IN MEMORIAM PROFESORUL Gheorghe Zbuchea: "In cautarea adevarului pierdut"

PROF. GHEORGHE ZBUCHEA

profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie, din cadrul Universităţii Bucureşti,

Facultatea de Istorie, din cadrul Universităţii „Spiru Haret”, Bucureşti,

Facultatea de Arhivistică, din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti

                   

La 29 decembrie 2008 a încetat din viaţă, după o lungă suferinţă, profesorul universitar doctor Gheorghe Zbuchea, care s-a alăturat şirului istoricilor de valoare, care, în ultimii ani, ne-au părăsit mult prea devreme.

Puţini au reuşit să citească ce a scris, mai ales în ultima perioadă a vieţii, prof.dr. Gheorghe Zbuchea. Avea în plan proiecte ample, dar timpul nu-i permitea să se ocupe nici măcar de cele mai importante dintre acestea. Proiectele lui pot fi comparate cu „rădăcinile unui pom care se dezvoltă în sol după o configuraţie şi geometrie de multe ori asemănătoare cu cea a coroanei”.

A fost omul care a lucrat mult, mult prea mult şi aştepta de la colaboratorii săi să acelaşi lucru, dar în cele mai multe dintre cazuri, aşteptările lui au fost înşelate.

Pe timpul spitalizării a lucrat la prefaţa unei cărţi. Îşi dorea să citească, să se reîntoarcă la scris, nimic nu-l înspăimânta mai mult decât pierderea acestor două elemente esenţiale al propriilor trăiri.

A fost un exemplu de profesionalism, modestie, colegialitate şi putere de munca, un istoric de înaltă ţinută morală şi profesională.

Familia a considerat ca locul pentru veşnica odihnă a prof.dr. Gheorghe Zbuchea să fie un loc istoric, un loc atractiv, vizitat, un loc plin de viaţă şi activitate, dar totuşi în care liniştea să se aştearnă în sufletul său şi acesta a fost identificat: Mânăstirea Căldăruşani.

         Mânăstirea Căldăruşani se afla la 40 km nord - est de Bucureşti, pe o peninsula înconjurată de lacul cu acelaşi nume, pe locul unde odinioară se aflau codrii Vlăsiei. Mânăstirea Căldăruşani este ctitorie a domnitorului Matei Basarab, ridicată în anii 1638-1639.

Personal consider că aici prof.dr. Gheorghe Zbuchea este înconjurat de tot ce a iubit în viaţă:

Muzeul mânăstirii adăposteşte obiecte deosebit de valoroase:

- icoane şi tablouri pictate de Evghenie Lazar, Nicolae Grigorescu, etc.

- argintărie, vase sfinte, veşminte arhiereşti, broderii de aur şi argint de un ales simţ artistic şi de o mare fineţe.

Toate acestea se regăsesc împreună cu valoroasa bibliotecă ce adăposteşte mii de manuscrise şi cărţi bisericeşti în latină, greacă, franceză, italiană şi română, datând din secolul al XVII-lea şi până astăzi.

Tot aici, prof.dr. Gheorghe Zbuchea se află între zidurile verzi ale Codrilor Vlăsiei şi este înconjurat de calmul unui lac umbrit de pădurea seculară, departe de zgomotul şi forfota Bucureştilor.

Şi tot aici, nu se poate considera în nici un moment singur, mânăstirea cu cei peste 40 de călugări înconjurându-l ca o oază de linişte şi pace.

Trapeza mânăstirii este o adevărată sală a icoanelor şi a fost locul unde familia, colegii, prietenii, studenţii au venit să comemoreze 40 de zile de la despărţirea de cel care a fost soţul, tatăl, colegul, prietenul, dascălul Gheorghe Zbuchea, care mai mult ca sigur s-a înălţat la dreapta tatălui.

S-a născut în oraşul Sebeş, Judeţul Alba, la 3 octombrie 1940, locuind practic în Bucureşti din anul 1957, când a devenit student.

PREGĂTIREA ŞCOLARĂ ŞI DE SPECIALITATE

SASE LUNI DE LA TRECEREA LA CELE VEȘNICE A PROF. UNIV. DR. GHEORGHE ZBUCHEA

Luni, 29 iunie 2009, se împlinesc 6 luni de la trecerea la cele veșnice a discipolului nostru, prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea.
Un promotor al dialogurilor pe probleme extrem de importante ale românilor de acasă, din jurul României şi din lume: istorie, cultură și civilizaţie.
Un promotor al dialogurilor pe probleme actuale şi mai ales de perspectivă ale românilor, ale fraţilor noştri din imediata apropiere sau a celor mai îndepărtaţi, cei care sunt supuşi alienării, asimilării şi înstrăinării.
Istoricul Gheorghe Zbuchea a coordonat în ultimii ani ai vieții mai multe teze de doctorat ale unor români din Bulgaria, Serbia cu privire la istoria românilor din dreapta Dunării.
Profesorul Zbuchea a fost unul dintre puţinii care au luat o poziţie publică faţă de încercările de impunere a unei false teorii care susţine o identitate separată a aromânilor faţă de români.
Profesorul Zbuchea a editat după 1989 o serie de colecţii de documente care reflectă istoria zbuciumată a românilor sud-dunăreni.
A ştiut să-şi pună fără preget întreaga energie, însuşirile intelectuale şi cunoştinţele ştiinţifice în serviciul cauzei naţionale.
La comemorare de la 40 de zile, care a avut loc în Trapeza Mânăstirii Căldărușani, un apropiat a afirmat:
” A mai trecut în eternitate un român adevărat!”
Inaugurarea primei biblioteci românești din Vidin-Bulgaria, în data de 13 iunie a.c., BIBLIOTECA”ALBOTINA și lansarea mult așteptatului Manual de Istorie - în format bilingv româno-bulgar și româno-sârb, ”O ISTORIE PENTRU ROMÂNII DE LA SUD DE DUNĂRE”, autor profesor Valentin Bălutoiu, care va fi lansat oficial în Bulgaria și Serbia în data de 27 iunie a.c., să-i aducă liniștea și odihna bine cuvenită, că discipolii lui lucrează și nu-l vor uita niciodată.
Dumnezeu să-l odihnească în Steaua din care suntem convinși că ne coordonează acțiunile!
Să-l pomenim, aşa cum reuşim fiecare: cu o rugăciune, o lumină aprinsă, depănând amintirile despre el, citindu-i sau recitindu-i cărţile, corespondenţa, sfaturile înţelepte şi urmându-i cuvintele ziditoare de Fapte Bune.
Prof. dr. Robert Stănciugel
Vezi si ZIUA: Comemorare Zbuchea

