Mihai Gâdea şi Ion Cristoiu, locul I în talk-showrile de seară. Locul II, Firea, Nasul si Dan Diaconescu. Fetele Cotidianului stau la coada dupa Badea

de Adrian Vaduva
22/10/2008

Radu Moraru şi-a reluat rolul de Justiţiar, însă fără ca audienţa să depăşească cele 1,8 procente obişnuite. Cât despre Dan Diaconescu... mai aşteptăm graficele alea cu vârfurile de audienţă cu care ne sufoca pe vremea Elodiei şi care au dispărut din emisiunile sale.
Liderii de audienţă ai talk-show-urilor de seară au fost şi luni Gâdea & Cristoiu. Feţele Cotidianului, cu cei patru prezentatori, fără Dinescu, n-a reuşit să scoată decât un chinuit 0,8%. Adică un 0,2% de căciulă, cam puţin pentru ce personalităţi au fost în studio. (J.N.)

Va merge Traian Băsescu în Iran? Nabucco, Basescu in Iran - idei care-si asteapta concretizarea. Scrisori persane de Ion Cristoiu si Corneliu Vlad

Va merge Traian Băsescu în Iran?
22/10/2008

de Ion Cristoiu

Luând în calcul şi posibilitatea unor vorbe-n vânt în capitala Siriei, noi nu excludem şi posibilitatea ca vizita în Siria să pregătească terenul pentru o vizită în Iran.
Duminică seara, la Zig-Zag de pe Antena 3, am tăifăsuit cu doi dintre colegii de comando jurnalistic în Iran – Carmen Gavrilă şi Victor Roncea – despre ce ni s-a părut mai interesant pe parcursul călătoriei întreprinse între 11-17 octombrie 2008 în spaţiul fostei Persii.
Am dat emisiunii un titlu sub forma unei întrebări: Va merge Traian Băsescu în Iran?.

un astfel de titlu – sugerând o ipoteză şocantă – n-aduce audienţă. Dacă el ar fi sunat Va viola Traian Băsescu o iraniancă? poate-poate că ar fi făcut să tresară ratingul. În orice caz n-ar fi reuşit să-l atingă pe cel al unei emisiuni al cărei titlu s-ar fi referit la aventura sexuală a unei muieruşti analfabete, zise şi Vedetă, cu un urangutan imbecil din lumea parveniţilor postdecembrişti.
Am dat titlul Va merge Traian Băsescu în Iran? pentru că aceasta a fost una dintre întrebările la care am încercat să găsim un răspuns noi, cei nouă membri ai delegaţiei de jurnalişti români invitaţi de autorităţile de la Teheran să întreprindem o călătorie de documentare în Iran.
Nu ne-am pus această întrebare de florile mărului. Cu mult timp în urmă am realizat la Zig-Zag un interviu cu ambasadorul Iranului în România. Răspunzând unei întrebări, Excelenţa Sa mi-a mărturisit că la prezentarea scrisorilor de acreditare a lansat preşedintelui Traian Băsescu invitaţia de a face o vizită în Iran. Nu puteam scăpa prilejul de a afla de la autorităţile iraniene stadiul în care se află această invitaţie. Mehdi Safari, adjunctul ministrului de Externe, şi Ali Baqueri, secretarul adjunct al Consiliului Naţional Iranian de Securitate, au răspuns că, de fapt, la convorbirea care a urmat ceremoniei de prezentare a scrisorilor de acreditare s-a discutat despre o vizită în Iran a şefului statului român. Autorităţile de la Teheran au insistat ulterior, pe canale diplomatice, pentru a primi un răspuns oficial, dar până la ora vizitei noastre în Iran acest răspuns, indispensabil lansării invitaţiei, n-a venit încă.
A zis preşedintele român că ar vrea să viziteze Iranul aşa, într-o doară, nimerit într-un gol de conversaţie sau ca să fie politicos?
Nu cred.
Oricât de zurliu ar fi Traian Băsescu, e greu de crezut că şi-ar fi permis să vorbească în dorul lelii. Ştia că ambasadorul Iranului la Bucureşti va informa autorităţile de la Teheran şi că acestea nu vor ezita să-l ia în serios. Iranul e o ţară declarată nefrecventabilă de America şi de ţările occidentale pentru suspiciunea că ar fabrica bomba atomică. Zisă într-o doară, vorba lui Traian Băsescu putea fi luată în serios în cancelariile occidentale, care ar fi aflat imediat pe canale diplomatice. E de presupus astfel că Traian Băsescu a ţinut să pipăie terenul. Se pare că până acum a considerat, luând în calcul reacţiile partenerilor din NATO şi din UE, că n-ar fi oportună o vizită a sa în Iran.
Luni şi marţi, Traian Băsescu a făcut o vizită în Siria. Siria e şi ea înscrisă de americani în aşa-zisa Axă a răului. Şi cu toate acestea Traian Băsescu a întreprins o vizită oficială cu mare huiet.
De la Damasc la Teheran nu e decât un pas în planul relaţiilor internaţionale.
Dar nu numai atât.
La conferinţa de presă care a urmat convorbirilor oficiale cu preşedintele Siriei, Traian Băsescu s-a referit la programul nuclear iranian. Poziţia SUA şi a principalelor ţări occidentale are la bază suspiciunea că Iranul fabrică bomba atomică. Traian Băsescu şi-a permis o nuanţă:
“Apreciem că orice ţară, orice stat are dreptul să-şi dezvolte programe nucleare civile. Deci acest drept îl are şi Iranul. În acelaşi timp, precizăm că Iranul are obligaţia la transparenţă în relaţia cu comunitatea internaţională pentru a îndepărta orice suspiciune că programul nuclear al Iranului ar avea şi valenţe militare”.
La aceeaşi conferinţă de presă, şeful statului român a mai venit cu o noutate, susţinând că România e una dintre ţările care cred că proiectul Nabuco poate fi aprovizionat inclusiv din Iran. E ceea ce Teheranul se zbate să obţină de la ţările angajate în proiectul Nabuco.
Luând în calcul şi posibilitatea unor vorbe-n vânt în capitala Siriei, noi nu excludem şi posibilitatea ca vizita în Siria să pregătească terenul pentru o vizită în Iran.
Ar deranja prea tare aliatul american?
Nu credem.
Candidatul democrat Barak Obama s-a angajat că, ajuns la Casa Albă, va face o vizită în Iran.
De ce n-ar fi Traian Băsescu un premergător din acest punct de vedere?

