CONFERINTA PENTRU EMINESCU

Institutul de Sociologie, Academia Romana, Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala, Universitatea Bucuresti, si Fundatia Pentru România va invita vineri, 15 ianuarie 2010, ora 13.00, la Conferinta Publica „PENTRU EMINESCU”, care se va desfasura la Casa Academiei Romane, Str 13 Septembrie nr.13.
Participa: Prof Dr Nae Georgescu, Prof Dr Theodor Codreanu, Prof Dr Ilie Badescu, Corneliu Basarab Vlad.
Invitat special: Grigore Lese.
La 160 de ani de la nasterea Românului Absolut se relanseaza, dupa 100 de ani de la tiparire, “Omagiu lui Mihail Eminescu”, de Corneliu Botez, republicat in facsimil de Editura Semne, la 120 de ani de la asasinarea militantului pentru Romania Unita.
Parteneri media: Revistele Veghea si Atitudini si ziarul Curentul.

www.mihai-eminescu.ro

POMENIREA ROMANULUI ABSOLUT Mihai Eminescu la 120 de ani de la uciderea sa. Unde si cum a fost ucis Eminescu

Fundatia Culturala Varf de Piatra Seaca, Parintele Teofil Bradea si Parintele Nicolae Tanase de la Valea Plopului impreuna cu Federatia Fostilor Detinuti Politici si Luptatori Anticomunisti si Asociatia Civic Media va invita la o Slujba de Pomenire a Romanului Absolut Mihai Eminescu, la 120 de ani de uciderea sa.
Parastasul va fi oficiat la capataiul lui Mihai Eminescu, la Cimitirul Bellu, incepand cu orele 18.00, de catre un sobor de preoti veniti din intreaga tara si condus de catre Preasfintitul Parinte Varsanufie Prahoveanul.
Dupa slujba, la care sunt invitati fosti detinuti politici, academicieni, profesori, studenti, elevi si ziaristi, va fi lansat un numar special al Revistei Veghea dedicat vietii si sacrificiului lui Eminescu si vor rosti cuvinte despre rolul sau pe axa nationala profesorii Nae Georgescu, Theodor Codreanu si cercetatorul Gheorghe Ene. Cei trei eminescologi vor fi prezenti apoi si la o editie speciala a emisiunii Nasul de la B1TV.
Cele mai recente lucrari ale profesorului Nae Georgescu, “Cartea Trecerii – Boala si moartea lui Eminescu” si ale profesorului Theodor Codreanu, “Eminescu – Drama sacrificarii” sunt disponibile de astazi pe portalul realizat de Fundatia Pentru Romania http://www.mihai-eminescu.ro/.

Cum si unde a murit Eminescu

Ziarul ZIUA a mers la locul crimei din 15 iunie 1889

La 120 de la moartea lui Mihai Eminescu, moment care se comemoreaza chiar astazi, printr-o sluj­ba de pomenire la morman­tul de la Bellu, la orele 18.00, inca nu se stiu intru totul datele legate de acest eveniment tragic. ZIUA a mers pe urmele cercetatorilor avizati si a investigat chiar locul crimei. "Casa de sanatate" a doctorului Sutu, unde Eminescu a fost internat mai mult contra vointei sale, se afla in centrul Bucurestiului, pe strada Plantelor, la numarul 9, la doi pasi de Mantuleasa lui Eliade.Sanatoriul este impartit astazi in mai multe apartamente si camere de locuit. Intr-una dintre ele, Eminescu si-a petrecut ultimele zile ale vietii sale zbuciumate. Si, undeva, chiar in curtea fostului ospiciu, foto­grafiata de noi, s-a scurs la pamant, lovit mortal de pacientul Petre Poenaru, la 15 iunie 1889. Atacul tenorului Poenaru a survenit unui alt incident, cel mai probabil din 9 iunie, cand Eminescu fusese lovit de acelasi individ cu o piatra de dimensiuni mai mici in tampla. In ultima sa lucrare pe aceasta tema, "Cartea trecerii: Moartea si boala lui Eminescu" - disponi­bila de azi pe portalul http://www.mihai-eminescu.ro/ -, profesorul Nae Georgescu reda o marturie-cheie a uciderii ganditorului national, aproape necunoscuta publicului larg. Este vorba de marturia celui in bratele caruia a murit Eminescu: frizerul sau, fost coafor al Casei Regale, care se afla in acea zi la el. Textul a aparut prima oara in ziarul Universul, la 28 iunie 1926. Data respectiva semnaleaza momentul mortii civile a ziaristului si poetului national, cand, la 33 de ani, incomodul Eminescu, membru al Societatii Carpatii care avea drept obiectiv refacerea Daciei Mari, a fost arestat si internat, pentru prima oara, la nebuni. Republicat in cateva ziare ale epocii, articolul este de-abia acum evidentiat de cercetatori.

"Mana imi era plina de sange"

"Soarta a facut insa ca intr-o zi sa-l vad murind, as putea zice, pe bratele mele..." relateaza Universul din 1926 spusele frizerului Dumitru Cosmanescu, care continua: "Venisem la Sutu, cam pe la 3 dupa amiaza. Pe la vreo 4, cum era cald in camera, Eminescu zice uitan­du-se lung la mine: Eu care stiam ca nu e bine sa-i fac impotriva am iesit cu el in gradina, unde se vede ca-l tragea soarta. Si a inceput sa cante , si eu dupa el. Canta frumos, avea voce. Cum mergeam amandoi, unul langa altul, vine odata, pe la spate, un alt bolnav d'acolo, unu' furios care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova si, pe la spate, ii da lui Eminescu in cap cu o caramida pe care o avea in mana. Eminescu, lovit dupa ureche, a cazut jos cu osul capului sfaramat si cu sangele siruindu-i pe haine, spunan­du-mi: L-am luat in brate si l-am dus in odaia lui, unde l-am intins pe canapea. I-am potrivit capul pe perna, si cand am tras mana, imi era plina de sange. Au venit doctorii, cu Sutu in cap, si ne-au spus sa tacem, sa nu s-auda vorba afara, ca nu e nimic... Dar dupa o jumatate de ora, bietul Eminescu murise!"
In halatul sau de spital s-au gasit, dupa moarte, doua poezii: "Viata" si "Stelele'n cer", care se incheie astfel: "Pana ce mor, /Pleaca-te ingere/ La trista-mi plangere /Plina de-amor.//Nu e pacat /Ca sa se lepede / Clipa cea repede /Ce ni s-a dat?".
Victor RONCEA
Vezi si ZIUA: Cum si unde a murit Eminescu

Foto, de sus in jos: Parintele la Slujba de 15 ianuarie, Treptele sanatoriului doctorului Sutu, Curtea unde a fost ucis Eminescu
Fotografii de Cristina Nichitus

CUSCA pentru nationalisti. Eliberarea ultimilor detinuti politici romani din Transnistria, Tudor Popa si Andrei Ivantoc, dupa Alex Lesco VIDEO INEDITE

DOCUMENTAR TV: Intoarcerea lui Alexandru. Dupa 12 ani de temnita ruseasca, Alexandru Lesco, fost detinut politic in Transnistria, ajunge acasa

Familia Eminescu si Ortodoxia - cu fotografii rare ale tatalui, mamei, fratilor si surorilor, a matusii sale calugarite si a unchiului sau staret

Afis Eminescu (JPG, 372 kB) Descarca »
Anul 2009 a fost declarat de eminescologi "Anul Eminescu" pentru ca se implinesc 120 de ani de la moartea sa. De ziua sa, astazi, au loc mai multe evenimente in tara si in Bucuresti, printre care lansarea volumelor XV-XX din seria manuscriselor lui Eminescu, la ora 11, la Academie, un omagiu si o slujba ortodoxa la mormantul "Romanului Absolut", la ora 14.00, si conferinta "Legea lui Eminescu", la Facultatea de sociologie, la ora 16.00, cu participarea reprezentantilor noului curent al eminescologiei, profesorii Theodor Codreanu, Nae Georgescu, Constantin Barbu, Gheorghe Ene si Ilie Badescu.

