Felicitari, Basescu! Recunoastere si avertisment in premiera, de la cel mai inalt nivel: purificare etnica asupra romanilor

Vă pot spune că în discuţii, personal am recunoscut că sunt încă lucruri de făcut pentru minorităţi, cum am şi reproşat UDMR că sunt aspecte în Covasna şi Harghita care pot fi interpretate ca fiind elemente de purificare etnică îndreptate împotriva românilor.

Declaraţie de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut astăzi, 18 februarie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă privind poziţia oficială a ţării noastre faţă de proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo. Vă prezentăm integral textul declaraţiei:

„Bună seara,
Aş vrea să fac mai întâi câteva precizări care, probabil, vor trebui în viitor, având în vedere că suntem un stat membru al Uniunii Europene, să fie luate în considerare şi de comentatori, şi de partide politice. La nivelul Uniunii Europene există procedura coordonării cu statul care deţine preşedinţia. Înainte de începerea negocierilor pe declaraţia de astăzi a miniştrilor de externe a existat la nivelul Uniunii Europene înţelegerea ca niciun şef de stat, niciun ministru de externe şi niciun prim-ministru să nu facă declaraţii până la încheierea negocierii declaraţiilor CAGRE – Consiliul miniştrilor de externe –de astăzi.Din acest motiv, nu a existat o poziţie exprimată nici de Preşedinte, nici de Primul-ministru. În toată Uniunea Europeană, a existat o singură excepţie. Nu o nominalizez, dar toţi ceilalţi am respectat procedura de a aştepta finalizarea negocierilor. Mai mult decât atât, ca detaliu tehnic, vă pot spune că negocierile au început încă de ieri la nivelul directorilor, după ce s-a pus în dezbatere o primă formă a declaraţiei şi în cursul nopţii, azi-dimineaţă tot timpul declaraţia a fost schimbată şi adaptată, în aşa fel încât documentul final să răspundă intereselor tuturor ţărilor. Din acest motiv, nu a fost posibilă o declaraţie imediat. Ştiu că exista setea să comentăm ce a spus Preşedintele sau ce a spus Premierul, dar ar fi influenţat - orice declaraţie mergea pe toate agenţiile, ar fi influenţat chiar capacitatea noastră de negociere la Bruxelles de ieri după-amiază şi până astăzi la ora 17:00, când s-a încheiat consiliul.Mai sunt aprecieri că poziţiile ar fi legate de anul electoral. Nu este aşa. Cel puţin din punctul meu de vedere, încă din 2005, de la vizita din Statele Unite şi la a doua vizită, la întâlnirile cu toţi şefii de stat şi de guvern, de câte ori s-a pus problema Kosovo, poziţia noastră a rămas constantă. Din acest motiv, nici n-au existat presiuni pe România să-şi schimbe poziţia, pentru că era arhicunoscută din 2005. Şi ultima speculaţie înainte de a intra la fondul lucrurilor, problema cu axa. România, dacă are parteneriate strategice, nu înseamnă că îşi cedează poziţii care vizează interesul naţional.Trecând la declaraţia adoptată astăzi de miniştrii de externe la Bruxelles, vă pot spune că, în raport cu situaţia dată, România şi-a atins toate obiectivele din mandatul pe care CSAT l-a dat ministrului de externe şi directorului din MAE responsabil de începerea negocierilor. Iar obiectivele noastre majore au fost următoarele, şi le formulez aşa cum se regăsesc în declaraţie: în primul rând, dreptul ca fiecare stat al Uniunii să acţioneze în ceea ce priveşte Kosovo în conformitate cu practica naţională şi cu dreptul internaţional. Nu a existat, şi a fost unul din obiectivele noastre să nu fim obligaţi la o poziţie comună neconvenabilă României. Acest element se află în declaraţia adoptată astăzi.
Al doilea imperativ a fost legalitatea prezenţei Misiunii Uniunii Europene, şi declaraţia de astăzi răspunde acestui imperativ, făcând trimitere la faptul că prezenţa Misiunii Uniunii Europene se face în baza rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate.Al treilea element important pentru noi şi care a fost în mandat şi se regăseşte în declaraţie este precizarea că evenimentele din Kosovo nu reprezintă un precedent în tratarea problemelor minorităţilor. Şi acest lucru este precizat expres în declaraţia de astăzi a CAGRE. De asemenea, o exigenţă pe care o regăsim în declaraţia de astăzi, şi dumenavoastră v-o aduceţi aminte cu uşurinţă din declaraţiile mele de până acum, UE îşi reiterează ataşamentul faţă de Carta Naţiunilor Unite şi faţă de Actul final de la Helsinki. Acest act final de la Helsinki se referă la zece principii, printre care extrem de important: suveranitate, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială şi altele. În declaraţie se regăseşte integral mandatul pe care Consiliul Suprem de Apărare a Ţării l-a dat delegaţiei României la CAGRE şi pentru asta îi felicit pe cei care au negociat, începând de ieri după amiază.