Jurnalul National

http://www.jurnalul.ro/articole/136997/va-merge-traian-basescu-in-iran

Scrisori persane din secolul XXI

Proiectul Nabucco, Basescu in Iran - idei care-si asteapta concretizarea

de Corneliu Vlad

“Avem o relatie excelenta cu romania din punct de vedere politic, economic si cultural”, a inceput ministrul adjunct de Externe al Iranului, Mehdi Safari (foto) discutia cu ziaristii romani aflati in vizita la Teheran. Demnitarul iranian a adaugat, insa, imediat: “Acum 22-23 de ani, volumul tranzactiilor economice intre cele doua tari atingea un miliard de dolari, dar anul trecut s-a inregistrat o cifra de afaceri de 300 de milioane de euro”. Si a conchis, laconic: “Desigur, acest volum este unul bun, dar cred ca potentialul este mai mare”.
Despre atuurile cooperarii romano-iraniene, viceministrul a spus: “Romania este o tara situata intr-o pozitie semnificativa in Europa. In acelasi timp, Iranul are o importanta deosebita din punct de vedere geopolitic, geoeconomic si geocultural. De aceea, tarile noastre pot colabora pe plan zonal si international”.

Unul din domeniile in care Iranul poate colabora intr-o masura sporita cu Europa este cel energetic, prin contracte de lunga durata privind livrarile de petrol si gaze. Se poate coopera si in ce priveste productia de energie, si in transportul prin conducte - a declarat viceministrul, care insa a continuat: “In urma cu trei ani, principalul partener economic al Iranului era Europa, cu importuri de 60 de miliarde, iar anul trecut au fost doar de 20 de miliarde de dolari. Deci, Europa pierde piata iraniana, din cauza sanctiunilor impuse Iranului.”

Investitorii europeni sunt in continuare cei mai doriti in Iran, dar in situatia descrisa economia iraniana nu este afectata de sanctiuni pentru ca, a spus viceministrul, “noi ne facem in continuare afacerile cu altii. Si atunci, cine pierde? Vin altii aici, iar Europa pierde o piata veche de 40 de ani”.

Si totusi, Iranul dezvolta in continuare proiecte cu state europene. Recent s-a perfectat cu elvetia construirea unui gazoduct din Iran, prin Turcia, spre Grecia, Albania, Italia, Elvetia. “Elvetienii au venit in Iran, vor sa investeasca in Iran si sa coopereze, in continuare cu Iranul” - a spus viceministrul. In schimb, proiectul Nabucco inainteaza greu, desi Iranul are consultari cu compania austriaca OMV, promotoare a proiectului. Fara Iran, a explicat, proiectul Nabucco nu va reusi, resursele iraniene sunt considerabile”. Iar OMV a facut calcule si a ajuns la concluzia ca numai gazul din Azerbaijan nu este suficient, cantitatea ar fi prea mica in raport cu costurile de construire a conductei. “Ne-am exprimat dorinta de a participa la proiectul Nabucco”, a repetat viceministrul, care a precizat ca, intre timp, tara sa este preocupata si de alte proiecte europene, care, insa, nu exclud perfectarea conductei Nabucco.

Iranul, a mai declarat demnitarul de la Teheran, are pe agenda ideea unei vizite a presedintelui Romaniei in aceasta tara. “La o discutie intre ambasadorul Iranului la Bucuresti si presedintele Traian Basescu, seful statului roman a avansat ideea de a veni in vizita la Teheran. Dupa care noi, prin Ministerul de Externe, am urmarit ideea si am incercat sa aflam mai multe depre interesul lui Traian Basescu de a vizita Iranul” - a explicat viceministrul stadiul proiectatei intalniri la nivel inalt.

Si ziaristii romani care au vizitat Iranul “au incercat sa afle mai multe” despre aceasta idee, dar n-au reusit sa obtina decat informatia ca Teheranul doreste de la Bucuresti o confirmare clara, oficiala, a faptului ca presedintele Romaniei doreste, intr-adevar, sa efectueze o vizita in aceasta tara.

