CORESPONDENTE de la Bruxelles. Problemele Romaniei cu Moldova. Ungurii isi fac de cap in Parlamentul European. Cu Tokes la London Bar despre Basescu

ZIUA: Ofensiva lui Tökes continua cu Voivodina
hrc report 2008 (PDF, 9965 kB) Descarca »
Dupa modelul aplicat Romaniei in '90, pastorul maghiar a condus o audiere in Parlamentul European cu privire la "atrocitatile" comise de sarbi la adresa minoritarilor unguri

Miercuri dupa-amiaza, la Parlamentul European, s-a desfasurat un nou si semnificativ episod al ofensivei maghiare pentru apararea intereselor si recuperarea minoritatilor maghiare din jurul Ungariei. Doi europarlamentari, Laszlo Tökes al nostru si Zsolt Becsey (PPE- Fidesz) au condus o audiere privind atrocitatile, nedreptatile sociale, culturale, administrative si toate celelalte feluri imaginabile de discriminari la care se deda statul sarb impotriva minoritatii maghiare traitoare in Voivodina.
Ideea este simpla si ne reaminteste de mecanismul la fel de bine pus la punct care a functionat impotriva Romaniei imediat dupa caderea sistemului comunist si exact in aceleasi conditii, adica in momentul in care erau initiate primele miscari de apropiere fata de Uniunea Europeana. Foarte bine, au spus cei doi, sa intre Serbia in UE, dar nu oricum.
De ce Tökes este liderul acestei miscari foarte complexe de revendicare, inceputa cu tema tinutul Secuiesc si transferata acum in Voivodina? Foarte simplu, a explicat colegul sau Becsey de la PPE, fiindca "este un erou al nostru, al maghiarilor, este o figura-cheie a Revolutiei din Romania si un expert in domeniul minoritatilor". Aceasta expertiza urmand sa fie valorificata pe viitor cu mult mai mult si pe mai ample domenii decat pana acum deoarece, odata cu schimbarea Comisiei Europene, ar fi posibil sa existe un post de comisar pentru drepturile omului...La care noi adaugam ca, la fel de posibil este ca Tökes sa castige un loc de europarlamentar roman si, fiind in fruntea listei UDMR sa devina automat membru PPE: cu posibilitatea sa aiba un dialog cu mult mai usor si concret, pe pozitii de forta, cu viitorii sai colegi romani.
Revenind insa la dezbaterea din Parlamentul European, ceea ce ne-a atras cu deosebire atentia a fost setul de materiale pus la dispozitia participantilor de catre Zolt Süge si pe care il atasam pentru a putea fi vizionat pe larg in editia electronica a ziarului. De ce? Pentru ca, dupa un bun si mai vechi obicei, se face un fel de istorie a "celor trei zone teritoriale care alcatuiesc acum Voivodina: Bánság (Banat), Backs si Szerémség (Srem) care alcatuiesc partea de sud a Ungariei istorice. Pana la aparitia Imperiului Otoman, regiunea a fost populata majoritar de maghiari... Dupa caderea Imperiului Otoman, ungurii s-au reintors in Voivodina si s-au stabilit in regiunile nepopulate". Si asa se face, spun autorii prezentarii respective, ca la recensamantul din 1910, spre exemplu in zona Banat (adica ceea ce noi numim Banatul sarbesc), ungurii erau in proportie de 19,9%, Germanii 23,1% si 39,9% sarbi. Romani? Nu exista!
Ungaria Mare
Se vorbeste despre Ungaria istorica, adica despre Marea Ungarie si despre efectele Trianonului care, cumva, ar trebui sa aiba parte acum de un fel de reparatie istorica. Inca nu se aminteste de ali­pirea la tara-mama, este inca mult prea devreme, dar toate elemen­tele constitutive ale viitorului scandal se afla deja puse in pagina. Se pun bazele unei viitoare discutii in care cu siguranta se va evoca Bana­tul ca o provincie isto­rica unitara ce cuprinde azi zone din Ro­ma­nia, Serbia si o mica parte din Ungaria. Daca o asemenea discutie se des­chide si se face in mod cinstit, de ce nu se spune atunci toata istoria si mai ales faptul ca Banatul s-a numit initial, in regatul maghiar medie­val, Banat de Severin (suc­cesorul aces­tuia fiind Ba­natul de Lugoj-Caran­sebes) culminand cu incerca­rea esua­ta de pro­clamare a unei iluzorii Republici Bana­tene in 1918, ca provincie autono­ma in cadrul Ungariei? Stiind ca o aseme­nea discutie fusese anuntata, ne doare ca nici unul dintre europarlamen­tarii nostri, altul decat Tökes, nu a cerut sa par­ticipe la dezbateri sau ca Mi­siunea Romaniei pe langa UE nu a trimis un reprezentant care macar sa difuzeze un do­sar similar privind modul in care pro­blema minoritatii ma­ghiare este rezol­vata in Roma­nia in general si in parti­cular in zona Banatului. Nu ne-a inte­resat, au trecut prin sala domnii Seve­rin si Daianu, au dialogat cu o persoana de acolo, apoi au plecat foarte rapid. Care interventii? Care materiale de propaganda? De ce atata bataie de cap? In consecinta, masina celorlalti merge inainte, profesionist asamblata si condusa. Noi, candva, destul de repede, vom constata efectele.
Victor RONCEA si Cristian UNTEANU, Bruxelles

Ofensiva lui Tökes continua cu Voivodina

Vezi si

Eurodeputatii unguri suparati pe cei romani

Din culisele diplomatiei si jurnalisticii - FOTO INFO

Intamplator, chiar in ziua respectiva, ne-am intalnit cu Tokes, dupa audieri, in barul London din Piata Luxemburg, unde isi serba ziua de nastere (57 de ani). Unteanu, diplomat, a tinut sa-i ureze "La multi ani!" drept pentru care ne-am asezat cinci minute. Mie, Tokes a tinut sa-mi faca o confesiune: "Basescu e cel mai mare mafiot al Romaniei"...