Surprinzator, la 120 de ani de la moartea poetului si gan­di­to­rului national, nu sunt cunoscute inca multe date privind viata sau moartea sa. In completarea demersului de recuperare a istoriei lui Eminescu, prezentam astazi detalii mai putin stiute despre religiozitatea familiei Eminovici si ce a insemnat reflectarea credintei sale ortodoxe in operele sale, pentru fostii detinuti politici.

"Am fost 10 frati"

"Scumpe Amice", asa isi incepe fratele lui Eminescu, capitanul Mateiu Eminescu, un memoriu asupra familiei sale adresat lui Corneliu Botez: "Am fost 10 frati si surori", cei mai multi murind inainte de vreme. Serban a studiat medicina la Viena si la Erlangen, in Bavaria si a murit de tuberculoza, la Berlin. Nicu a studiat dreptul, si, fiind foarte bolnavicios "s-a impuscat in Ipotesti, curand dupa moartea tatei, din cauza de boala". Iorgu a fost sub-locotenent la Berlin si a murit in urma unei cazaturi de pe cal, dupa ce a zacut doi ani. Ilie a studiat medicina la scoala lui Davila si a murit dupa ce s-a molipsit de tifos de la bolnavii pe care ii trata. Marghioala a murit la sapte ani. Mihaiu a fost al saselea. A urmat Aglaia si apoi Harieta (Henrietta), care a murit in 1890 de pneumonie. Mateiu este al noualea si, ultimul, Vasile, care a murit de mic.
Iata ce scrie Corneliu Botez despre tatal lui Eminescu, Gheorghe Eminovici, in lucrarea sa, "Omagiu lui Eminescu", realizata la 20 de ani de la moartea
ganditorului, in 1909: "...obijnuia sa-si invite rudele si prietenii la Ipotesti, unde-i primea si ospata bine, mai ales la sarbatori mari, cum e la Pasti ori la Sf. Gheorghe, cand isi sarbatorea ziua numelui. Ii ducea la biserica, unde asculta slujba cu multa evlavie, caci atat dansul cat si mama poetului erau religiosi, nu lipseau duminica si in zi de sarbatoare de la biserica si se supuneau obiceiurilor religioase in mod strict."

Profesorul eminescolog Nae Georgescu aminteste ca Gheorghe Eminovici avea bisericuta langa casa - dar chiar ca era fiu de dascal de biserica. Tatal sau, Vasile Eminovici, bunicul patern al poetului, a plecat din Blaj si s-a stabilit in Bucovina, la Calinesti, prin 1802, unde a ridicat o casuta si, alaturi, o biserica din lemn la care a slujit. In Bucuresti, Gheorghe Eminovici tragea la o adresa din Strada Biserica Enei nr. 1, unde si Eminescu a locuit un timp.

Matusi maicute, unchi calugari

Dintre fetele bisericesti din familia lui Eminescu, ne spune profesorul Georgescu, doi frati ai Ralucai au fost calugari: Calinic si arhimandritul Iachift, acesta din urma fiind staret, si trei surori ale ei au fost calugarite, toate la manastirea Agafton (foto sus dreapta): Fevronia, Olimpia si Sofia - o alta sora a ei, Safta, avand o fiica pe nume Xenia care s-a calugarit de asemenea la Agafton.
Raluca a mai avut un frate laic, pe Iorgu, si o sora de ase­menea laica, Marghioala. Avem de-a face, asadar, cu o familie profund religioasa si cu o manastire, Agafton, unde Eminescu copil era ca acasa, intre matusi. O alta sora, Safta, a lasat o fiica, Xenia, calugarita si ea la Agafton. Maica Fevronia, la batranete, s-a facut schivnica si a luat numele de Sofia. Cea mai importanta este Maica Olim­piada Jurascu, sora Ralucai. Calugarita la Agafton, iar mai tarziu stareta aici, ea l-a urmarit pe poet toata viata. In copilarie Mihai Eminescu mergea la Agafton destul de des, sedea acolo cu saptamanile, participa la viata de obste, asculta povesti, cantece, intamplari reale povestite de calugarite; se poate spune ca era un copil de manastire, ceea ce razbate si in opera sa profunda.

Spovedania de Sfantul Arhanghel Mihail

Profesorul Nae Georgescu mai aminteste si un episod din 1886, la trei ani dupa interzicerea sa, cand, abia ajuns la Manastirea Neamt, pe 8 noiembrie, de Sfintii Mihail si Gavril, Eminescu a cerut sa fie spovedit si impartasit. Prin grija profesorului Paul Miron s-a pastrat pana in zilele noastre un fragment din insemnarea parintelui duhovnic de la Neamt: "Pe ziua de Sf. Voievozi in anul 1886 m-au chemat la M-rea Neamtu, la bolnita, l-am spovedit si l-am impartasit pe poetul M. Eminescu. (...) Iar M. Eminescu era limpede la minte, numai tare posac si trist. Si mi-au sarutat mana si au spus: Parinte, Sa ma ingropati la tarmurile marii si sa fie intr-o manastire de maici, si sa ascult in fiecare seara ca la Agafton cum canta Lumina lina. Iar a doua zi..."
Victor RONCEA

ZIUA: Familia Eminescu

LEGEA LUI EMINESCU - Conferinta publica - 120 de ani de la ucidere

„Atâta foc, atâta aur / Atâtea lucruri sfinte / Peste întunericul vieţii / Ai revărsat Părinte”.

Catedra de Sociologie a Universitatii din Bucuresti
Fundatia Pentru Romania
Revista VEGHEA

va invita la conferinta publica

LEGEA LUI EMINESCU

"Oare n-am uitat cumva ca iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a taranei, ci iubirea trecutului?"

15 ianuarie 2009, Ora 16.00

Anul Mihai Eminescu - 120 de ani de la ucidere - Lansarea editiei speciale VEGHEA si a paginii http://www.mihai-eminescu.ro/

Cuvant de deschidere: Dan Puric

Participa: Prof Theodor Codreanu, Prof Nae Georgescu, Prof Constantin Barbu, Prof Gheorghe Ene, Prof Ilie Badescu

Amfitrion: Prof Marian Preda Decan al Facultatii de Sociologie

Str Schitu Magureanu Nr 9, Amfiteatrul 101

Cu sprijinul Organizatiei Studentilor Basarabeni din Bucuresti si al Federatiei Romane a Fostilor Detinuti Politici si Luptatori Anticomunisti

Cu un Omagiu si o Slujba Ortodoxa la Mormantul Romanului Absolut, Cimitirul Bellu, ora 14.00

Raportul societatii civile privind relatia Romaniei cu Romania din afara granitelor

"Ai cui sunt Romanii de Pretutindeni?" - Problemele "Colegiului Basarabia-Bucovina" si cateva solutii viabile pentru apararea identitatii culturale, a Scolii, a Bisericii si a Istoriei romanesti

Organizatori: Fundatia Pentru Romania, Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala, Masterul Studii de Securitate, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
Au participat: Prof dr Ilie Badescu, prof dr Gheorghe Zbuchea, Universitatea Bucuresti, Pr Radu Ilas, profesor Universitatea din Cernauti, col (r) Cristian Scarlat, Oficiul National pentru Cultul Eroilor, Dorin Matei, Magazin Istoric, George Damian, Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti, Septimiu Roman, Radio Romania, Eugen Popescu, Romanian Global News, Victor Roncea, Centrul de Geopolitica, Eugen Tomac, consilier al Presedintelui Romaniei pentru relatiile cu romanii de pretutindeni.
"Ai cui sunt Romanii de Pretutindeni?"
Vezi la
http://www.fundatia.org/