Cronica Romana
Scrisori persane din secolul XXIProiectul Nabucco, Basescu in Iran - idei care-si asteapta concretizarea

IRAK-ul, AXA, Marea Neagra si Eroii Romaniei, la salonul de carte militara Polemos de la Cercul Militar National

Lansare azi la Salonul de carte militara "Polemos" - istorie, stiinte politice, securitate si aparare: "IRAK Calvarul pacii", de general Visaron Neagoe. Prezentare facuta de Seful Statului Major al Fortelor Terestre, general Teodor Frunzeti, de fostul ambasador al Romaniei in Irak (in prezent desemnat ambasador in Australia), Mihai Stuparu si de directorul Editurii Militare, Adrian Pantea. Visarion Neagoe, general de brigada, a fost loctiitor al Sefului de Stat Major al Fotei Multinationale din Irak pentru Operatiile Coalitiei, in a doua jumatate a anului 2007. La Salonul militar, unde am si eu cateva carti la care am lucrat (Romania in noua ordine mondiala, AXA - Noua Romanie la Marea Neagra, Eroi pentru Romania - Brasov 1987 si Transnistria 1992, Davai Ceas-Davai Traian) , m-am intalnit si cu doi "maresali" ai lumii publicistice de specialitate, istoricii Tesu Solomovici si Gheorghe Buzatu. Targul de carte este deschis pana pe 25 octombrie la Cercul Militar National.

L-am vizitat astăzi pe generalul Victor Stănculescu…

EUGEN MIHĂESCU: Declaraţie politică, rostită în plenul Senatului luni, 20 octombrie 2008
Acesta este destinul acestei naţii, care se lipseşte de eroi şi n-are demnitate! După ce l-a adulat şi ridicat în slăvi pe tiranul Ceauşescu, l-a împuşcat ca pe un cîine şi l-a aruncat la groapa de gunoi!

Cei 40 de hoţi care au pus la cale asasinatul au înhăţat comoara şi, de 20 de ani, se chinuie să-şi ascundă urmele. Acum nu mai au loc unii de ceilalţi şi spera să se ,,măcelărească” între ei, încercînd să apuce ce a mai rămas din caşcavalul ţării şi, mai ales, din cel al Europei.

Cei care l-au trimis în puşcărie pe generalul Victor Stănculescu îşi vor primi răsplata mai curînd decît se aşteaptă, dar nu va fi cea la care speră.

L-am vizitat pe generalul Victor Stănculescu în această dimineaţă. Mi-a spus că are nervii tari, aşa cum i-a avut şi în decembrie 1989. Ca general al Armatei Române, însă, ar fi preferat să fie condamnat la moarte prin împuşcare, deşi este complet nevinovat, decît să fie umilit de nişte nevolnici.

Domnilor senatori!

N-am fi fost astăzi pe băncile Senatului dacă generalul Stănculescu nu ar fi dat ordin pe 22 decembrie 1989, la ora prînzului, ca trupele să se retragă în cazărmi. Iar unii dintre noi ar fi fost şi astăzi pe lîngă Ceauşescu să-i lingă tălpile.

,,Armata e cu noi!” – s-a strigat acum aproape 20 de ani!
Marii ostaşi nu mor niciodată, spunea Eisenhower, ei doar se sting…

Vezi si

NOAPTEA GENERALILOR - De ce au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare?
Foştii generali Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac sunt investigaţi medical în aceste zile la Spitalul Penitenciar Jilava. Medicii au stabilit că ei suferă de numeroase afecţiuni cronice...
Ion Cristoiu: Victoria Securităţii asupra Armatei!
Motivarea sentinţei va rămâne astfel în istoria aberaţiilor juridice româneşti alături de stenograma Procesului Ceauşescu. Documentul îl acuză pe Victor Stănculescu de “vădit exces de zel” în exercitarea...

Adevarul - Cum a gândit Stănculescu dictatura militară în ’89 ...
Alex Stoenescu explică... I-am acordat încredere, acesta a fost de fapt adevărul...

In dialog cu Victor Atanasie Stănculescu , Generalul Revoluţiei cu piciorul în ghips ...
Dle Alex Mihai Stoenescu, de ce până acum nu au luat atitudine publică generalii Stănculescu şi ...

Dorin Tudoran: Cei 7 elefanti politici cu picioare de lut; Petre Roman, os de national-liberal; conturile lui Ceausescu si Trecutul ca opera deschisa

Elefanti si acronime

Cum pot fi unii asa de prosti si sa se dea destepti de dimineata pana seara e un mister. Si-apoi, chiar de ar fi ei asa destepti, trebuie ca e plictisitor de moarte sa ai dreptate tot timpul – de dimineata pana seara, plus in timpul noptii. Este recomandabil sa fii prost cel putin in timpul somnului, altfel lipsa de relaxare te poate ucide.

Mister ramane pentru mine si cum pot fi unii atat de destepti, dar sa para atat de prosti. Tot timpul. Vor ei sa se odihneasca pe seama prostilor, lasandu-i pe acestia din urma sa se omoare cu administrarea treburilor cetatii? Atunci, de ce, intr-o buna zi, toti desteptii astia striga in cor „Unde-a disparut cetatea noastra?"

Un destept pur-sange e la fel cu un prost de sange pur –conventional. Spune buna dimineata fiindca e bine crescut asa cum prostul nu spune, caci el vrea sa mai creasca un pic.

Prostul se mai uita si-n pamant, desteptul – tot timpul la stele. Asta nu anseamna ca primul este, intotdeauna, miner, iar cel de al doilea, pentru totdeauna – cosmonaut.

Trag cu coada ochiului la politichia romaneasca si incep sa cred ca batranii unora aveau dreptate: pamantul e plat si e purtat pe spate de sapte elefanti. Unde ma despart de credinta batranilor cu pricina este in legatura cu identitatea electorala a elefantilor. Eu, unul, cred ca lumea e tinuta pe spate de PSD, PNL, PD-L, PRM, PUR, PNG si UDMR.