UE cu ochii pe manevrele comunistilor de la Chisinau
Europarlamentarul Maria Petre a cerut oficial ca Republica Moldova sa fie pusa la punct

Comisia Europeana "monitorizeaza atent situatia cu privire la presupusele interdictii de acces in Republica Moldova a unor cetateni romani, semnalate dupa data de 26 martie", a fost declaratia oferita de Christiane Hohmann, purtatoarea de cuvant a comisarului pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner. La solicitarea ZIUA, Hohmann a adaugat ca, in privinta alegerilor de pe 5 aprilie, Comisia spera ca Moldova isi va indeplini obligatiile de membra a OSCE, ceea ce va fi, de asemenea, monitorizat.
Situatia generata de statul vecin a determinat-o pe europarlamentara Maria Petre, membra a PDL si PPE, sa faca ieri o declaratie in plenul Parlamentului European, prin care solicita atat Comisiei cat si Consiliului sa ceara explicatii Chisinaului. "La sfarsitul saptamanii trecute cateva sute de cetateni romani au fost impiedicati sa intre pe teritoriul Republicii Moldova. Cei mai multi dintre ei fara nicio explicatie sau sub pretexte din cele mai bizare, cum ar fi ca nu au acte care sa arate ca nu sunt infectati cu virusul HIV", a spus Maria Petre. Europarlamentara a mai afirmat, transant, ca "abuzul este fara precedent. Niciodata, altor cetateni europeni nu li s-a incalcat atat de grosolan dreptul la libera circulatie. Sustin puternic drumul european al Republicii Moldova si al cetatenilor, ei dar protestez impotriva acestui abuz grosolan si rog Comisia Europeana si Consiliul sa ceara explicatii autoritatilor de la Chisinau, asa cum Romania a cerut deja prin vocea ministrului de Externe".
Contre Bucuresti-Chisinau
Seful diplomatiei romane Cristian Diaconescu afirmase ca "este regretabil ca autoritatile Republicii Moldova nu au inteles ca in relatia cu Uniunea Europeana respectarea normelor si principiilor europene nu este facultativa". Declaratia ministrului roman a fost facuta dupa ce premierul comunist Zinaida Greceanii a sustinut ca Republica Moldova nu va avea de suferit din partea UE, in urma opririi a sute de cetateni romani la granita, pentru ca "Bruxelles-ul cunoaste foarte bine" ca Romania "se implica in treburile interne ale Republicii Moldova". Ceea ce uita comunistii de la Chisinau este ca UE inseamna inclusiv Romania, si UE este parte a misiunii care ii va monitoriza si alegerile. Din partea Parlamentului European, de exemplu, s-a constituit o echipa de cinci europarlamentari din care fac parte trei romani: Maria Petre si Marian-Jean Marinescu, din partea PPE si Lucian Antochi, PSE, alaturi de baroneasa Emma Nicholson si socialista Marianne Mikko.
Marinescu acuza lipsa de bun-simt
In exclusivitate pentru ZIUA, Marian-Jean Marinescu, vice-presedinte al celui mai important grup parlamentar, al PPE, ne-a declarat ca va purta discutii, inainte de alegeri, cu reprezentanti ai partidelor, presei si societatii civile din Republica Moldova si, bineinteles, cu cei ai UE si OSCE de la fata locului. "Acum, stiti cum se intampla in astfel de zone - eu am si experienta unei misiuni similare in Ucraina - este foarte posibil ca in ziua alegerilor sa fie foarte multa ordine si disciplina si totul se se fi transat inainte, in timpul campaniei, adica ce se intampla acum", ne-a declarat europarlamentarul roman. "Sper sa nu am nicio problema la granita, pentru ca voi veni din Romania...", mai spune razand Marinescu. Revenind la o nota serioasa, europarlamentarul adauga: "Ceea ce s-a intamplat pana acum mi se pare complet deplasat. In 2009, sa faci asa ceva la granita unui stat european, este in afara tuturor regulilor internationale, diplomatice si chiar de bun-simt", afirma Marinescu.
Expertii de la Bruxelles apreciaza ca, pe masura ce se apropie data alegerilor din Republica Moldova, autoritatile de la Chisinau isi vor inaspri tratamentul la adresa Bucurestiului, inclusiv cu aportul serviciilor speciale din fostul spatiu sovietic desfasurate pe teritoriul Romaniei.

Victor RONCEA, Bruxelles

UE cu ochii pe manevrele comunistilor de la Chisinau

Vezi si Elena asteptata in PPE

Stiri pe scurt