Tuesday, February 24, 2009

UCRAINA ANTI-ROMANIA. Bine ca Basescu si-a amanat vizita in Ucraina! Romanii sunt batjocoriti de securitatea si guvernul de la Kiev

Dupa ce Ministrul de Externe Cristian Diaconescu a fost jecmanit in Ucraina cu o zi inainte de aniversarea Unirii, pe 24 ianuarie 2009, presedintele Romaniei, Traian Basescu, nu a vrut sa riste o primire similara, cu paine si sare pesches si si-a amanat vizita prevazuta la Kiev si Cernauti. Este exact recomandarea ziaristilor care l-au insotit pe Cristian Diaconescu la vizita cu probleme. Dealtfel, colegii bine informati mai publicau, tot atunci, faptul ca
Kievul pregateste o ambuscada etnica pentru Basescu .

Pe langa aceasta si situatia legata de platoul continental din zona Insulei Serpilor, Ucraina continua sa-si bata joc de romanii din Basarabia, Bucovina si Maramuresul istoric, asa ca orice pretins dialog amiabil ar fi fost surpat de realitatea dezastroasa din provinciile romanesti ocupate de fosta URSS. Vezi doua-trei exemple mai jos, din presa zilei. Slava Domnului ca presedintele Romaniei nu a fost facut de ras de neprietenii nostri.

Vizita de miercuri şi joi a preşedintelui Traian Băsescu în Ucraina a fost amânată
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - (adaugă elemente de background)
Vizita oficială a preşedintelui Traian Băsescu în Ucraina, programată pentru miercuri şi joi, a fost amânată de către cele două părţi.
Potrivit unei informări de presă a Ministerului Afacerilor Externe, "la data de 24 februarie 2009, în baza consultarilor, părţile au convenit continuarea pregătirii vizitei oficiale în Ucraina a preşedintelui României, cât mai curând, la o dată care va fi stabilită pe canale diplomatice".
În informare nu se fac alte precizări.
Un site ucrainean anunţa, pe 23 ianuarie, că Traian Băsescu va efectua o vizită oficială la Kiev, în perioada 25-26 februarie. Site-ul preciza că Iuşcenko a discutat cu ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, în timpul vizitei acestuia la Kiev de la finele lunii ianuarie, despre organizarea vizitiei omologului său român.
Administraţia Prezidenţială anunţa, pe 5 februarie, că într-o discuţie telefonică ce a avut loc la iniţiativa şefului statului ucrainean, preşedintele Traian Băsescu a precizat faptul că va onora invitaţia lansată anul trecut de a efectua o vizită oficială la Kiev, în perioada 25 – 26 februarie, "având în vedere calendarul contactelor la nivel înalt dintre România şi Ucraina, ce prevede întâlniri anuale ale şefilor de stat".
Vizita urma să aibă loc în contextul în care Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a recunoscut, la începutul lunii februarie, jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina. Cele două ţări au anunţat că vor respecta decizia.
Recent, Ucraina a cerut României să adopte măsuri astfel încât acordul între Guvernele celor două ţări cu privire la micul trafic la frontieră să poată fi semnat în timpul vizitei şefului statului român.
În cursul vizitei era programată şi cea de a doua întâlnire a comisiei prezidenţiale România-Ucraina.
De asemenea, preşedintele Traian Băsescu avea programată, joi, o deplasare la Cernăuţi.

Adevarul: Românii din Ucraina, oprimaţi de Kiev

După ce au pus gând rău şcolilor cu predare în limba română din Ucraina, “prooccidentalii” de la Kiev continuă să vină cu decizii care încalcă drepturile minorităţilor. În vizorul autorităţilor se află, mai nou, emisiunea în limba română a postului de radio “Bucovina”, din regiunea Cernăuţi.
În urma unei monitorizări atente, Consiliul Naţional al Audiovizualului din Cernăuţi a constatat că licenţa postului de radio „Bucovina“ a fost eliberată doar pentru emisiunile în ucraineană şi, drept urmare, a solicitat eliminarea programului în română.
Nemulţumirea ucrainenilor vine în contextul în care emisiunea în cauză dura aproape o oră şi se adresa în special românilor aflaţi în satele din regiunea Cernăuţi. În urma sesizării “organelor de control”, postul de radio “Bucovina” a redus formatul programului la numai patru minute de ştiri în limba română, precum şi un concert, dar cu prezentare în ucraineană şi română.