Batranii cred ca lumea nu poate fi tinuta pe spate de niste acronime, astfel nu mai intelege nimeni nimic. Nu stiu ce sa zic. Ba stiu. Sunt de preferat acronimele, fiindca, mentionate in splendoarea lor, numele elefantilor ne pot aiuri.

De exemplu, e mai usor de inghitit sa auzi ca PD a devenit PNL. Ce mare branza? Si RDG a devenit RFG, nu?

Dar atunci cand afli ca Petre Roman a devenit os de Partid National Liberal, ai reprezinta pe copiii spirituali ai Bratienilor si le cere romanilor traind in strainatate sa-l recunoasca drept administrator al intereselor lor in Parlamentul Romaniei te apuca re-fe-geul, nu?

Pe de alta parte, recunosc, Petre Roman are de partea lui traditia. Daca un alt Roman s-a jucat de-a ghidul pentru tancurile sovietice eliberatoare, de ce n-ar putea Petre sa fie dirigintele romanilor plecati din tara?

Singura problema ridicata de elefanti si acronime ramane dificultatea insurmontabila de care se vor izbi generatiile viitoare de politologi, cand vor vizita cimitirul elefantilor.

Nu le va fi deloc usor de ghicit ca in groapa pazita de o cruce pe care sta scris UDMR se odihneste Tribunul; ca PUR pazeste linistea eterna a lui Draga Stolo; ca PSD da seama pentru Atilla Verestóy; ca PD-L sta la capul PNL-ului iar s.a.m.d. e piatra de mormant a pretutindenarei Daniela Buruiana-Aprodu-Purice.

Noroc cu vocea spectrala a Comandorului, reluata la fiecare cinci minute de statia de amplificare a stabilimentului Eternitate locala (vezi Eugen Seceleanu): „Petrica, esti cel mai mare din parcare!".

Necugetata svitera

De cand cu svitera asta care doreste sa dea o gaura neagra, neagra de tot, in inima pura, pieptul intact si plexul dinamic conservatoral catorva ganditori autohtoni, ce nu aveam eu incredere in grecii care fac daruri, dar acum ma indoiesc profund si de caracterul umanist al cercetarilor de tot felul facute de sviteri – de la cercetarea fundamentala la cercetarea penala, trecand prin si intorcandu-ne la cercetarea parlamentara.

De fapt, elvetienii astia – fie ei nascuti, fie naturalizati, fie depusi in conturi secrete – nu mi-au inspirat niciodata mare incredere. Cand unul de-al lor, Friedrich Dürrenmatt, le-a spus-o verde-n fata, s-a trezit cu piesele jucate peste tot in lume, minus in roata aia de cascaval cu nordul la Schaffhausen, sudul la Lugano, rasaritul la Davos, apusul la Geneva si gandul tot timpul la fondue.

Revenind la gandirea autohtona, ma nauceste destinul unei comisii parlamentare care ne-o spune si ea, verde-nfata, ca nu au existat niciodata Conturile Ceausescu. Un comentariu si un anunt de servici.

Comentariul: de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere.

Anuntul de servici: o firma de taiat copaci anunta ca angajaza taietori cu experienta. Se prezinta si Coriolan Decuseara, fost Dan Flecarescu. Directoarea de cadre il antreaba „Cati ani de experienta aveti?" „40", raspunde pe nerasuflate candidatul. „Si unde ati taiat cel mai mult?" „In Sahara", raspunde autorul marsului muncitoresc „Noi cu muschii ca otelul/ Vom culege musetelul". „Bine, dar in Sahara nu sant copaci?!?" se stropseste la candidat bestia aia de cadrista. „Nu mai sunt" raspunde sigur pe sine candidatul.

Si atunci, de ce pierde Parlamentul timp pretios cu cercetari de futilitate publica?

Parca eram intelesi – de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. Daca nu au existat Conturile Ceausescu – asa cum emotionat a recunoscut si Raposatul in fata plutonului inarmat cu doze babane de rigor mortis – de unde era sa le scoata comisia?

„S-avem pardon, coane Sergiule, da pe conu’Anghelachel-ati consultat? Macar asa, de-un lingou, doua. Macar, asa, in general, ca in colonel nu mai e de mult", se aude vocea reactiunii. „Ce lingai nenorociti!" constata scarbit para-parlamentarul Pardon. Cum are si treaba de facut, se uita grabit la Rolexul cel nou si-si spune „Nici ala vechi nu era rau." Nu, nu era, dar l-ati schimbat ca batea progresul la usa.

Cat despre Svitera, vorba lui Lenin: „Bine ca n-am ramas acolo, ca ajungeam sa joc sah in fiecare zi cu trotkistul ala de Tristan Tzara. As fi sfarsit prin a spune „Da, da" si cand gandeam „Nu, nu". Ca sa nu mai spun ca, pana la urma, ar fi trebuit sa-mi cumpar Moscova si m-ar fi costat o gramada de bani, pe cand asa, am luat-o aproape gratis, la pachet cu Sankt Petersburgul." (Apud. Abramovici, Berezovsky, Khodorkhovsky & Stanciulovsky, Convorbiri cu Krupskayadar si cu Krepkaya, Stolichnaya, ba si cu Martell, editie princeps si strasnic revizuita, Maison d’Éditions L’Hirondelle).