Razboiul din Georgia asa cum a fost. Fundatia Pentru Romania si Ambasada Georgiei au premiat jurnalistii romani la aniversarea "Revolutiei Rozelor"

Imagini de la expozitia "Razboiul din Georgia, asa cum a fost"
Ambasadorul Georgiei, Levan Metreveli, si presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, profesorul Radu Ciuceanu (Foto ZIUA, M.A.B.)
Redactori de la ZIUA si ZIUA Online au fost premiati miercuri de catre Ambasada Georgiei la Bucuresti, Fundatia pentru Romania, Asociatia Civic Media si Asociatia pentru Apararea Drepturilor Apatrizilor si Refugiatilor pentru "profesionalism, onoare si curaj in sustinerea adevarului, pentru responsabilitate civica si pentru compasiune fata de drama poporului georgian in timpul conflictului Rusia-Georgia din august 2008". Diplomele au fost inmanate personal de catre Excelenta Sa Ambasadorul Georgiei, Levan Metreveli, si de catre presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, profesorul Radu Ciuceanu, in cadrul unui eveniment care s-a desfasurat la Muzeul de Istorie si Arta a Municipiului Bucuresti.
Evenimentul a fost prilejuit de lansarea si la Bucuresti a unei expozitii itinerante de fotografii intitulata "Razboiul din Georgia, asa cum a fost". Momentul ales este totodata unul aniversar, la cinci ani de la debutul "Revolutiei Rozelor" de la Tbilisi, fenomen politic care a determinat noul curs al reformei democratice in Georgia si al apropierii statului de la Marea Neagra de structurile euro-atlantice.
Distinctiile au fost oferite urmatorilor:
Cristian Zarescu - Realitatea TV
Codrut Manescu - Realitatea TV
Laurentiu Radulescu - Antena 1 si 3
Alexandru Buzdugan - Antena 1 si 3
Cristina Dumitrescu - Radio Romania
Marian Voicu - TVR International
Oana Dobre - Evenimentul Zilei
Luciana Pop - ZIUA
Marius Batca - ZIUA Online
Madalin Necsutu - ZIUA Online
Mihai Isac - Karadeniz Press
George Damian - Dosare Ultrasecrete
Emil Neacsu - Gardianul
Corneliu Vlad - Cronica Romana
George Daniel Rapa - Adevarul
Irina Cristea - Jurnalul National
Simona Maties - Cotidianul
Nadia Dincovici - Nine O'Clock
Miruna Badea - Mediafax
Sorin Calciu - Rompres/Agerpres
Geta Huzum - NewsIn
Ileana Maros - NewsIn
Luana Pavalauca - NewsIn
George Roncea - Curentul
Mihai Rapcea - APADAR
Ion Varlam - Asociatia Adevar si Dreptatea
Viorel Ene - Asociatia Victimelor Mineriadelor
Prof. Radu Ciuceanu - Institutul National pentru Studiul Totalitarismului
Ambasadorul georgian E.S. Levan Metreveli a tinut sa le multumeasca acestora in numele poporului georgian pentru curajul, fie de pe teren, fie din redactiile institutiilor citate, de a reda in mod obiectiv si foarte prompt evenimentele de pe frontul din Caucaz. El a evidentiat faptul ca, pe langa razboiul conventional, ziaristii au avut de dus si ei o lupta pentru a putea transmite stiri in tara, in conditiile in care majoritatea canalelor de transmisie erau bruiate in mod deliberat. "Tin sa multumesc in numele tarii mele tuturor jurnalistilor romani prezenti in Georgia pe timpul razboiului din luna august si totodata intregului popor roman pentru sprijinul acordat in frunte cu domnul presedinte Traian Basescu", a declarat diplomatul.

Text, Foto si Video - ZIUA si Ziua Online: Editiile tiparita si online ale ZIUA, premiate de Ambasada Georgiei * ZIUA premiata pentru profesionalism

Noul ambasador georgian le mulţumeşte lui Băsescu şi Comănescu pentru vizita la Tbilisi
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Noul ambasador al Georgiei la Bucureşti, Levan Metreveli, le-a mulţumit, miercuri, preşedintelui Traian Băsescu şi ministrului de Externe, Lazăr Comănescu, pentru vizitele efectuate la Tbilisi în cursul acestei veri.
"Vreau să transmit mulţumiri poporului român şi în mod deosebit preşedintelui României, Traian Băsescu, şi ministrului de Externe, Lazăr Comănescu, pentru sprijinul permanent acordat ţării mele", a spus Metreveli.
El a precizat că a fost numit ambasador al Georgiei pentru România şi Republica Moldova la 2 august, înainte de începerea conflictului.
"Am fost numit ambasador în România şi Moldova la 2 august 2008, deci înainte de începerea războiului. Am ajuns aici la 15 septembrie. Pe toată perioada desfăşurării războiului m-am aflat în Georgia. Şi, credeţi-mă, pentru concetăţenii mei a fost deosebit de important că liderii europeni, că preşedintele Băsescu au venit în Georgia într-un moment în care încă mai erau bombardamente ruseşti", a spus Metreveli.
El a ţinut să transmită mulţumiri speciale atât românilor, cât şi societăţii civile din România, care a organizat trei mitinguri împotriva conflictului izbucnit în Georgia.
Ambasadorul s-a referit la evenimentele petrecute în Georgia în luna august ca la o "agresiune brutală asupra unei naţiuni mici, a unei naţiuni democrate europene".
"Peste câteva zile, ţara mea va sărbătorii cinci ani de la victoria revoluţiei trandafirilor (...), perioadă în care am reuşit să aplicăm reforme democaratice, am reuşit să combatem corupţia şi am reuşit să construim o bază solidă pentru o nouă societate democratică", a spus noul ambasador al Georgiei la Bucureşti.
Levan Metreveli a făcut aceste declaraţii la un eveniment prilejuit de lansarea, la Bucureşti, a unei expoziţii itinerante de fotografii intitulată "Războiul din Georgia, aşa cum a fost". Momentul ales marchează şi a cincea aniversare a debutului "revouţiei trandafirilor" de la Tbilisi, care a influenţat apropierea Georgiei de structurile euroatlantice.
Cu aceeaşi ocazie, Fundaţia pentru România împreuna cu Ambasada Georgiei în România au premiat mai mulţi jurnalişti pentru acoperirea media acordată subiectului conflictului din Georgia din cursul acestei veri.
Miruna Badea
miruna.badea@mediafax.ro

Detalii: www.fundatia.org

15 Noiembrie 1987 - "Cutremurele nu au fost nimic pe langa ce s-a intamplat!" - "Fata Romaniei a fost spalata de atatea lasitati si tradari"

"Cutremurele nu au fost nimic pe langa ce s-a intamplat!"
Declaratia lui Petre Preoteasa, prim-secretarul Comitetului Judetean PCR Brasov, in sedinta activului de partid din 15 Noiembrie 1987