La mormantul lui Gheorghe Zbuchea. In memoriam

Un gol in istoriografia romana. S-a stins Gheorghe Zbuchea

Profesorul Gheorghe Zbuchea a murit cu doua zile in urma si va fi inmormantat astazi la Manastirea Caldarusani. Moartea profesorului Zbuchea lasa un gol dureros nu numai pentru rudele si apropiatii sai ci si pentru mult mai multi oameni.
Profesorul Zbuchea a fost poate cel mai important istoric din Romania specializat in problema spatiului balcanic. Si totusi, in epoca Internetului, o cautare in spatiul virtual a numelui Gheorghe Zbuchea returneaza un minim de rezultate. Insa majoritatea acestor rezultate se refera la cartile profesorului - iar acesta este lucrul care conteaza cel mai mult. Voi incerca sa suplinesc aici lipsa mai multor informatii biografice despre profesorul Gheorghe Zbuchea: s-a nascut in anul 1940 si a absolvit Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti in anul 1962. A traversat anii dificili pentru istoricii romani specializandu-se in bizantinologie. Istoria contemporana era in anii comunismului din Romania apanajul politrucilor falsificatori iar majoritatea istoricilor onesti isi alegeau specializari ca istoria antica, medievala sau moderna pentru a se putea tine departe de mizeria prezentului.
Specializarea in bizantinologie a profesorului Zbuchea i-a permis dupa 1989 sa abordeze o tema putin cunoscuta in Romania - romanii de la sud de Dunare. In acest domeniu fascinant - comunitati de romani care au reusit sa-si pastreze identitatea in ciuda celor mai aprige conditii - exista foarte multi "cunoscatori" si extrem de putini specialisti adevarati. Profesorul Zbuchea a editat dupa 1989 o serie de colectii de documente care reflecta istoria zbuciumata a romanilor sud-dunareni. Iscoditor neobosit prin arhivele romanesti, profesorul Gheorghe Zbuchea a pus in circuitul stiintific nenumarate izvoare documentare indispensabile unei cercetari stiintifice. Pe langa acestea, profesorul Gheorghe Zbuchea s-a ingrijit de editarea unor volume despre istoria tarilor balcanice: Bulgaria, Macedonia, Iugoslavia. Insa una dintre cele mai mari realizari ale profesorului Zbuchea este cladirea unei traditii istoriografice a romanilor din Serbia. Profesorul Zbuchea a coordonat lucrarile de doctorat ale istoricilor romani din Serbia, Slavoliub Gatovici si Draghisa Constantinovici, facand astfel posibil ca romanii din Serbia sa isi poata apara singuri drepturile cu ajutorul stiintei istorice, fara sa mai fie nevoiti sa apeleze la alti straini. Doua dintre volumele de dupa 1989 ale profesorului Zbuchea - "Autohtonia si continuitatea romanilor timoceni" si "Destinul istoric al romanilor din dreapta Dunarii" - constituie lecturi obligatorii pentru cei care doresc sa afle cine au fost in istorie romanii din Serbia.
In acelasi timp profesorul Zbuchea a fost unul dintre putinii care au luat o pozitie publica fata de incercarile de impunere a unei false teorii care sustine o identitate separata a aromanilor fata de romani. "De obicei o societate care se declara reprezentanta aromanilor ca fiind chipurile o minoritate in Romania organizeaza, la sfarsitul lunii mai, diverse manifestari pentru a-si sprijini aberanta cerere de a fi declarata minoritate. Noi, reprezentantii Societatii de Cultura Macedo-Romana, societate cu radacini inca din 1860 afirmam clar ca aromanii sunt romani, ramura sudica a romanitatii orientale" - obisnuia sa spuna profesorul Zbuchea despre diversele rataciri inrudite cu teoriile "moldoveniste" si "vlahiste".
Eu nu am avut onoarea de a fi studentul profesorului Zbuchea in acceptiunea clasica. Insa de fiecare data cand am avut nevoie de o lamurire in privinta unei chestiuni legate de romanii sud-dunareni volumele profesorului Zbuchea mi-au fost de cel mai mare ajutor. Iar mai tarziu, cand am avut onoarea sa-l cunosc personal pe profesorul Zbuchea am avut si privilegiul de a audia cateva cursuri particulare care mi-au fost de cel mai mare folos. Orice ziarist care intentioneaza sa scrie un rand despre romanii sud-dunareni ar trebui sa inceapa cu o vizita la biblioteca pentru a citi volumele profesorului Zbuchea.

Sa-i fie tarana usoara!

Un gol in istoriografia romana de George DAMIAN

S-a stins Gheorghe Zbuchea

Profesorul Gheorghe Zbuchea s-a stins din viata ieri in jurul pranzului. Profesor in cadrul catedrei de Istorie universala a Facultatii de Istorie, Universitatea Bucuresti, Gheorghe Zbuchea a fost cel mai de seama cercetator roman al istoriei romanilor sud-dunareni. Nascut in anul 1940, a absolvit Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti in anul 1962, unde a apoi a devenit profesor. Istoricul Gheorghe Zbuchea a coordonat in ultimii ani mai multe teze de doctorat ale unor romani din Serbia cu privire la istoria romanilor din dreapta Dunarii. Profesorul Zbuchea a fost unul dintre putinii care au luat o pozitie publica fata de incercarile de impunere a unei false teorii care sustine o identitate separata a aromanilor fata de romani.
Studentii si apropiatii isi vor putea lua ramas bun de la profesorul Zbuchea azi la capela cimitirului Sfanta Vineri si miercuri, la ora 12, cand se va sustine o slujba. Inmormantarea va avea loc miercuri, 31 decembrie, la Manastirea Caldarusani, in jurul orelor 13.
Societatea de Cultura Macedoromana anunta cu profunda durere savarsirea din viata a prim-vicepresedintului ei, istoricul Gheorghe Zbuchea. Profesorul universitar Gheorghe Zbuchea a predat cursuri si a condus teze de doctorat privind istoria Sud-Estului european, istoria grupurilor etnice romanesti din afara hotarelor tarii si, cu precadere, istoria romanitatii balcanice, domenii de cercetare in care s-a distins prin numeroase contributii personale, apreciate pe plan international. A militat statornic, prin lucrari stiintifice, publicistica si nterventii in intruniri internationale, pentru afirmarea identitatii romanesti a aromanilor, dar si pentru mentinerea particularitatilor lor specifice. A stiut sa-si puna fara preget intreaga energie, insusirile intelectuale si cunostintele stiintifice in serviciul cauzelor nationale sustinute de Liga culturala pentru unitatea romanilor de pretutindeni, ca si de Societatea noastra, de la infiintarea lor.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