Trecutul ca opera deschisa

Daca viitorul este previzibil pana la plictiseala iar prezentul se dovedeste o himera limbuta, trecutul nu s-a intamplat niciodata. El abia va sa vina. Te asteapta an fiecare dimineata, in forme si gusturi noi, la masa din bucatarie – Nescafé de contrabanda, dar intotdeauna punctual. Adica, nu doar ca e acolo negresit, dar te si ia la antrebari, punct cu punct. Raspunsurile ti le da tot el, si tot punct cu punct, fiindca tu ramai blocat in ideea contorsionata ca trecutul e trecut, s-a intamplat cum s-a intamplat si nu mai e nimic de facut, de schimbat ori de adaugat la el. Ba mai e. Mai e intotdeauna ceva de facut si, mai ales, deschimbat si, oho!, de adaugat. Numai ca pe tine procesul acesta atat de natural te prinde mereu cu garda jos.

Azi dimineata, de exemplu, ai fost confruntat cu „neutralitatea morala". Trecutul – ce abia urma sa vina – ti-a pus-o pe masa, pe o tavita de argint, insotita de un ravas semnat de cativa prieteni. Seara – iacobini rau de tot, dimineata – dulci, foarte dulci functionari publici, dupa amiaza – liberi, foarte liberi cugetatori si an rest – oameni de geniu, prietenii astia ai tai inteleg resursele proteice ale trecutului.

Cum ai deschis ravasul, te-ai trezit pus intr-o luntre de partea careia, pe dreapta si an jos, curgea sangele celor cu „Cine a tras an noi?", iar pe stanga si in sus, da, da, in sus –sangele celor cu „Noi am tras an noi." Ce echilibru perfect!

Asta da neutralitate morala.

Ajuns la mal, te-ai trezit intampinat cu stramosescul „Si, ce-i cu asta?" A urmat painea si sarea, paharutul de vin si, incet dar sincer, ai inceput sa pricepi ca trecutul ramane marea sansa, caci el este singurul din pragurile vietii noastre care se da de trei ori peste cap si ne face oameni. Cat ai zice peste.

Si omul, spre deosebire de peste – care se impute de la cap, se rupe de la mijloc si se mananca de la coada – omul asta, mereu nou si numai nou, nu se impute niciodata de la functie, nu se rupe niciodata de la bugetul de stat si nu se mananca decat cu alt om – nou si el, dar om, cu „O" mare.Trecutul te ia prin surprindere si te obliga sa accepti ca „Neamtul ala mic, Herr Alzheimer, care ne fura mintile" nu e un banc ci confirmarea unui cont la Banca Timpului, pusculita din care cu cat iei mai mult, cu atat ramane mai multa nea. Un fel de inginerie financiara in care trecutul se inmulteste prin sciziparitate, ca la piramidele Caritas si FNA, pe principiul „Ce-am avut si ce-ai pierdut."

Dati-mi un exemplu de opera mai deschisa decat trecutul si o inchid.

Dar ar fi pacat, mare pacat.

Historiettes - Timpul

Cica unu, turcu, vroia sa se joace de-a economu in nisip cu ziaru-ziaru, la unu rapciunu, si tot asa, din unu-n unu. Deh, unu-i turcu! Si pistolu...

Sorin Ovidiu Vîntu: "Am atât de mare încredere în ţara asta, încât poţi spune că-s... tâmpit!". Vintu recomanda in BURSA solutia planificarii de stat

Make - Florian Goldstein - publica astazi un nou interviu de exceptie cu Sorin Ovidiu Vintu, in continuarea unor propuneri avansate de cunoscutul speculatorul intr-un dialog precedent. Solutia lui Vintu pentru stoparea caderii Romaniei pe derdelusul crizei mondiale este o strategie nationala care sa prevada si planificarea. Interesant!

SORIN OVIDIU VÎNTU: "Este necesar un Consiliu al planificării"
Speculatorul Sorin Ovidiu Vîntu a revenit cu o intervenţie la solicitarea ziarului "BURSA", după ce, cu zece zile în urmă, publicaserăm un interviu acordat spontan, prin telefon.

În interviul de atunci, Vîntu opinase că finanţarea de către state a giganţilor financiari aflaţi în dificultate ar fi o greşeală. "Este o greşeală să bagi bani buni ca să fie susţinuţi banii virtuali", a afirmat acolo Sorin Ovidiu Vîntu. Tot aşa, Vîntu a avertizat: "Guvernele care, acum, se hotărăsc să intervină asupra crizei, în viitor vor avea prea multă putere şi vor adopta măsuri dure. Dictaturile vor fi justificate cu situaţia". În discuţia ulterioară, cea de acum, Sorin Ovidiu Vîntu pare, la prima vedere, că se contrazice, susţinând că este necesară intervenţia statului şi o "planificare a consumului". Să urmărim cum agregă Vîntu această contradicţie într-un tot unitar.

Reporter: Aceste zile sunt delicate, căci, deşi autorităţile ne-au asigurat că sistemul bancar este solid, totuşi dobânzile de pe piaţa interbancară au explodat, ilustrând lipsa de încredere a bancherilor înşişi în sistem.

Sorin Ovidiu Vîntu: Deşi România pare să se găsească într-o situaţie ferită faţă de criza financiară internaţională, totuşi pericolul este real. Este doar o chestiune de timp ca, dacă rămânem pasivi, să avem români în stradă, manifestând nu pentru majorări salariale, ci gata să reteze capete. Va fi o criză mare, dacă Guvernul nu se deşteaptă să construiască un pachet de soluţii, de măsuri.

Reporter: Ceea ce spui este numit, îndeobşte, drept "un semnal de alarmă".