Revolta anticomunista de la Brasov, din 15 Noiembrie 1987, a fost evenimentul politic major care a anuntat prabusirea iminenta a comunismului in Romania. Revolta s-a declansat la intreprinderea de Autocamioane Brasov, printr-o greva inceputa in noaptea de 14 noiembrie, la schimbul III, si continuata a doua zi dimineata cu un mars pana in centrul orasului, in fata Comitetului Judetean al Partidului Comunist Roman.
Refuzul autoritatilor comuniste de a dialoga cu demonstrantii a provocat luarea cu asalt a sediului comunist de catre multimea adunata. Portretul dictatorului Ceausescu a fost doborat de pe frontispiciul cladirii si incendiat. A urmat interventia brutala a trupelor speciale de Securitate, arestarile, torturile etc. Dupa ce initial se anuntase pedeapsa capitala pentru muncitorii arestati, sub presiunea opiniei publice mondiale comunistii au revenit asupra hotararii lor, deportand, in urma unui proces inscenat, un numar de 61 de muncitori si schimband locurile de munca ale altor 27 de persoane dintre cele peste 300 arestate si anchetate in sediile Militiei si Securitatii din Brasov si Bucuresti.
Dupa evenimentele din decembrie 1989, majoritatea celor deportati s-au intors in Brasov. Vasile Vieru, unul dintre cei 61 de muncitori deportati, decedase insa la Barlad, in septembrie 1988, la mai putin de un an de la ancheta, in urma maltratarilor la care a fost supus la Inspectoratul General al Militiei din Bucuresti. Pana in prezent, 12 dintre cei 61 de muncitori deportati au incetat din viata. In data de 2 ianuarie 1990 a avut loc la Brasov constituirea Asociatiei "15 Noiembrie 1987" (...)
In 2002, la aniversarea a 15 ani de la evenimentele din 1987, S.C. ROMAN S.A., intreprinderea de Autocamioane din care a pornit revolta muncitorilor, a intrat in ultima faza de disponibilizari masive de personal. Este anul din care majoritatea membrilor Asociatiei 15 Noiembrie 1987 au devenit someri. Pe tot parcursul anului, criza sociala a membrilor asociatiei s-a adancit. Problemele legate de somaj, sanatate etc. s-au amplificat fara a se putea intrezari o solutionare a lor. La simpozionul international organizat de Asociatie in Aula Universitatii Transilvania din Brasov, cunoscutul luptator antisovietic Vladimir Bukovski a afirmat ca Revolta din 15 Noiembrie 1987 a fost semnalul care a anuntat prabusirea Cortinei de Fier si a Lagarului Comunist, Brasovul ocupand un loc important in istoria sfarsitului de secol XX. In luna mai a anului 2006, Asociatia 15 Noiembrie 1987 l-a avut din nou ca invitat pe Vladimir Bukovski, in cadrul unei conferinte legate de Rezistenta anticomunista. Acesta, imediat dupa 1989, a infiintat Centrul Varsovia '90, institutie care avea drept obiectiv realizarea Procesului Comunismului pe modelul Nurnberg.
La initiativa si cu sprijinul moral al celebrului luptator anticomunist, presedinte al Memorialului Gulag, s-a infiintat la Brasov Centrul Rezistentei Anticomuniste, care are, printre altele, ca scop condamnarea comunismului ca doctrina criminala. Organizatiile fondatoare, Asociatia 15 Noiembrie 1987 si Civic Media, impreuna cu Solidaritatea si ceilalti parteneri care s-au raliat ulterior actioneaza in continuare dupa aceleasi comandamente morale care au determinat revolta din 1987.

Fata Romaniei a fost spalata de atatea lasitati si tradari
"Jertfa acestor luptatori cu arma in mana, alaturi de rezistenta celor din inchisori, alaturi de rezistenta crestina a preotilor, ierarhilor si mirenilor, a celor din exil, a taranilor in fata colectivizarii, a muncitorilor din Brasov, a unor intelectuali curajosi, toate acestea au adunat atata demnitate, incat sa se poata spune ca fata Romaniei a fost spalata de atatea lasitati si tradari, pentru ca romanii sa poata pasi cu fruntea sus pe pamantul pe care calca" - Badia Ion Gavrila Ogoranu (foto dreapta sus la cabana miscarii de rezistenta din Fagaras)
Eroii Basarabiei alaturi de eroii de la Brasov
"Suntem mandri sa fim alaturi de eroii de la Brasov si ii asiguram ca vom fi mereu impreuna. Fundatia pentru Romania, pe care am decis sa o infiintam, va fi parte integranta a Centrului Rezistentei Anticomuniste" - Alexandru Lesco si Tudor Popa (foto dreapta jos, la primirea Ordinului National Steaua Romaniei in grad de Cavaler)
Scapati de structurile Kominternului
"Trebuie sa alegem oameni care sa fie in stare sa se ocupe de aceste socoteli cu comunismul, sa puteti scapa de aceste structuri, ale Kominternului si ale fostului KGB" - Lech Walesa, fondator Solidaritatea (foto stanga jos alaturi de Bogdan Lis)
Pistolul, Inlocuit cu pixul
"Acest efort, adica sa iesi cu pistolul, poate fi inlocuit. Poti sa lupti cu pixul, de exemplu. Sa tinem minte ca mass-media libera este un fundament al democratiei adevarate si cu siguranta este un prim inamic al totalitarismului" - Bogdan LIS, fondator Solidaritatea



Vezi si
SUFLETE DE EROI - Testamentul Grupului Carpatin-Făgărăşan condus de Ion Gavrila Ogoranu

15 Noiembrie 1987 - "Haideti sa terminam odata cu comunismul!" - Vladimir Bukovski, Presedintele de Onoare al Centrului Rezistentei Anticomuniste

"Haideti sa terminam odata cu comunismul! Sa ne purificam de acest pacat si atunci vom vedea cat de usoara si frumoasa va fi viata noastra. Nu va fi un rai, dar oricum, va fi mai bine. Tineretul sa vina in sprijinul nostru. Numai impreuna cu ei vom putea reusi. Problema care se pune pentru tarile din fosta Uniune Sovietica si cele aflate sub influenta Moscovei comuniste este ca au o mostenire dureroasa. Astazi, ii vedem pe fostii comunisti in alte structuri si, desigur, cu o infatisare diferita. Nici una dintre aceste tari nu va fi libera pana nu vom termina cu ei. Este nevoie de lustratie, suntem obligati sa-i scoatem din structurile puterii pe acesti oameni. Daca ei au putere, se vor organiza intr-o mafie si vor lupta impotriva noastra.
Romania este o tara favorizata, plina de energie si emotivitate. Aici, se intampla intotdeauna cate ceva. Foarte putine sunt tarile care mai au asemenea caracteristici. Probabil, Polonia, Italia si Israelul. Spre deosebire de tara in care traiesc, Anglia, care se afla intr-o coma profunda. Haideti sa facem in Romania ce nu s-a mai facut niciunde in lume! Haideti sa terminam cu comunismul!"
Vladimir BUKOVSKI
Presedintele de Onoare al Centrului Rezistentei Anticomuniste