A murit un mare istoric si aparator al romanilor: profesorul Gheorghe Zbuchea. Omagiu Domnului Profesor

Profesorul Gheorghe Zbuchea s-a stins din viata azi, 29 decembrie 2008, in jurul pranzului. Profesor in cadrul catedrei de istorie universala a Facultatii de Istorie, Universitatea Bucuresti, Gheorghe Zbuchea a fost cel mai de seama cercetator roman al istoriei romanilor sud-dunareni. Printre contributiile sale se numara mai multe volume asupra istoriei tarilor balcanice, dar si o seama de editii de documente si sinteze asupra comunitatilor romanesti din Peninsula Balcanica. Profesorul Zbuchea a coordonat in ultimii ani mai multe teze de doctorat ale unor romani din Serbia cu privire la istoria romanilor din dreapta Dunarii. Studentii si apropiatii isi vor putea lua ramas bun de la profesorul Zbuchea pe 30 decembrie la capela cimitirului Sfanta Vineri, iar inmormantarea va avea loc pe 31 decembrie la Manastirea Caldarusani.
http://www.centruldestudii.ro/

Domnul Profesor

Neobosit, venea adeseori la redactie, mereu pe jos, indiferent de vreme, pentru a-mi aduce o ultima lucrare sau noutate despre romanii din jurul granitelor, "fratii nostri din afara", cum le spunea.
L-am cunoscut personal in America, in urma cu mai multi ani, la un Congres al aromanilor, organizat de dr Aureliu Ciufecu - prezidentulu a Congreslui trâ Culturâ Macedo-Română ditu SUA. Nu-mi venea sa cred ca profesorul caruia ii citisem cu veneratie studiile despre cultura romanilor din Balcani imi statea acum in fata, intr-o incapere mica a Universitatii "Sacred Heart" din Fairfield-Connecticut, elaborand impreuna rezolutia Congresului. De fapt, evident, a facut-o dansul aproape integral, cu o elocventa de admirat. M-a abordat apoi, direct, in urma unei conferinte a Centrului de Geopolitica de la Sociologie: "Trebuie sa lucram impreuna, domnule Roncea! Imi place de dumneata." Si asa am si facut, de atunci. Eram "compatibili". Chiar fara se se cunoasca prea bine, cei uniti de aceleasi idealuri se recunosc imediat intre ei. Si atunci cand e nevoie sunt unul. Era legat, inevitabil, si de - cum ii spuneam eu - "vechea garda" care avea de a face cu Basarabie. Cu toate acestea mie imi era mereu aproape. "Trebuie sa facem tot ce putem pentru tara", imi spunea cand ii reprosam, mai in gluma, mai in serios, ca se afiseaza cu "diversi". A fost, practic, unul dintre acei sfatuitori care prefera bucuria anonimatului la ceasul unei realizari, cum au fost volumele "AXA - Noua Romanie la Marea Neagra" sau "Eroi pentru Romania - Transnistria si amenintarile Rusiei la Marea Neagra".