Sorin Ovidiu Vîntu: Numeşte-l cum vrei, pe mine mă interesează să se înţeleagă că trebuie demarat un proces de conştientizare la nivel de Stat. Că suntem un stat, iar nu o adunătură de bandiţi grupaţi în trei tabere. Nu suntem trei cvartale din Ferentari care să se bată pentru supremaţie în cartier. Suntem un Stat, trebuie să ne comportăm ca un stat.

Reporter: Ce vrei să spui cu asta?

Sorin Ovidiu Vîntu: Este nevoie de o strategie economică a statului român şi de un Consiliu de planificare alcătuit din mari economişti şi mari monetarişti ai acestei ţări. Este o necesitate imperioasă a acestui moment. Statul are nevoie de aşa ceva. Noi toţi avem nevoie de aşa ceva.

Reporter: Planificare?!

Sorin Ovidiu Vîntu: Da. Este o oportunitate a momentului să revenim la planificare la nivel naţional. Companiile minuscule, cele care trăiesc de pe o zi pe alta, nu dispun nici de mijloace, nici de condiţiile planificării afacerii. Dar, pe măsură ce te ridici pe nivelul business-ului, planificarea este din ce în ce mai elaborată, ajungând la strategii şi tactici de dezvoltare ori de survolare a dificultăţilor. Cum se poate ca o ţară întreagă să parcurgă optsprezece ani fără nicio planificare?Această criză de acum este o oportunitate pentru România să revină la normal.

Da! Planificare.

La jocul de şah (ai ştiinţă că-s titrat ca şahist) se spune că-i mai bine să ai o strategie de joc proastă, decât să nu ai nicio strategie.

Până acum, admiterea în NATO şi integrarea europeană au constituit obiective naţionale, transpartinice. Ele au ţinut loc de obiective strategice.

În prezent, însă, ele sunt atinse, lăsând un gol în categoria obiectivelor strategice naţionale.

Golul devine cu atât mai grav sub presiunea ameninţării crizei internaţionale financiare.

De aceea, absenţa unei strategii naţionale devine intolerabilă.

Reporter: Este rezonabil. Concret, ce vrei să spui că trebuie făcut? Unii susţin că perioada crizei se va întinde până la mijlocul anului 2010.

Sorin Ovidiu Vîntu: Nu ştiu dacă va ţine o jumătate de an, un an şi jumătate sau mai mult. Întrebarea care se pune este unde se va afla România la sfârşitul crizei? Înfiptă în abis cu picioarele în sus, sau va avea şansa să trăiască în continuare normal, măcar la nivelul de azi? Este nevoie de un Consiliu de planificare şi de o planificare a consumului.

Reporter: Planificarea consumului?! Sună cam sălbatic. De planificarea producţiei am mai auzit, dar de planificarea consumului se vorbeşte numai la fondurile de pensii şi în teoriile financiare matematizate...

Sorin Ovidiu Vîntu: Da, "meseriaşii" înţeleg...

Reporter: În interviul anterior, te pronunţai ferm contra intervenţiei statului, iar acum eşti un susţinător al ei.

Sorin Ovidiu Vîntu: Nu, sunt contra intervenţiei statului în forma sprijinului pentru balonul de săpun al banilor virtuali. În schimb consider stringent necesară o acţiune a Statului nostru pentru conturarea unei strategii de evitare a impactului negativ al crizei internaţionale. Se prăbuşesc marile bănci de investiţii. "Coca Cola" pare să sufere. Şeful FED-ului, va anunţa oficial recesiunea, dacă economia americană va înregistra al doilea trimestru de cădere.

Avem nevoie de o dezbatere naţională, cele mai luminate capete să ne traseze o strategie iar Guvernul, indiferent care este ori ar fi, să o aplice.

Reporter: Te-ai arătat mereu suspicios cu privire la întărirea rolului statului în economie...

Sorin Ovidiu Vîntu: Da, în aceste condiţii de criză, vor veni guverne foarte ferme, care vor recurge la măsuri dictatoriale ca să ţină în frâu lucrurile. Dacă vom adopta strategii pentru evitarea intrării în criză, astfel de dictaturi vor apărea în alte state, dar nu şi la noi.

Reporter: Ce măsuri imediate ai recomanda?

Sorin Ovidiu Vîntu: Creşterea cheltuielilor statului şi diminuarea impozitelor şi taxelor, ca şi reducerea dobânzii "cheie" a Băncii Naţionale.

Reporter: N-ar fi paradoxal că creşti cheltuielile statului când ar renunţa la o parte din venituri prin diminuarea impozitelor?

Sorin Ovidiu Vîntu: Diminuarea impozitelor a condus la creşterea veniturilor bugetare. Dar, înlesnirile pot fi şi nefiscale. Vrei porumb, creezi facilităţi pentru producătorii de porumb, vrei grâu, facilitezi producţia de grâu.

Reporter: Ai auzit de noţiunea de "corupţie" în legătură cu România? Ce garantează aici că, fiind nevoie de porumb, nu vor fi acordate facilităţi producătorilor de grâu?!

Sorin Ovidiu Vîntu: Bună! Da. În mod vag, am auzit de corupţie. Dar, vorbim de un Consiliu de planificare alcătuit din profesionişti adevăraţi. Îi plătim bine să ne facă o minimă planificare. Oricum, recomandările mele de măsuri concrete nu contează, important este să-i aducem la o masă pe Isărescu, Dăianu, Stolojan şi Mişu Negriţoiu, de pildă, chiar dacă sunt simpatizanţi ori membri ai unor partide diferite. Să plătim experţi internaţionali să dea expertiză statului. Încă mai avem experţi ai planificării din regimul trecut.