15 Noiembrie 1987 - "Nimic nu trebuie iertat si totul trebuie dezvaluit" - Ambasadorul Poloniei, ES Jacek PALISZEWSKI

La 20 de ani dupa actiunile intreprinse de muncitorii anticomunisti de la Brasov, in 1987, credeti ca mai conteaza in prezent ce s-a intamplat in acele zile?
Cu siguranta, da. Va marturisesc ca ma aflam, saptamana trecuta, intr-o librarie din Bucuresti, cu prilejul organizarii, de catre Institutul Polonez, a unei expozitii pe tema actiunilor organizate de catre Opozitia poloneza, incepand cu anul 1956, aparitia miscarii Solidaritatea (Solidarnosc) si ajungand pana la instaurarea legii martiale in Polonia, in 1981. Iar conservarea acestor evenimente, in memoria celor care le-au trait la acel moment, dar si pentru generatiile viitoare, are o importanta cruciala pentru identitatea, pentru constiinta nationala, pentru transformarea experientelor traite de-a lungul vremii intr-o mostenire nationala. O mostenire care sa ajute la rezolvarea problemelor cu care o natiune - si as indrazni sa spun chiar un individ - s-ar putea confrunta in prezent. La fel si in cazul exemplului romanesc oferit de militantii de la Brasov: este important ca cei care nu au avut ocazia sa afle, sa fie azi informati in legatura cu consecintele pe care le-au avut aceste evenimente asupra modului de a gandi al lumii si care, la urma urmei, au constituit una din cauzele care au dus la caderea Cortinei de Fier in Europa.
Inainte de 1989, despre Romania se spunea defaimator-mistificator ca "mamaliga nu explodeaza". De fapt insa, dupa aceea, am aflat ca Romania a fost tara din blocul rasaritean care a avut cele mai multe victime, procentual, cei mai multi incarcerati - 10% din natiune - si care a avut partizani anticomunisti in munti si detinuti politici, ca parintele Calciu, pana in anii '80. Au existat romani care s-au revoltat, in 1956, au existat elemente ale rezistentei pana in anii '60, apoi a fost revolta minerilor din 1977, urmata, in 1987, de cea a muncitorilor de la Brasov si, in fine, sangeroasa "revolutie" din 1989. Toate acestea ne-au fost ascunse, insa. La Bucuresti nu s-a aflat, de exemplu, despre evenimentele de la Brasov decat din gura in gura, din ceea ce se soptea pe ici, pe colo, de la martorii celor petrecute acolo. De aceea consider ca toate aceste evenimente ar trebui incluse, astazi, in manualele de istorie pentru ca sa aiba insemnatate si asupra generatiilor viitoare. (NB: Insa nu in cele falsificate de brigada Tismaneanu-Dobrincu-Oprea!)
Da, cu siguranta. Si eu sunt surprins ca aceste informatii despre rezistenta anticomunista, aceste amintiri vii, cu caracter public, sunt cunoscute atat de putin in Romania. Inclusiv despre Brasov. Polonia a reprezentat un spatiu aparte in Europa, in care disciplinarea populatiei a fost ceva mai relaxata - cu siguranta mult mai relaxata, in comparatie cu Romania. Evenimentele care s-au petrecut in tara noastra, istoria noastra, implicarea noastra publica si sociala in activitati directionate impotriva regimului au fost, totusi, deformate. De exemplu, sa luam evenimentele din 1956: initiatorii lor au fost adusi in atentia opiniei publice si prezentati, in relatarile din presa comunista, drept criminali, greva muncitorilor fiind pusa pe seama unei bande criminale, ceea ce a reprezentat o farsa, desigur, iar majoritatea populatiei a stiut aceasta, insa asa au fost prezentati in presa. In cazul Romaniei, am inteles ca a fost o tacere absoluta si sunt, desigur, de acord ca evenimentele petrecute in tara dumneavoastra sa devina un exemplu pentru tinerii romani, care se afla, in prezent, in Europa, pe alte state de pe Continent, si care ajuta, in momentul de fata, la realizarea imaginii Romaniei si la trasarea viitorului tarii in deceniile care vor urma. Dupa cum spuneam, sunt surprins ca, pana acum, nu s-a intamplat nimic in acest sens si ca Raportul Comisiei prezidentiale pentru studierea crimelor comunismului, chiar daca a dezvaluit unele aspecte, nu a facut-o suficient, integral. Stiu ca evenimentele produse la Brasov in urma cu douazeci de ani nu sunt suficient detaliate acolo si asta a nemultumit multa lume dar poate ca revolta anticomunista o sa aiba parte de o prezentare mai pe larg intr-un alt document.
Revolta muncitorilor a fost esentiala pentru finalul din '89
Insa s-a auzit despre aceste evenimente la acea vreme, in Polonia? Polonia era mai deschisa, ceva mai libera, datorita Papei Ioan Paul al II-lea.
Nu, nu am auzit nimic despre aceste evenimente atunci. Despre 1977, da. Poate ca Europa Libera a relatat si despre 1987, insa mi-as fi amintit, cu siguranta. Sigur, nu imi amintesc sa fi fost vreo relatare in presa scrisa.
Ei, bine, pentru noi, evenimentele din 1987 sunt echivalentul celor intamplate in Polonia, la Gdansk, ce e drept la o scara mai mica, si au demonstrat ca muncitorii se pot revolta impotriva sistemului poate cu o mai mare usurinta decat restul categoriilor sociale, care ne-am fi asteptat sa reactioneze - de exemplu, intelectualii sau disidentii din cadrul Partidului. Pentru ca a existat si o miscare de disidenta, sustinuta de Uniunea Sovietica si KGB.
Consider ca participarea muncitorilor la evenimentele din Romania si Polonia a fost esentiala pentru succesul obtinut in 1989, intr-un final, prin acele schimbari in trepte; este vorba de '56, de minerii din '77, de anii '80, pentru noi, de '87, pentru Romania. Aceasta si deoarece, in ideologia marxist-leninista, proletariatul constituia insusi fundamentul ordinii sociale propuse, asadar exemplele de furie si protest oferite de acesta au avut un caracter mobilizator deosebit. Desigur, presa a deformat toate acestea - si spunand asta, ma refer din nou la Poznan. Initial, protestele au avut in vedere conditiile economice deosebit de aspre - "dati-ne paine", "lasati-ne sa traim cu demnitate" - adica la adresa lipsurilor de pe piata, insa, in scurt timp, s-a ajuns la ideea ca aceste conditii deosebit de precare erau provocate de faptul ca, in absenta unei democratii infloritoare, nu exista o economie infloritoare. Acest rationament, deosebit de adevarat, incepuse sa isi faca loc in mintea oamenilor si, intr-un final, a facut ca muncitorii sa se revolte impotriva clasei politice.
Lustratie totala, indiferent de ranile pe care aceasta le-ar putea deschide
In Romania au existat anumite manifestari de disidenta si as aminti, intre acestea, asa-numita "Scrisoare a celor sase", a fostilor nomenklaturisti de Partid, promovata de "Europa Libera" si despre care am aflat, ulterior, ca a fost de inspiratie sovietica. Acesti oameni fusesera influentati, la acea vreme, de Uniunea Sovietica. Iar acum, dupa 17 ani, am aflat ca unii dintre asa-numitii disidenti au fost, de fapt, colaboratori ai Securitatii, si chiar si in Polonia exista o anumita controversa in acest sens, fiind pomenite nume precum Geremek, Michnik si chiar Walesa. Cum apreciati toate aceste vesti care vin din trecutul rece?