Intr-o zi a venit cu ochii iradiind de lumina la biroul meu - nu-i placea comunicarea prin telefon decat pentru mici detalii organizatorice - sa-mi spuna: "Am reusit! Am tot cursul lui Bratianu!" Cursul integral al marelui Gheorghe I Bratianu "Chestiunea Marii Negre", sustinut la Universitatea din Bucuresti intre 1942-1943. "Fantastic!", am exclamat si eu la fel de entuziasmat. Il obtinuse in manuscris, cu adnotarile originale, de la urmasii istoricului ucis de bolsevici la Sighet. M-am intalnit a doua zi cu Domnul Profesor, la o bere, unde-i placea dansului sa mearga, aproape de casa, la "Harbor", in Piata Amzei, pentru a-mi oferi copia manuscrisului. Am folosit largi extrase, privitoare la expansiunea sovietica la Marea Neagra - o analiza perfect valabila si astazi - in "Eroi pentru Romania". Cand ne reintalneam, Domnul Profesor ma aborda, strengareste: "Sa-mi mai dai niste volume din Eroi, ca le-am epuizat pe celalalte. Le-am dat cui trebuie!..." Imi placea modul in care il folosea pe "trebuie". Era omul lui "trebuie". Pentru istorie, pentru romani, pentru Romania. Alte fragmente din studiul lui Bratianu, supervizate de dansul, au fost publicate intr-o lucrare conceputa special pentru Summitul NATO in colaborarea Fundatiei Pentru Romania cu Centrul de Geopolitica al Universitatii Bucuresti si Serviciul Roman de Informatii: "Dimensiunea Rasariteana a NATO - SUA, NATO, Romania si zona extinsa a Marii Negre". Pentru 27 martie, 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu tara, am lucrat impreuna si separat, realizand amandoi doua manifestari. Vorbisem cu dansul pentru publicarea unui album omagial cu documentele Unirii. Pana la urma s-a ales, la aniversarea a 90 de ani, doar de o expozitie, pe care, cel mai probabil, nici organizatorii nu stiu cine a inspirat-o.
Ultima oara m-am auzit cu dansul pentru a participa la conferinta organizata de Fundatie inainte de alegeri - "Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? - Solutii, probleme, provocari". Mi-a spus de atunci: "Sunt bolnav, dar vreau sa vin. O sa fac tot posibilul sa ajung!". Nu a ajuns. Ceea ce ne-a provocat ingrijorare. L-am sunat seara, dupa conferinta. Nu a raspuns. S-au apropiat alegerile, campanie, Basarabia, etc. Cand m-am intors in tara, am aflat ca este tot bolnav. Mi-am propus cu cativa apropiati si fosti studenti de-ai dansului sa-i facem o surpriza: sa aparem la usa blocului si sa-l invitam jos, la o bere si o tacla. De data asta nu am mai ajuns noi. Acum, sunt convins, sta la o tacla, cu mult nesat, chiar cu fratele sau de misiune, istorica, Gheorghe I Bratianu.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace, alaturi de toti aparatorii neamului romanesc!

Vezi si
Clinciul ruso-american incinge Marea Neagra
Romania incearca sa-si promoveze propriile interese in zona in contextul politicilor antagoniste ale Rusiei, UE si SUA pentru Kosovo si Transnistria
Serpi am avut, serpi avem inca: ZIUA

Din lucrarile Profesorului

ZBUCHEA, GHEORGHE *Zbuchea, Gheorghe. G.I. Brătianu: O carte ...

Despre romanii timoceni

2009. Marsul spre Est

Diplomatia romana are sansa sa revina in matca unei dezvoltari firesti, spre noile sale prioritati de dupa NATO si UE: Estul, Estul si Estul. De la Rasaritul romanesc pierdut la Rusia si Orientul indepartat, pana la una dintre cele mai fidele aliate istorice ale Romaniei, China, poate cea mai mare putere a lumii de azi.