Discutăm despre Statul Român. Nu discutăm de Vîntu, Ţiriac, Patriciu şi Voiculescu, nu discutăm de PNL, PSD, PC şi PLD, nu discutăm de regimurile politice. Discutăm despre raţiunea de a fi a Statului Român. Este obligaţia clasei politice să acţioneze.

Reporter: Până la sfârşitul anului, clasa politică se află în căldurile electorale. După Anul Nou, clasa politică va fi mahmură, cel puţin o lună. Negocierile pentru sinecuri ale noii puteri vor depăşi Mărţisorul. Afirmi, însă, că nevoia de dezbatere şi structurarea unui Consiliu al planificării este imperioasă şi imediată. În aceste condiţii, mesajul tău nu devine utopic?

Sorin Ovidiu Vîntu: Clasa politică trebuie conştientizată.

Reporter: De altfel, nu eşti singurul care afirmă necesitatea intervenţiei statului şi nevoia găsirii de soluţii naţionale în faţa ameninţării crizei. Cristian Sima, într-un interviu de acum două săptămâni, publicat în "BURSA", a spus-o. Iar Ioan Cuzman, într-un interviu care va fi publicat mâine sau poimâine, o spune, de asemenea.

Sorin Ovidiu Vîntu: Nu ţin la paternitatea mesajului.

Reporter: O.K.
MAKE
20.10.2008

BURSA: Relaxaţi-vă! Nu mai e nimic de pierdut

Speculatorul Sorin Ovidiu Vîntu a răspuns cu veselie în cursul interviului acordat instantaneu la solicitarea ziarului "BURSA", prin telefon. În câteva ocazii a glumit teribil. Nu s-a arătat afectat de criză. Vîntu nu a răspuns întrebării în care îi ceream să precizeze cum l-a prins criza (în bani, în acţiuni sau în proprietăţi), dar nu a fost clar dacă a evitat-o deliberat sau dacă era prea preocupat să spună altceva.

Reporter: Se prăbuşesc giganţii financiari, guvernele bagă bani...

Sorin Ovidiu Vîntu: Este o greşeală.

Reporter: Ce este greşit?

Sorin Ovidiu Vîntu: Intervenţia guvernamentală în forma adoptată aiurea - finanţarea celor mari, aflaţi în dificultate - este o greşeală. Soluţia crizei este alta şi este naturală. Este o greşeală să bagi bani buni ca să fie susţinuţi banii virtuali.

Reporter: Adică?

Sorin Ovidiu Vîntu: Crizei acesteia nu i se aplică principiul lui Lomonosov - "Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă."Dimpotrivă!

Astăzi, în finanţele mondiale, dispar banii. Dispar sume imense! Înainte, când unii sărăceau, alţii se îmbogăţeau. Acum, nu! Banii dispar, pur şi simplu. Pare un spectacol de hocus-pocus al lui David Copperffield, la scară planetară.

Reporter: Magie?

Sorin Ovidiu Vîntu: Magia banilor virtuali. Speculaţiile pe derivate. Bani care n-au existat vreodată, dar care asigurau un nivel de trai peste cel derivat în mod normal de realitatea economică.

Asistăm la schimbări radicale: mai întâi a dispărut comunismul, acum dispar banii virtuali. Au loc reaşezări la nivel de planetă.

Reporter: Este o criză a progresului?

Sorin Ovidiu Vîntu: N-am spus că progresăm.

Reporter: Către ce ne îndreptăm?

Sorin Ovidiu Vîntu: Guvernele care finanţează societăţile în dificultate, nu fac decât să cumpere timp ca să găsească soluţii. Dar soluţia pentru perpetuarea acestui mod de viaţă, nu există. La capăt, se vor găsi şi fără soluţie şi fără bani. Nu ne aşteaptă o escaladare către "mai bine", ci o nivelare în sărăcie.

Desfrâul consumului în exces va fi eliminat, iluziile destrămate.

Lumea va învăţa, din nou, să trăiască greu.

Guvernele care, acum, se hotărăsc să intervină asupra crizei, în viitor vor avea prea multă putere şi vor adopta măsuri dure. Dictaturile vor fi justificate cu situaţia.

Reporter: Un tablou expresiv. Care ar fi soluţia?

Sorin Ovidiu Vîntu: Soluţia nu trebuie formulată, pentru că se va ajunge la ea, vrei-nu-vrei. Lumea se va întoarce cu faţa la producţie.

Spre valorile clasice, valorile sigure - munca.

Reporter: Sunteţi un speculator; care va fi locul speculatorilor într-o astfel de lume?

Sorin Ovidiu Vîntu: Banii virtuali şi speculatorii sunt specii pe cale de dispariţie.

Reporter: Ce soartă credeţi că ne aşteaptă pe noi, în context?

Sorin Ovidiu Vîntu: Avem motive să fim optimişti. Dar, riscul uriaş pentru România este ca milioanele de concetăţeni care lucrează în străinătate să fie silite, din cauza crizei, să se repatrieze.

Oficial, românii din străinătate asigură un influx de şapte miliarde de euro, anual. Neoficial, este vorba de douăzeci de miliarde.

Repatrierea muncitorilor din străinătate nu doar că ne-ar lipsi de miliardele cu care ne finanţează, ci ar însemna încă două-trei milioane de guri de hrănit. Pe termen scurt, ar fi un dezastru.