Nu as spune ca exista controverse majore legate de cele trei nume pe care le-ati mentionat. Exista, intr-adevar, anumite opinii emise de unele persoane care pun la indoiala morala unora din liderii Opozitiei noastre. Altminteri, sunt doar opinii, nu exista nimic care sa stea in picioare si chiar astazi citeam in ziar ca presedintele Walesa a castigat in instanta inca un proces, ce ii fusese intentat de un alt lider al Solidaritatii, care l-a acuzat de legaturi cu Politia secreta si a primit inca o data un verdict favorabil in instanta, prin care i se solicita reclamantului sa isi ceara scuze. Insa ceea ce imi spuneti ca se intampla in Romania este foarte asemanator, intr-adevar. Problema se poate pune in doua feluri: nimic nu trebuie iertat si totul trebuie dezvaluit cand vine vorba de persoanele care au trait in perioada comunista, indiferent de legaturile pe care le-au avut cu sistemul totalitarist. Asadar, lustratie totala, indiferent de ranile pe care aceasta le-ar putea deschide si cred ca ultima versiune a legii lustratiei din Polonia a batut in aceasta directie, deoarece au existat, la un moment dat, puncte de vedere potrivit carora intreaga arhiva a Institutului Memoriei Nationale ar fi trebuit publicata pe Internet pentru a face publice acele informatii cu orice pret. In fine, au existat probleme de ordin tehnic, create de afisarea a milioane de pagini. Un al doilea aspect, intalnit in cazul unor state din Europa Centrala si de Est care au facut parte din blocul comunist, ar fi faptul ca a aparut ideea ca cei care au comis crime in perioada regimului anterior, care au fost implicati in acte de represiune, sa fie eliminati din viata publica si, odata facuta aceasta, sa se produca o iertare a celorlalti si sa li se permita sa realizeze turnura pe care a luat-o viata lor in actuala societate. Desigur, consider ca, indiferent de varianta aleasa, aceasta trebuie supusa alegerii democratice pentru ca situatiile difera intre state. Pe de alta parte, se poate spune ca acesta este un fel de adevar universal, care ar trebui sa se aplice indiferent de situatie. Insa nu sunt filosof, iar argumente pot fi identificate in cazul ambelor tabere care sprijina o abordare sau pe cealalta. Stiti cum se intampla aceasta in Romania si, fara a comenta evolutiile concrete, cred ca lustratia ar trebui sa devina un factor in disputa politica.
Serviciile regimului comunist au falsificat multe dosare
Aici voiam sa ajung, la cat de necesara este lustratia...
In Polonia, la inceputul anilor '90, am trecut prin experienta de a trage linie, de a lasa trecutul in urma si de a pedepsi crimele regimului trecut si a permite, intr-un fel, edificarea noii societati. Eu cred ca lustratia este importanta - aceasta este parerea mea personala pentru ca, atunci cand vine vorba de astfel de lucruri, Ministerul de Externe nu te poate instrui, iti poti exprima doar parerea personala. Cred deci ca lustratia este importanta. Cred ca ar trebui facuta in mod corect, odata pentru totdeauna, fara a i se schimba principiile, sa nu fie facuta partial sau ceva mai in profunzime, pentru ca trebuie ajuns, fara echivoc, la un consens asupra formei pe care trebuie sa o imbrace, astfel incat sa fie eliminate acele elemente politice -care, din cate am inteles, nu au fost eliminate in cazul tarii dumneavoastra, in vreme ce in tara mea nu mai sunt chiar atat de prezente. Insa trebuie avut in vedere si un anumit grad de contaminare, deoarece au existat destule cazuri de persoane lustrate, care s-au adresat justitiei si s-a descoperit ca o parte din dovezile aduse in sprijinul acuzatiilor de colaborare emise la adresa lor au fost falsificate, la modul evident, de catre serviciile regimului anterior si s-ar fi putut ajunge la verdicte nedrepte. Dupa ani de umblare in dosare, de duplicare a lor, adevarul poate fi uneori extraordinar de greu de gasit. In orice caz, ar trebui sa ne grabim pentru ca pregatim generatia secolului XXI, iar pentru copiii nostri aceasta problema aproape ca nu exista. Asadar, cred ca este important sa se ajunga la un consens national, la o alegere democratica, iar lustratia sa se produca pe cat posibil in viitorul apropiat, pentru ca nu poti programa lustratia pentru urmatorii 10 ani, ea trebuie facuta rapid, cu eficienta, ca sa se incheie procesul.
Brasovul ar putea sa ridice intr-un Muzeu al comunismului Centrul Rezistentei Anticomuniste din Romania
Asadar, nu ar trebui sa uitam ca oamenii fostului regim inca mai activeaza in functii de conducere, insa, in acelasi timp, nu ar trebui sa uitam lectia din 1987 si a oamenilor acestora, care nici in momentul de fata nu beneficiaza de ceea ce ar trebui - o pensie, o distinctie de recunoastere. Pentru ca au luptat intr-un moment in care regimul era la apogeul puterii sale, in care nu dadea semne clare ca ar fi putut fi rasturnat... Acest lucru este valabil de altfel pentru toti fostii detinutI politici, pentru veterani de pe ambele fronturi, pentru luptatori anticomunisti care si-au pierdut zeci de ani de viata in munti, torturati in temnita sau deportari si nu beneficiaza de drepturile unui revolutionar de cateva zile, din '89 sau, ce sa mai spunem, ale unui parlamentar de-un mandat. Acesti oameni trebuiau sa constituie adevaratul for moral al Romaniei scuturate de comunism si nu disidenti de mucava, care n-au primit nici o palma de la Securitate, dimpotriva.
Sunt surprins neplacut de aceasta nerecunoastere a drepturilor unor luptatori anticomunisti. In ce priveste Asociatia 15 Noiembrie, cunosc exact aceasta situatie, pentru ca am fost la Brasov de mai multe ori. Insa am fost foarte surprins inca de acum doi ani, cand am fost pentru prima data la Brasov, pentru a accepta calitatea de Membru de Onoare al Asociatiei, in numele presedintelui Lech Walesa si al Solidaritatii, sa aflu ca ambiguitatea continua sa persite in cazul acelor evenimente. Sper ca aceasta comemorare a evenimentelor de la Brasov de anul acesta, dupa 20 de ani, sa fie folosita pentru a aduce acele evenimente istorice nu numai in atentia poporului roman, cat si in atentia popoarelor din alte state, ca acest gol al istoriei va fi umplut cumva si ca se va ajunge la o identificare a contributiei acelor evenimente la transformarea politica a Romaniei. Presedintele Poloniei pregateste un mesaj pentru participantii la manifestarea aceasta comemorativa, ceea ce indica o apreciere, o recunoastere a importantei avute de aceasta revolta a muncitorilor pentru intreaga opozitie manifestata pe Continent la adresa regimului comunist.
Spuneati ca a existat o legatura intre miscari, ca a existat o tendinta de a-i reuni pe reprezentantii acestora, din Polonia si Romania. In acest context, nu credeti ca ar fi binevenit un muzeu al comunismului, care sa fie gestionat chiar de acesti oameni, care au invins comunismul?
Am auzit de ideea asta, e un proiect bun. Grija pentru comemorarea acestor evenimente este din ce in ce mai evidenta, de altfel. De exemplu, multe muzee au gazduit expozitii dedicate adevaratelor realitati ale socialismului. Am vazut si la Bucuresti expozitia organizata de dvs, de Civic Media si Asociatia 15 Noiembrie la Muzeul National de Istorie, si unde am participat si noi, cu marturiile din Polonia. Stiu ca Solidaritatea pregateste un Centru International al Solidaritatii, care isi propune sa organizeze o multime de evenimente comemorative inclusiv impreuna cu Asociatia 15 Noiembrie, cu care a stabilit un protocol. In cazul in care cei de la Brasov doresc sa marcheze evenimentele produse acolo in urma cu douazeci de ani si sa isi foloseasca experienta pentru educarea tinerei generatii nu numai din Romania, cred Brasov fi o locatie buna pentru aceasta, pentru Centrul Rezistentei Anticomuniste. E un simbol al adevarului istoric, care ar permite eroilor momentului aflati inca in viata sa se implice in proiect si sa isi asume un rol educational si informativ pe viitor.
Interviu realizat in 2007 de subsemnatul, Victor RONCEA