Stim ca in relatiile cu romanii din jurul granitelor s-au pierdut patru ani. Patru ani din viata lor, patru ani din viata noastra, a natiunii romane. Pentru ei, aflati in asteptarea propriei cetatenii, naturale, de 19 ani, adaugati la alti 45, aceasta pierdere a cantarit mult mai greu. Iata ca, acum, la instalarea noului ministru al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, si presedintele Traian Basescu spune acelasi lucru, de bun simt, pe care il aparam in ZIUA de ani buni. De fapt, repeta ceea ce a incercat sa bage, degeaba, in capul politicienilor ajunsi diplomati si in urma cu patru ani: mai lasati shoppingul de Bruxelles, "light Romanian" sau "afacereza" si invatati mai bine romana, rusa si chineza, daca va pasa de viitorul tarii.
Pornind de la Rasarit spre Apus, invatand de la Japonia ce inseamna sa nu renunti la drepturi milenare, chiar in relatiile cu o alta mare putere, si rugand China sa ne ierte, pentru ca, atatia ani, diriguitorii diplomatiei au preferat balariile, diplomatia romana va ajunge, posibil, din nou, acolo unde s-a impotmolit de mai bine de 65 de ani: la Stalingrad. Adica la Rusia. O noua deschidere, o noua deschidere, este ce auzim de 19 ani. Aplecati prea mult in relatiile cu Rusia nu am reusit insa, niciodata, sa vedem ce carti stau pe masa, la negocierile bilaterale, preferand sa lustruim cizmele cazone ale kremlinienilor si afaceristilor lor. O noua relatie nu poate porni decat de la un nivel egal de demnitate si respect reciproc fara a uita ce ne uneste mai mult decat orice: ortodoxia.
Marea Neagra, subiectul predilect al politicii externe romanesti, chiar daca nu a fost exploatat cum se cuvine, aproape s-a fumat de la sine. Problemele raman, dar lumea merge mai departe. Caucazul, Marea Caspica, proiectele unor noi rute energetice, din zona si chiar de mai departe, din Iran, care sa asigure independenta Romaniei, si a altor state europene, sunt mai importante acum pentru facatorii de politici mondiale. Aceasta nu inseamna ca noi trebuie sa sarim peste Romania din jurul Romaniei. La predarea stafetei la MAE, de la, probabil, viitorul consilier prezidential Lazar Comanescu la actualul ministru Cristian Diaconescu, Traian Basescu a catalogat drepte "semi-esecuri" abordarea relatiilor cu Ucraina si Rusia ca actori regionali. Daca una este Rusia, in cazul Ucrainei putem vorbi fara gres despre o intreaga politica regionala tradatoare a intereselor europene "comune" - vezi Bastroe, Insula Serpilor, Transnistria. Aceasta pe langa politica de purificare etnica a romanilor din Bucovina de nord, Tinutul Herta si Basarabia de Sud, la care Romania asista ca proasta satului UE. Poate doua palme via NATO-Rusia sa o mai trezeasca pe "buna" noastra vecina, Ucraina.
Despre Republica Moldova, seful statului a spus ca "s-a facut tot ce se putea face". Eu unul, as adauga linistit un "nu" in fata acestei asertiuni. "Dar... perseveram", a adaugat, atunci, Basescu. Pai, atunci, chiar sa perseveram. Redarea cetateniei romane celor deposedati abuziv de ea trebuie sa constituie o prioritate a prioritatilor, dupa atatia ani de umilire a romanilor din jurul granitelor. Apoi, departajarea pe sectiuni a relatiilor cu romanii de pretutindeni trebuie sa se inscrie in noua politica externa romaneasca promovata, cu responsabilitate, printr-o coeziune fireasca MAE-Guvern-Cotroceni. Una este situatia muncitorilor romani din Europa occidentala, Spania si Italia in special, alta cea a vechii emigratii, anticomuniste sa-i spunem, si cu totul alta a romanilor carora statul roman nu le-a putut apara drepturile, nici acum 65 de ani, nici ieri, nici azi.
Nu pot sa inchei fara a aduce un mic omagiu profesorului Gheorghe Zbuchea, marele istoric aparator al romanilor din Balcani si Europa, din Rasarit si Apus, cel care ne-a oferit, in exclusivitate, cursul inaintasului sau, Gheorghe I Bratianu, despre drepturile si rolul european al Romaniei la Marea Neagra si Gurile Dunarii, pentru generatiile ce vor veni. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace, alaturi de toti aparatorii neamului romanesc.

ZIUA: 2009. Marsul spre Est de Victor RONCEA