de Victor RONCEA
Intr-o sesiune extraordinara a Parlamentului Romaniei, desfasurata chiar in acest sfarsit de saptamana, forul legislativ roman a cerut Germaniei Federale, printr-un act fara precedent, sa restabileasca relatiile cu Republica Democrata Germana abuziv desfiintata si sa ridice de urgenta Zidul Berlinului la loc, motivand ca este un monument de arta al umanitatii protejat de UNESCO. In acelasi timp, la cererea presedintelui Traian Basescu, Mihai Razvan Ungureanu a adresat Statelor Unite un apel imperativ prin care cere Washingtonului sa semneze imediat un Tratat de prietenie cu micuta republica revolutionara Cuba.
Oricat de bizar ar suna afirmatiile imaginare de mai sus, cam acestea sunt pretentiile formulate de entitati straine de Romania in raport cu Republica Moldova. Mai precis, la 26 iunie, Bundestagul, Camera inferioara a Parlamentului Germaniei, a emis o "Motiune" prin care cere Guvernului de la Berlin sa preseze Bucurestiul, in limbaj diplomatic sa "sprijine negocierile" dintre Romania si Moldova, pentru semnarea Tratatului dintre cele doua state romanesti. Iar cu ceva timp in urma, David Kramer, un adjunct de-al secretarului de stat american Condoleezza Rice, afirmase intr-un interviu reprodus de Televiziunea de stat de la Chisinau ca "Acordul privind frontiera de stat dintre Republica Moldova si Romania este finalizat in proportie de 95%", iar "dupa semnarea lui va deveni posibila si semnarea Tratatului de baza, ceea ce va permite ameliorarea relatiilor bilaterale". Aceasta la putin timp dupa ce seful statului roman, Traian Basescu, declarase ca semnarea acestor documente cu Chisinaul "nu constituie o prioritate" pentru diplomatia de la Bucuresti. Dupa semi-intruziunile scrise si verbale in afacerile interne ale unui stat suveran, "partener european" si "aliat strategic", Ministerul de Externe de la Bucuresti nu a schitat nici o replica.
Seful diplomatiei romane, Lazar Comanescu, merge azi la Chisinau, ademenit vrand-nevrand cu marul otravit al Tratatului, in prima vizita oficiala a unui ministru roman de Externe dupa mai bine de doi ani. Ultima excursie Bucuresti-Chisinau si retur a fost facuta de Mihai Razvan Ungureanu in februarie 2006. E drept, si fostul ministru Adrian Cioroianu a schitat o vizita, anul trecut, considerata insa neoficiala de Chisinau, care nu i-a acordat nici macar o escorta cu girofar, motivand ca nu a fost anuntat. De altfel, se spune ca limuzina cu care a circulat atunci ministrul de Externe al Romaniei ii apartinea unui personaj controversat, miliardarul Anotol Stati, sponsorul mai multor pseudo-politicieni de pe ambele maluri ale Prutului, pus pe fuga prin lume de noile servicii speciale. De atunci, in afara de icnetele ghionturilor regulate ale cneazul Moldovei la adresa Romaniei, nu s-a mai auzit nimic intre cele doua capitale romanesti. Desi Vladimir Voronin e consiliat de americanul plecat din Romania Vladimir Socor, care il are drept corespondent si prieten pe langa Traian Basescu pe Vladimir Tismaneanu, cei doi presedinti romani (chiar daca unul isi spune moldovean) nu au mai reusit sa vorbeasca pe aceeasi limba. Cei drept, sunt trei Vladimiri si un singur Traian...
In cei trei ani si jumatate trecuti de la schimbarea de Guvern si presedinte in Romania, cu greu se poate spune ca s-a realizat ceva intre Bucuresti si Chisinau. De fapt, ca s-a realizat ceva, punct. In ciuda spriturilor dintre Voronin si Basescu, din primele zile, fericite, ale noului presedinte roman, relatiile au involuat numai dupa cum au vrut rusii. Vocea Romaniei in problematica rasaritului romanesc, a vecinatatii UE si NATO si a conflictului inghetat din Transnistria a fost gatuita pe rand, de Rusia, apoi de Ucraina, portocalie doar pe dinafara, de Moldova mistocara si, nu in ultimul rand, de "colega" noastra de UE, Ungaria. Budapesta, care studiaza la cald modelul federalizarii, a reusit sa preia, pas cu pas, ceea ce ar fi trebuit sa stea, cel putin ca o datorie de onoare si sange, in atributiile Bucurestiului: vizele cu UE si spatiul Schengen, "monitorizarea" granitei dintre Ucraina si Transnistria printr-o misiune europeana si, pe deasupra, reprezentantul UE pentru Transnistria este tot un ungur, din pepiniera lui George Soros. Romanii din Basarabia au ramas tot mai singuri, iar Moldova a devenit, in comparatie cu Romania, din ce in ce mai puternica. E ceva putred in Danemarca...
Un PS de azi: Scriu cam de vreo 20 de ani despre Basarabia. Probabil, adunat, un an din viata l-am cam petrecut peste Prut in aceasta perioada. Aud azi tot felul de handicapati care se pronunta cu aplomb pe problematica romaneasca rasariteana. Altii imi dau lectii (sau cel putin ar vrea), protejati de anonimat sau dezinformati de ciripitori de mana a treia dar smenari de prima mana. Cam cine ar vrea sa-mi explice mie ce se intampla acolo? Pustii de la SRI si SIE care nu stiu exact cine sunt oamenii astia cu nume ciudate care sar saua si-si infig ghimpii in telefonul presedintelui? Manglitorii din "opozitia" de rahat de la Chisinau care profita de cruciada copiilor? Cei care au descoperit ieri "tara" "Moldova" si "tinerii moldoveni", ca Cartarescu si compania de zgomot? "Intelectualii" de serviciu? Tradatori de ieri, azi sau maine? Kaghebistii vechi si noi? Oamenii Rusiei din media de la Bucuresti si Chisinau care se labarteaza azi cu tupeu maximal pe toate televizoare? Hai, sictir!
No comments:
Post a Comment