Tökes cere autonomia Transilvaniei

Europarlamentarul maghiar lupta la Bruxelles pentru "idealurile nobile ale multi­lingvismului"

Europarlamentarul Laszlo Tökes a participat ieri, alaturi de colegii sai din grupul Alianta Libera Europeana, la o conferinta de presa in care a fost discutata problematica multilingvismului, inaintea prezentarii raportului oficial pe aceasta tema realizat de comisarul Leonard Orban, pe 6 octombrie, in Comisia pentru cultura a Parlamentului European.
In mod normal, atat Tökes cat si colegii sai - reprezentanti ai unor minoritati din Spania si Marea Britanie - au salutat ideea centrala a raportului care va vorbi despre existenta unor "drepturi lingvistice" inalienabile in UE, unul dintre acestea fiind cel de a comunica cu autoritatile, la toate nivelele, in limba materna. Dupa ce raportul redactat de Orban a fost apreciat ca fiind unul realizat de o "personalitate cu spirit cu adevarat european", au aparut si cateva obiectii, mai ales privind trecerea de la un exceptional nivel teoretic la cel practic, in opinia vorbitorilor mult mai putin bine definit si cu solutii mult prea imprecise.
"Raportul ramane la nivel de eufemism atunci cand mentioneaza valori precum diversitatea sau dialogul inter-cultural. Pe de alta parte, Raportul nu ridica problema politicilor educationale si a protectiei limbilor care se afla in primejdie de disparitie si a comunitatilor in aceasta situatie. Drepturile lingvistice ar fi primul pas pentru minoritati in drumul lor pentru obtinerea drepturilor care li se cuvin si, din acest punct de vedere, aspectele sunt deosebit de importante pentru noi deoarece avem foarte multe probleme in zona Europei centrale si de Est. In acest sens, pot mentiona probleme in Slovacia, in Romania, in Serbia. Ungurii sunt cateodata batuti deoarece isi folosesc limba materna in Romania sau Serbia. Ceangaii din Romania simt ca sunt ignorati, iar identitatea lor nu este recunoscuta. Leonard Orban este o persoana cu un inalt standard si orizont euro­pean, dar se fereste sa ia pozitie fata de situatia minoritatii maghia­re si a altor minoritati din Romania. Ne-am intalnit de multe ori, chiar si o delegatie a sefilor bisericilor a avut recent o intalnire cu el, am luat mese impreuna, am ridicat mereu problemele noastre si speram ca, in timp, idealurile nobile ale multi­lingvismului vor fi puse in practica chiar si in Romania ca si, in general, in toate tarile post-comuniste", a precizat Tökes. In exclusivitate pentru ZIUA, acesta a mai adaugat parerea de rau ca Leonard Orban, despre care are informatii ca ar avea in genealogie si persoane de nationalitate maghiara, nu da cuvenita atentie acestor probleme extrem de serioase in tara noastra care, totusi, nu ating nivelul de gravitate din tari invecinate cum ar fi Slovacia, Serbia sau Ucraina.
Modelul finlandez
Problemele acestea fac parte dintr-un set mai complex pe care ar fi dorit sa-l discute direct cu Traian Basescu in cadrul unei intalniri "reprezentative" romano-maghiare, idee in care i-a transmis deja sefului statului un text, propunere complexa cuprinzand propunerile sale pentru rezolvarea definitiva a tuturor diferendelor existente. Conditia a fost ca discutia sa se poarte "de la egal la egal, pentru egali suntem in Europa si in fata lui Dumnezeu". Una dintre acestea este introducerea limbii maghiare ca limba oficiala in Parlamentul Romaniei, dupa modelul finlandez, argumentul fiind ca si acolo maghiarii au acest drept, reprezentand 6% din populatie. In ce priveste problema autonomiei teritoriale, Tökes a precizat ca nu vorbim doar despre deja de acum binecunoscuta situatie din Tinutul Secuiesc, caci Tinerii Maghiari au ridicat acum steagul autonomiei Bihorului de Nord. Totul poate fi integrat in ideea mai larga a unei posibile cereri pentru autonomia Transilvaniei? Foarte posibil, a raspuns Tökes, "cu toate ca aceasta problema ar fi mai interesanta pentru romani, caci sa ne amintim ca, imediat dupa Unirea din 1918, multi dintre liderii importanti ai comunitatii romanesti din Transilvania, privind peste munti, au luat in considerare diferite formule de autonomie".
Cristian UNTEANU, Bruxelles
ZIUA