15 Noiembrie 1987 - Basescu distinge eroii de profitori

Asociatia 15 Noiembrie de la Brasov a aniversat anul trecut 20 de ani de la "inceputul sfarsitului" - revolta muncitorilor brasoveni din 1987. Relatare de la fata locului:

Presedintele Traian Basescu, aflat ieri la Brasov la aniversarea a 20 de ani de la revolta muncitorilor impotriva comunismului din 1987, a tinut sa faca distinctia dintre eroi si profitori afirmand: "Statul roman isi va recapata credibilitatea si va putea sa devina un adevarat stat de drept numai cand isi va recunoaste greselile si isi va repara nedreptatile. Nu cred ca putem construi ceva trainic pana cand nu depasim confuzia vinovata intre victime si calai, intre eroi si profitori, intre cei cinstiti si cei necinstiti". (NB: Adevarat: cazul Tismaneanu!)
Scuze pentru victimele represiunii
"Am fost invitat azi, aici (la Brasov, n.r.), probabil pentru ca sunt primul presedinte care a avut curajul sa condamne oficial comunismul si sa-l declare regim ilegal care a facut rau romanilor", a spus Basescu. Presedintele Traian Basescu a declarat: "Trebuie sa va cer iertare victimelor represiunii revoltei de la Brasov din 1987, in numele statului roman, pentru faptul ca, in 17 ani de stat de drept, sistemul judiciar nu a facut justittie, iar societatea romaneasca nu a fost incurajata sa isi recunoasca greselile".
Potrivit acestuia, toti cei care s-au revoltat la Brasov in 1987 si s-au simtit umiliti dupa 1989 sunt invingatorii morali ai Revolutiei. "La Brasov, in 1987, s-a dat o proba de curaj intregii Europe", a mai spus Basescu, potrivit caruia revolta muncitorilor din acest oras se inscrie printre manifestarile anticomuniste de la Budapesta -1956, Praga -1968, Valea Jiului - 1977, Gdansk si toata miscarea Solidaritatea din Polonia din anii '80. "Cei care sunt favorizati de actuala situatie doresc o banalizare a nedreptatii, vor sa ne faca sa credem ca nedreptatea este inevitabila, ca victimele vor ramane pentru totdeauna victime si ca puterea cetateanului simplu e aproape la fel de nesemnificativa ca inainte de 1989. Eu sunt convins ca acestia se insala exact asa cum se inselau si cei care, dupa noiembrie 1987, credeau ca totul a fost in zadar", a spus Basescu. Muncitorii fabricii Steagul Rosu din Brasov s-au revoltat spontan, in noiembrie 1987, impotriva conducerii judetene a PCR si impotriva comunismului, invocand conditiile foarte proaste de trai si intarzierile in plata salariilor. Revolta a fost oprimata brutal de autoritatile comuniste, participantii la protest fiind arestati, torturati si deportati.
Eroi pentru Romania
Dupa incheierea manifestarilor de ieri, la Teatrul Dramatic din Brasov a avut loc un spectacol al actorului Dan Puric, care a fost precedat de lansarea volumului "Eroi pentru Romania - Brasov, 15 noiembrie 1987 - marturii, studii, documente" realizat in colaborare cu mai multe foruri jurnalistice, istorice si academice si sub egida Centrului Rezistentei Anticomuniste, condus de scriitorul Vladimir Bukovski. La manifestarile de la Brasov au participat si ultimii detinuti politici din Europa, Alexandru Lesco si Tudor Popa - detinuti ilegal timp de 15 ani de regimul separatist de la Tiraspol - care au anuntat infiintarea Fundatiei Pentru Romania care va face parte din Centrul rezistentei Anticomuniste.
Printre cei prezenti la Brasov s-au numarat presedintele Fundatiei "Centrul Solidaritatea", Bogdan Lis, cunoscutul istoric si cercetator de la Institutul Memoriei Nationale din Polonia, Jerzy Eisler, precum si ambasadorii Poloniei si Cehiei, Jacek Paliszewski si, respectiv, Petr Dokladal. La masa rotunda cu tema de dezbatere "Fenomenul rezistentei anticomuniste" si "Semnificatia zilei de 15 Noiembrie 1987 in constiinta opiniei publice romanesti si internationale" au participat luptatorii anticomunisti Gavrila Rusu, Teofil Mija, Nicolae Purcarea, Zoea Radulescu si numerosi detinuti politici.
Victor RONCEA / ZIUA

DEZBATERE AZI: "Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? - Solutii, probleme, provocari"

Fundatia Pentru Romania si Centrul de Geopolitica, Universitatea Bucuresti, va invita vineri, 31 octombrie 2008, ora 17.00, la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, din str Schitu Magureanu nr 9, pentru a lua parte la dezbaterea publica, deschisa presei:

"Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? - Solutii, probleme, provocari"

Participa: Prof dr Ilie Badescu, prof dr Gheorghe Zbuchea, Universitatea Bucuresti, Pr Radu Ilas, profesor Universitatea din Cernauti, col (r) Cristian Scarlat, Oficiul National pentru Cultul Eroilor, Dorin Matei, Magazin Istoric, George Damian, Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti, Septimiu Roman, Radio Romania, Eugen Popescu, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, Eugen Tomac, consilier pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, Administratia Prezidentiala.
Detalii la www.fundatia.org

Fundatia Pentru Romania si Centrul de Geopolitica organizeaza azi conferinta "Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? - Solutii, probleme, provocari"

Fundatia Pentru Romania si Centrul de Geopolitica, Universitatea Bucuresti, va invita vineri, 31 octombrie 2008, ora 17.00, la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, din str Schitu Magureanu nr 9, pentru a lua parte la dezbaterea publica, deschisa presei:

"Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? - Solutii, probleme, provocari"

Participa: Prof dr Ilie Badescu, prof dr Gheorghe Zbuchea, Universitatea Bucuresti, Pr Radu Ilas, profesor Universitatea din Cernauti, col (r) Cristian Scarlat, Oficiul National pentru Cultul Eroilor, Dorin Matei, Magazin Istoric, George Damian, Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti, Septimiu Roman, Radio Romania, Eugen Popescu, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, Eugen Tomac, consilier pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, Administratia Prezidentiala.

Fundatia Pentru Romania propune aceasta tematica Centrului de Geopolitica al Universitatii din Bucuresti in contextul in care apreciaza ca romanii din jurul granitelor Romaniei sunt considerati la nivelele guvernelor din regiune drept cetateni de mana a doua si sunt lipsiti de cele mai elementare drepturi, in ciuda statutului tarii-mame a acestora de membra cu drepturi depline a UE si NATO.

Romanii de la nord, din fosta Republica Sovietica Socialista Ucraineana, sunt supusi unei deznationalizari de stat, in pofida angajamentelor bilaterale, a normelor internationale si ale Consiliului Europei; romanii din Ungaria sunt asimilati mai mult sau mai putin fortat; romanii din Serbia se confrunta cu absurditatea autoritatile locale si centrale intr-o lupta surda pentru identitate; romanii din Bulgaria nu sunt recunoscuti drept minoritate, la fel ca si in Grecia, in timp ce la Bucuresti, Chisinau sau chiar la Strasbourg sunt inventate creatii artificiale cu statut de "minoritate etnica", precum cea "aromana", "vlaha" sau "moldoveneasca"; la Rasarit, in Republica Moldova si Ucraina, romanii incep sa fie tratati mai rau ca in Transnistria, cartile din tara ce contin cuvantul "roman" fiind deja interzise iar preotii Bisericii Ortodoxe Romane amenintati si agresati.

De la Bucuresti se asteapta de 19 ani recunoasterea unui drept natural incontestabil, cetatenia romana abuziv inlaturata de regimul bolsevic al URSS. In acest timp umilirea basarabenilor si bucovinenilor la granitele tarii se inaspreste cu aparente programatice. Daca etnicii polonezi sau unguri din fostul spatiu sovietic intra cu lejeritate in Uniunea Europeana sau isi obtin cetatenie in maximum un an, la noi cetateniile sunt blocate chiar si pe 10 ani iar etnicii romani au ajuns sa recurga la artificii de dobandire, de-a dreptul rapida, a cetateniei Bulgariei.

Fundatia Pentru Romania solicita participantilor ca dupa definirea problemelor si provocarilor sa formuleze si solutii, pe care sa le mediatizeze, aplice sau impuna la nivelul autoritatilor statului roman si a instantelor europene in materie.
Fundatia Pentru Romania www.fundatia.org/
contact@fundatia.org

impreuna cu

Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala

www.geopolitica.ro/
Masterul Studii de Securitate

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Universitatea din Bucuresti

Str Schitu Magureanu Nr 9, Sala de Consiliu, Vineri, 31 Octombrie, Ora 17.00

REZOLUTIE A CONFERINTEI DEDICATE ANIVERSARII A 90 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU TARA

ARCUB, Piata Universitatii, Bucuresti

Astazi, 27 martie 2008, la Bucuresti, in cadrul Conferintei dedicate aniversarii a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, participantii doresc sa aduca in atentia Presedintelui Romaniei si a opiniei publice temele majore care privesc situatia relatiilor dintre Bucuresti si Chisinau, cele doua capitale romanesti:

1. Deschiderea si inlesnirea procesului de acordare a cetateniei celor in drept este un obiectiv prioritar;
2. Asumarea ferma a rolului Romaniei de vector regional al integrarii europene si de stabilizator al proceselor de securitate ale flancului sudic al NATO, de la Marea Neagra;
3. Deschiderea procesului de investitii si asistare a cresterii capitalului autohton, in vederea diminuarii influentelor eurasiatice in procesele economice-politice ale Moldovei in vederea asumarii firesti a proiectelor euro-atlantice;
4. Dreptul de preemptiune pentru etnicii romani din jurul granitelor in vederea reglementarii situatiei vizelor pentru fortele de munca, in asa fel incat sa se permita accesul prioritar al celor de dincolo de Prut la piata de munca din Romania;
5. Marirea accesului tineretului studios din Basarabia la programele de burse ale Universitatilor din Romania;
6. Romanii din jurul granitelor trebuie sa aiba dreptul de la reprezentare politica proportionala in Parlamentul de la Bucuresti;
7. Solicitam conducerii statului, Presedintelui Traian Basescu, includerea problematicii dramatice a romanilor din jurul granitelor Romaniei, supusi unor procese sistematice de deznationalizare si sfaramare identitara, in tematica documentelor ce privesc siguranta nationala a Romaniei. Salvgardarea acestor comunitati trebuie sa reprezinte un obiectiv prioritar al statului roman.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Bucuresti, 27 martie 2008
Fundatia Pentru Romania
Organizatia Studentilor Basarabeni - Bucuresti

ZIUA: 90 de ani de la Unirea cu Basarabia

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-28&id=235244

Primarul Chisinaului va fi la Bucuresti la 90 de ani de la Unire

Primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, va fi prezent maine la conferinta publica "Basarabia la rascruce - Unirea dupa 90 de ani", organizata de Fundatia Pentru Romania si Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti in cadrul manifestarilor de Ziua Unirii Basarabiei cu Tara, realizate sub inaltul patronaj al presedintelui Romaniei, Traian Basescu.

Evenimentul realizat cu sprijinul centrului ArCub si al Primariei Municipiului Bucuresti se va derula pe parcursul zilei de joi la Manastirea Cernica si in Piata Universitatii. In dimineata zilei de 27 martie, la orele 10.30, circa 200 de studenti basarabeni vor depune coroane de flori la mormantul membrilor Sfatului Tarii de la Manastirea Cernica, la ora 14.00, la sediul Arcub din strada Batistei 4 - vizavi de Ambasada SUA - are loc Conferinta publica "Basarabia la rascruce - Unirea dupa 90 de ani" unde va fi proiectat si filmul documentar "Basarabia Redivivus". Participa: oficiali, istorici, analisti, jurnalisti, studenti. Invitat de onoare: Alexandru Lesco, fost detinut politic la Tiraspol timp de 12 ani, decorat cu Ordinul National Steaua Romaniei. In seara aceleiasi zile, la ora 19.30, se va desfasura in Piata Universitatii, sub deviza "Bucuresti si Chisinau impreuna in Europa", un concert cu formatiile basarabene Lautarii impreuna cu maestrul Nicolae Botgros, Nenita Cvartet, Grupul Transbalkanica si trupa Zdob si Zdub.

90 de ani de la Proclamarea Unirii Basarabiei cu Tara

Ziua Unirii la Bucuresti, eveniment organizat sub Inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei, Traian Basescu
Fundatia pentru Romania si Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti, impreuna cu Primaria Municipiului Bucuresti, va cheama la aniversarea Unirii Basarabiei cu Tara, joi, 27 martie 2008, in Piata Universitatii.
Vom marca 90 de ani de la proclamarea Unirii, 27 martie 1918 prin organizarea unor actiuni culturale in zona simbol a Pietii Universitatii unde, in urma cu 16 ani, a poposit si Crucea Basarabiei adusa de la Chisinau pe Drumul Crucii, organizat atunci de alti tineri romani de pe ambele maluri ale Prutului. Participantii de azi sunt romani din Basarabia si Bucovina, aflate azi in Republica Moldova si Ucraina, din Serbia, Bulgaria, Ungaria si Romania, studenti in cadrul universitatilor din Bucuresti, precum si membri ai organizatiilor studentesti si civice din Romania. La evenimentele organizate in cadrul programului va fi prezent Alexandru Lesco, fost detinut politic la Tiraspol timp de 12 ani, decorat cu Ordinul National Steaua Romaniei, si sunt invitati Presedintele Romaniei, Traian Basescu, Primarul General al Municipiului Bucuresti, Adriean Videanu, precum si alte personalitati de cultura din Romania si de la Chisinau, istorici, profesori universitari, oficiali, analisti si jurnalisti.
In dimineata zilei de 27 martie, la orele 10.30, circa 200 de studenti basarabeni vor depune coroane de flori la mormantul membrilor Sfatului Tarii de la Manastirea Cernica.
La ora 14:00, la sediul Arcub din strada Batistei 4 – vizavi de Ambasada SUA – are loc Conferinta publica "Basarabia la rascruce – Unirea dupa 90 de ani" unde va fi proiectat si filmul documentar "Basarabia Redivivus". Participa: oficiali, istorici, analisti, jurnalisti, studenti. Invitat de onoare: Alexandru Lesco.
In seara aceleasi zile, la ora 19.30, va fi organizat in Piata Universitatii, sub deviza „Bucuresti si Chisinau impreuna in Europa", un concert cu formatiile basarabene Lautarii impreuna cu maestrul Nicolae Botgros, Nenita Cvartet, Grupul Transbalkanica si trupa Zdob si Zdub.
Va asteptam!
Fundatia Pentru Romania
OSB Bucuresti
http://www.basarabeni.ro/
GSM: 0740 928 173

Am primit la Ierusalim un premiu de 5000 de euro. Sunt onorat!

Romani si israelieni de nota 10

"10 pentru Romania - 10 pentru Israel", manifestarea organizata de "Centrul Cultural Israeliano-Roman" a avut anul acesta printre premiati numeroase personalitati din viata politica, economica si culturala din cele doua tari.
Pentru politica -Theodor Stolojan si Colette Avital, vicepresedinta Knessetului (Parlamentul israelian), Adrian Cioroianu, ministrul de Externe al Romaniei; finante - Dinu Patriciu, Fredi Robinson si Benes Avital, teatru-artistii Horatiu Malaele, Stela Popescu, Nico Nitai, Smaranda Otelea-Bunea, directoarea Operei Comice pentru Copii, si scenografa Viorica Petrovici; activitate sociala - av. Radu Catalin Dancu, dr. Mariana Valeria Stoica, Madeea Axenciuc, directoarea Institului Cultural Roman din Tel Aviv, dr. Zwi Bercovici (consilierul lui Benjamin Netaniahu), Tova Bin Nun-Cherbiz (presedinta Fundatiei Ron Lauder) si prof.ing. Osy Lazar, presedintele Comunitatii Evreilor din Bucuresti; literatura - acad. Eugen Simion, Adi Cristi, Sylvia Riri Manor, Zoltan Terner, Alexandru Andy si G. Mosari; premiul pentru ziaristica a revenit lui Victor Roncea, Valentin Hossu-Longin, Mircea Bunea si Doina Meiseles (directoarea noii publicatii in limba romana "Jurnalul Saptamanii"); medicina - prof.univ. Irinel Popescu si prof.univ. Lucian Regenbogen. Conform traditiei, Centrul Cultural Israeliano-Roman a decernat si Medalia de aur a Ierusalimului. Unul dintre sponsorii din Romania ai evenimentului i-a acordat lui Victor Roncea premiul cel mare pentru activitate civica, in valoare de 5000 de euro, suma pe care acesta a anuntat ca o va dona pentru infiintarea Fundatiei pentru Romania impreuna cu Alexandru Lesco si Tudor Popa, fosti detinuti politici la Tiraspol.

Tesu SOLOMOVICI, Ierusalim (ZIUA)