Reporter: Şi pe termen lung?

Sorin Ovidiu Vîntu: Pe termen lung ar fi un câştig uriaş. Sunt milioane de meseriaşi. Piaţa noastră este înfometată de forţă de muncă. Reîntoarcerea muncitorilor din străinătate ar creea condiţii de dezvoltare, nu doar de supravieţuire. Repet, socotind pe termen lung şi fără să calculăm ce s-ar petrece în primă instanţă. Am atât de mare încredere în ţara asta, încât poţi spune că-s...

Reporter: ... ce?

Sorin Ovidiu Vîntu: ... tâmpit!

Reporter: În ce poziţie v-a surprins criza - în bani, în acţiuni sau în proprietăţi? Pentru speculatori, crizele sunt ca apa pentru peşte...

Sorin Ovidiu Vîntu: Crizele sunt elementul meu natural. Sunt expert în gestiunea crizelor. De altfel, ce fac eu de opt ani încoace? Gestionez crize!

Reporter: Ce ar trebui să facă investitorii, astăzi?

Sorin Ovidiu Vîntu: Să se relaxeze.

Reporter: ?!

Sorin Ovidiu Vîntu: Oricum, nu mai au nimic de pierdut.

Reporter: Da, viaţa e frumoasă!
MAKE

09.10.2008

Vezi

Cronica Romana - Cotidian National de Informatie si Atitudine ...
Ilie Serbanescu: "Din punct de vedere economic, Romania a disparut!"

si

ZIUA: Strategie nationala pentru cadavrul Romaniei de Victor RONCEA
Intr-o Romanie in care, in timp ce sunt arestati generali ai Armatei Romane, agenti maghiari si rusi zburda prin Parlament (chiar si in cel European) si Guvern - dupa cum afirma si un fost responsabil al serviciilor secrete, mai exista, totusi, oameni, care se preocupa, desi aproape in van, si de problemele reale ale tarii...

Talpes in Sarindar, actuala strada Constantin Mille. Dezvaluiri fulminante in curand, in ZIUA

Duba bombele lansate la Nasu de la B1 si la Realitatea TV, Ioan Talpes, proaspatul candidat al PD-L in acelasi colegiu cu Dan Voiculescu, a poposit si la ZIUA. Fostul responsabil cu securitatea Romaniei nu a ezitat sa continue seria bombardamentului civil si militar. Nu ratati interviul de senzatie, in curand, in ZIUA.
Pana atunci, dupa cum a reamintit si azi, gasiti la mine o scrisoare pe care senatorul a promis ca o va transforma in Declaratie Politica electorala: Talpes expune efectele Retelei KGB-GRU in Romania. Scrisoare Deschisa jurnalistului Victor Roncea


Foto: Alexandra Mihale

Basescu accepta un Teheran nuclear. Mai mult: el sustine implicarea Iranului in proiectul Nabucco. Deci, se va intalni cu Ahmadinejad...

RADIO ROMANIA ACTUALITATI (20 octombrie, ora 16:03) - Presedintele Traian Basescu a declarat la Damasc ca in cadrul convorbirilor avute cu omologul sau sirian, Bashar Al-Assad, a fost abordata si problema iraniana. La randul sau, presedintele Siriei a vorbit despre traditia relatiilor romano-siriene si despre deschiderea unor noi perspective in domeniile economic si politic, in contextul problematicii actuale din Orientul Mijlociu.
Reporter: Oana Bala - Seful statului a tinut sa precizeze care este punctul de vedere al Romaniei in aceasta privinta.
Traian Basescu: Apreciem ca orice tara, orice stat are dreptul sa-si dezvolte programe nucleare civile. Deci, acest drept il are si Iranul. În acelasi timp, precizam ca Iranul are obligatia la transparenta in relatia cu comunitatea internationala pentru a indeparta orice suspiciune ca programul nuclear al Iranului ar avea si valente militare.
Reporter: Presedintele Siriei, Bashar Al-Assad, a vorbit despre deschiderea unor noi perspective politice si economice.
Bashar Al-Assad: Vizita presedintelui Basescu vine sa intareasca aceasta relatie veche si sa-i deschida noi perspective in viitor, in special in contextul problematicii actuale pe care o cunoaste lumea in momentul de fata si in special zona Orientului Mijlociu.
Reporter: Întrebat de un jurnalist roman daca Romania va incheia cu Siria un acord in domeniul justitiei, Traian Basescu a declarat ca subiectul Omar Hayssam a fost discutat, dar nu a facut alte precizari pe aceasta tema./
UPDATE:
La finalul întrevederii cu omologul său sirian Bashar al-Assad, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că România şi Siria susţin că proiectul Nabucco poate fi aprovizionat din zona Caspică, Iran şi Egipt, transmite NewsIn.
SINCRON TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României: "Pe teritoriul Siriei se finalizează gazoductul care tranferă gaze din Egipt către Turcia. (...) Or România este una din ţările care susţin că proiectul Nabucco poate fi aptrovizionat cu gaze din zona Caspică din Iran şi din Egipt."
Pai, noi ce ziceam?...
QED
Concluzia maestrului Cristoiu: deci, am fost antemergatorii lui Basescu... ma rog, a politicii Romaniei!

Zig Zag prin Iran cu Ion Cristoiu, astazi, de la ora 20.00, la Antena 3

UPDATE: Emisiunea Zig Zag cu Ion Cristoiu despre Iran poate fi descarcata si vizionata pe site-ul Antena 3, de aici 19.10.2005, urmarind partea a doua