avortul în ţările Uniunii Europene

Populaţia României – încotro?
N-au vrut să fie mame
Părintele Arsenie Boca: Despre familie şi copiii lepădaţi
Părintele Filotei Zervakos: Prin avorturi îşi omoară copiii

Părintele Cleopa: Despre familie şi păcatul avortului

Cuvânt de încheiere
III. CANON DE POCĂINŢĂ PENTRU COPIII AVORTAŢI

http://www.scoalabrancoveneasca.ro/Cu-ce-pret.pdf

Mulţumirile şi admiraţia noastră Consiliului Judeţean
Constanţa, Sindicatului Poştei Române şi tuturor celor care
ne-au sprijinit, fiecare după puterile lui.
DUMNEZEU SĂ LE LUMINEZE CALEA SPRE
ÎMPĂRĂŢIA SA!
Proiect umanitar „Împreună Salvăm Vieţi”
Dorim sa distribuim gratuit cate un exemplar din aceasta carte
fiecărui elev constănţean din clasele VIII – XII si fiecărui
student: 50.000 exemplare x 1.8 lei = 90.000 RON

Pentru sprijinirea acestui proiect puteţi face donaţii pe baza
contractului de sponsorizare de pe
http://www.scoalabrancoveneasca.ro/: numerar sau cont nr. RO 06
OTPV 1200 0004 3576 RO 01, OTP Bank Constanţa – Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni,
sau la Teledon 0900 900 170, 2 euro/apel.

Persoane de contact
Sorin Mocanu -tel. 0723/304.264;
Leonard Vancu – 0745/049.202

Va mulţumim,

Şcoala Brâncovenească