În ceea ce priveşte România, România îşi menţine poziţia şi nu va recunoaşte independenţa provinciei Kosovo. La situaţia pe care toţi am văzut-o ieri, anunţată de la Pristina, declaraţia unilaterală de independenţă a acestei provincii au contribuit, în opinia noastră, câteva elemente. În primul rând, faptul că părţile nu au ajuns la o soluţie comună prin negocieri directe. Pristina şi Belgradul nu au reuşit să definească o poziţie comună care ar fi putut fi în folosul ambelor părţi. Noi considerăm că în momentul de faţă ambele părţi pierd.
Nerecunoaşterea independenţei Kosovo, din punctul nostru de vedere, are la bază nu numai faptul că cele două părţi nu au ajuns la o înţelegere, ci şi faptul că nu există o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care să reglementeze declaraţia de independenţă făcută ieri la Pristina.
De asemenea, România nu va recunoaşte independenţa Kosovo din motive precum: acordarea de drepturi colective minorităţilor, nerespectarea integrităţii teritoriale a Serbiei, nerespectarea principiului inviolabilităţii frontierelor Serbiei şi nerespectarea suveranităţii Serbiei. Acestea sunt în principal motivele pentru care România nu recunoaşte şi nu va recunoaşte independenţa Kosovo.
Vă pot spune că astăzi am fost plăcut impresionat de abordarea constructivă pe care partidele au avut-o în discuţiile de la Cotroceni. Ca să nu existe interpretări, eu nu am convocat partidele, ci am invitat partidele în primul rând pentru a le informa asupra poziţiei României, în al doilea rând pentru consultări pe problema Kosovo. Toate partidele au fost de acord că ce s-a întâmplat la Kosovo nu poate constitui un precedent, nu numai pentru România, dar nici în Europa. Acest lucru este de altfel precizat şi în declaraţia CAGRE de astăzi. Am fost de acord că situaţia minorităţii albaneze din Kosovo nu se poate compara cu situaţia minorităţii maghiare, să spunem, sau cu oricărei alte minorităţi din cele încă 18 minorităţi din România. În Kosovo împotriva minorităţilor s-a intervenit cu tancurile, în România în favoarea minorităţilor s-au creat condiţii de exprimare politică. Minorităţile sunt prezente în administraţia locală, minorităţile, şi dacă ne referim la cea maghiară, sunt prezente în guvern, minorităţile sunt prezente în Parlament, minoritatea maghiară este prezentă în Parlamentul European. Limba maghiară poate fi învăţată în şcoli, se utilizează în justiţie, copiii maghiari au posibilitatea să evolueze oriunde pe teritoriul României, având drepturi egale cu cele ale majoritarilor. Aş spune, am făcut un apel şi am găsit răspuns pozitiv de la partide, că evenimentele din Kosovo nu trebuie folosite pentru a crea tensiuni interetnice în mod inutil şi prin fals. Avem obligaţia să privim cu realism realităţile de la noi şi orice om de bună credinţă va constata că nu există condiţii pentru ca în România să se întâmple ce s-a întâmplat în Serbia cu provincia Kosovo. Cred că este nevoie ca partidele politice şi toţi românii, indiferent că sunt majoritari sau sunt cetăţeni români de etnie maghiară, italiană, ucraineană, alături de politicieni trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi să nu încerce să transfere în România un discurs care nu are nimic comun cu realităţile actuale ale României.
Mai avem o problemă se pare, şi ea scapă din atenţia celor care formează opinia, a celor care merg la televiziuni şi vorbesc: România este stat membru în NATO şi stat al Uniunii Europene. Calitatea de stat membru NATO ne garantează în primul rând chiar suveranitatea, integritatea teritorială,inviolabilitatea frontierelor. Este unul din motivele pentru care România a intrat în NATO.
Standardele Uniunii Europene, de asemenea, garantează României toate aceste realităţi, suveranitate, integritate teritorială, inviolabilitatea frontierelor, abordări civilizate fată de minorităţi, limite care să nu permită excese nici din partea minoritarilor, nici din partea majoritarilor. Structurile în care România este integrată, NATO şi Uniunea Europeană, ne garantează securitatea. Cetăţenii români sunt în siguranţă deplină, indiferent că sunt majoritari sau minoritari.
Realitatea este că trebuie să ne obişnuim să gândim altfel decât până acum. Apartenenţa noastră la NATO şi la Uniunea Europeană ne garantează tot ceea ce o naţiune are nevoie să aibă garantat: securitate, integritate teritorială, suveranitate exercitată în limitele Constituţiei, inviolabilitatea frontierelor, postamentul pe care se poate construi prosperitatea. Dezbaterea publică, şi dumneavoastră presa aveţi o misiune fundamentală aici, cred eu, nu vă dau preţioase indicaţii, dar cred eu că trebuie să se desfăşoare în limitele realităţilor noastre şi nu cu desene naţionaliste, naţionalist-extremiste, care în primul rând nu mai sunt o realitate a României, în al doilea rând nu pot să mai producă efecte în România de genul celor pe care, de vreo 24-30 de ore, le vedem promovate ca fiind posibile şi pentru România. Nu există nicio legătură între ce s-a întâmplat în Serbia şi ce s-ar putea întâmpla în România.
În România avem un sigur destin: spre prosperitate, dacă beneficiem de o bună guvernare şi de oameni hotărâţi, de o naţiune hotărâtă să îşi vadă atinse obiectivele de prosperitate. În rest, nu vă pot spune decât o seară bună, liniştită, România nu va fi afectată sub nici o formă de evenimentele din Serbia. În acelaşi timp însă vreau să ştiţi că România trebuie să îşi asume responsabilităţi pentru regiunea în care există. Nu putem aştepta ca alţii să facă ceea ce putem face şi noi.
Am înţeles că a fost lansată o dezbatere cu privire la participarea României cu 175 de oameni la Misiunea Uniunii Europene. Aş vrea să facem lucrurile clare din acest punct de vedere. România participă cu 175 de persoane, din care 115 jandarmi şi 60 de poliţişti la Misiunea UE. Acest lucru a fost aprobat în CSAT din luna decembrie, în baza hotărârii Consiliului European tot din luna decembrie. Cine sunt aceşti 175 de jandarmi şi poliţişti? Sunt exact aceiaşi sau exact acelaşi număr care în momentul de faţă participă la Misiunea ONU. România nu şi-a suplimentat participarea cu jandarmi si poliţişti în Kosovo. O dată cu transferul de responsabilitate, în baza Rezoluţiei 1244, de la ONU către Uniunea Europeană, România rămâne cu aceleaşi forţe şi cu aceleaşi misiuni. Sunt forţe de ordine publică. Nu este armată, nu sunt trupe de intervenţie. Nu este nimic altceva decât forţe de ordine publică. Îndeplinesc aceaşi misiune pe care au îndeplinit-o sub mandatul ONU, o îndeplinesc sub mandat al Uniunii Europene.
La ce nu se va implica România? România nu se va implica în constructia instituţională în Kosovo. Rezoluţia 1244 acoperă participarea cu forţe de ordine. Toată structura participării cu forţe de ordine sub mandat ONU a fost legată de ordine, de păstrarea ordinii publice. În momentul de faţă, din structura, din misiunea de 2000 de oameni a Uniunii Europene, România se angajează strict pe segmentul de ordine publică care este acoperit de Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate. Repet, nu ne implicăm în construcţia instituţională. De asemenea, activitatea biroului diplomatic de la Priştina va înceta. În momentul de faţă, la Priştina avem un birou diplomatic desprins din Ambasada României de la Belgrad. Odată cu refuzul nostru de a recunoaşte provincia Kosovo ca devenind stat independent, activitatea acestui birou încetează.
Cam acestea sunt elementele pe care le consider de importanţă publică. Vă pot spune că statul român nu are niciun secret în abordarea prezentă şi viitoare, deci tot ce era de spus s-a spus.
Eu nu am constatat o opoziţie a UDMR în discuţii şi poate că ar fi bine să vă spun, deşi n-am niciodată obiceiul să vorbesc despre ce a spus un partid sau altul, chiar delegaţia UDMR a spus în discuţii că nu poate fi făcută o comparaţie, o similitudine între Kosovo şi situaţia din România. Deci în discuţiile de la Cotroceni UDMR a fost corect. Nu ştiu, n-am urmărit declaraţiile publice de după discuţii. Vă pot spune că în discuţii, personal am recunoscut că sunt încă lucruri de făcut pentru minorităţi, cum am şi reproşat UDMR că sunt aspecte în Covasna şi Harghita care pot fi interpretate ca fiind elemente de purificare etnică îndreptate împotriva românilor. Deci trebuie să continuăm să lucrăm împreună cu minorităţile, pentru ca în orice caz să se simtă bine în România.
Vă mulţumesc mult, vă doresc o seară plăcută!”

Departamentul de Comunicare Publică 18 Februarie 2008
http://www.presidency.ro/
Foto: Sorin Lupsa