Ignorarea Tratatului bilateral

Ion Popescu, preşedintele Uniunii Interregionale “Comunitatea românească din Ucraina”, a atras atenţia, în Parlamentul ucrainean, că, prin aceste demersuri, Kievul încalcă prevederile Cartei europene a limbilor regionale, precum şi articolul 22 din Constituţia Ucrainei, “prin care se interzice reducerea volumului şi formelor drepturilor şi libertăţilor existente”.
Prin astfel de demersuri, Kievul ignoră şi articolul 13 din Tratatul de bază cu România, prin care s-a angajat să respecte drepturile minorităţilor, privind folosirea limbii materne.
Dornici să se apropie de UE şi NATO; prooccidentali de la Kiev au anunţat, anul trecut, modificarea substanţială a programele de predare în limbile minorităţilor, pentru ca, până în 2011 majoritatea materiilor să fie predate în limba ucraineană.
Decizia reprezintă o ameninţare pentru cele 80 de şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi, dar şi pentru instituţiile din Transcarpatia şi Odesa. De menţionat că românii reprezintă a doua comunitate ca mărime din Ucraina, după ruşi.
Luminita Bogdad
24 feb 2009

Reporter în Basarabia de Sud: "Subversiva" limbă română
La intrarea în satele locuite de români 'veghează' încă secera şi ciocanul
Moldoveni versus români: un reflex stalinist în Basarabia de Sud. Deznaţionalizarea românilor din Ucraina se face subtil, încet şi sigur.
Cine a trecut graniţa româno-sovietică prin anii ’80 nu poate uita uşor tratamentul care se aplica străinilor în vamă. Cozi, bagaje cercetate cu de-amănuntul, suspiciune, dispreţ. S-a schimbat ceva astăzi din toate acestea? Ne-am dus să vedem.

CĂRŢILE – TERORIŞTI INTERNAŢIONALI
13 februarie 2009, ora 14:00. Ne oprim la bariera de intrare în vama ucraineană şi cineva ne dă formulare să le completăm cu datele personale. Textul chestionarului e destul de confuz.

Ora 14:15. Suntem direcţionaţi către poliţia de frontieră. Urmează un lung interogatoriu, trebuind să declarăm sco­pul călătoriei, profesia, locul de muncă, domiciliul temporar în Ucraina, persoa­na la care stăm, profesia şi locul său de muncă. Deşi suntem cetăţeni ai Uniunii Europene, ni se cere suplimentar (ca pe vremuri) să arătăm invitaţia de a vizita Ucraina, făcută nouă de un cetăţean ucrai­nean. Ce bine că am fost prevăzători şi avem la noi un astfel de document! Totul merge foarte încet, deşi opera­ţiu­nile s-au simplificat prin ridicarea obligativităţii de viză pentru cetăţenii UE.

Ora 14:40. Facem declaraţiile vamale. Trecem totul, după formular: camera foto, reportofonul, micile cadouri pentru prieteni... Urmează aceleaşi întrebări care scormonesc trecutul, prezentul şi viitorul. "Aveţi cărţi?" Nu, n-avem cărţi. Pe site-ul Ministerului Român de Externe scrie clar: fără cărţi şi tipărituri în Ucraina! Şi asta doar pentru că suntem români. Remarcaţi cât de bine sunt păzite cărţile (editate în limba română), aceşti terorişti culturali internaţionali, ca să nu intre în teritoriile istorice româneşti, Bucovina de Nord şi Basarabia de Sud!

Ora 15:00. Părăsim vama cu sentimentul că am avut totuşi noroc.

MOLDOVENI VS ROMÂNI –TEHNICI DE DEZNAŢIONALIZARE
Cât de "subversivă" este limba română – mai ales în Regiunea Odessa, în Basarabia de Sud – aveam să ne dăm seama în orele şi zilele care au urmat, pe măsură ce informaţiile aveau să se strângă. În primul rând, e important de ştiut că în Regiunea Odessa, din cei în jur de 130.000 de etnici români, la recen­să­mântul din 2001 au fost declaraţi ca atare doar 724, ceilalţi fiind înscrişi în statistici ca etnici moldoveni. În Ucraina este convenabilă această formulare, care vine, pe de o parte, din istoria comună a Ucrainei şi Republicii Moldova (pe timpul defunctei URSS) şi, pe de altă parte, din trucul de a scoate de sub incidenţa trata­tului româno-ucrainean o minoritate care, nefiind oficial declarată română, nu ar trebui să preocupe statul român.

Dar se ocupă Republica Moldova de această aşa-zisă minoritate moldovenească? Este o întrebare la care răspunsul merită căutat.

Vorbim însă despre o minoritate situată pe locul al patrulea în rândul naţio­nalităţilor care conlocuiesc în Regiunea Odessa – după ucrainieni, ruşi şi bulgari – asupra căreia se fac tot mai frecvente şi mai vizibile presiuni care să conducă la o deznaţionalizare forţată. Ne-a atras atenţia asupra acestor fapte jurnalistul Vadim Bacinschi, unul dintre fervenţii apărători ai drepturilor minorităţii româneşti, corespondent pentru Basarabia de Sud al săptămânalului Concordia (tipărit în limba română la Cernăuţi).

În cele câteva "şcoli naţionale" care funcţionează în satele şi oraşele cu comunitate românească mai importantă s-a obţinut, la un moment dat, ca în programa şcolară să fie menţionată denumirea de "Limba română". Ulterior, ea s-a transformat în "Limba maternă", apoi în "Limba moldovenească", în momentul de faţă fiind admisă şi varianta "Limba moldovenească – (română)".

ÎN DISPREŢ FAŢĂ DE LIMBA ROMÂNĂ
Chiar şi aşa, în ultimii ani, aceste şcoli s-au împuţinat (vom relua acest subiect pe larg într-un articol viitor), iar la nivel universitar au apărut deja situaţii flagrante. De exemplu, în "Regulamentul admiterii la studii în instituţiile de învăţământ superior din Ucraina pentru anul următor 2009-2010", disciplina "Limba şi literatura română" nu mai apare pe lista materiilor de studiu în baza cărora se face admiterea la facultate la specialitatea "Limba şi literatura română", aceasta fiind posibilă doar pe baza certificatelor de evaluare la "Limba şi literatura ucraineană" şi la... "Istoria Ucrainei"!

Profesorul Gheorghe Jernovei, şeful catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii din Cernăuţi, e de părere că documentul în discuţie este "o tristă greşeală a unui departament ministe­rial". Tot domnia sa crede că documentul exprimă "dispreţul faţă de etnicii români din Ucraina, cetăţeni ai statului ucrainean, faţă de limba lor maternă, pe care părinţii şi strămoşii lor o vorbesc de mai mult de un mileniu în locurile lor natale, faţă de şcoala cu limba română de predare din Ucraina – pe de o parte, şi faţă de materia şcolară «Limba şi literatura română», pe care nici un regim de stat precedent, nici chiar comuniştii sovietici, la timpul lor, nu au ignorat-o şi nu au exclus-o atât de brutal, pe de altă parte".

Uimeşte această măsură luată într-un spaţiu recunoscut ca multilingvistic (numai în Regiunea Odessa sunt 134 de minorităţi etnice!), singura limbă maternă afectată de Regulament fiind cea română. La Cernăuţi şi la Odessa, ca şi la Ismail – unde se află singura instituţie de învăţământ superior care pregăteşte cadre didactice pentru şcolile româneşti din Basarabia de Sud – se vorbeşte tot mai insistent despre epurarea lingvistică a minorităţii românofone.

Ştie asta şi preşedintele Traian Băsescu? Iar dacă ştie, va face ceva pentru a apăra drepturile minorităţii româneşti la proxima lui vizită în Ucraina?

Jurnal National / 23/02/2009 / de Tudor Cires , Simona Lazar

No comments: