ACAD Giurescu despre "1989 - Romania in resorturile secrete ale istoriei" si "Spionaj in Balcani" si gen Rogojan despre Presedintie si informatii

Alocutiune la lansare cartii “1989. Dintr-o iarna in alta. Romania in resorturile secrete ale istoriei “ (General Aurel I Rogojan )

Distinsi oaspeti,

Multumindu-va pentru inalta onoare de a fi acceptat sa fiti parte la acest dublu eveniment editorial, caruia i-ati conferit, astfel, prestanta prezentelor Dumneavoastra, unele cu totul aparte si speciale, si aflandu-ma sub puternica impresie a alocutiunilor anterior rostite, nu-mi vine deloc usor sa intru in rolul rezervat de un moderator ale carui profunzimi scaparatoare in studiul , printre si dincolo de randuri , al cartilor prezentate, copleseste realmente.
Cartile s-au realizat cu dorinta de a lua seama de invatatura a trei maxime:
• Prima,”Veritas simplex oratio”/ Adevarul este simplu de rostit, cu completarea :”si se scrie doar in alb si negru”;
• A doua,“Veritas odium parit “/ Adevarul naste ura pentru ca dupa lectura cartilor, cititorul sa o descopere pe a treia , pe care nu citez in original ci o explic usor extrapolata :
• “Tratatele si legile care consfintesc ordinea internationala – oricare ar fi ea – ii apara doar pe ce care vegheaza si sunt vigilenti “ Masura vigilentei popoarelor este data de serviciile lor de informatii pentru securitate

Domnule senator si distins profesor Teodor Ardeleanu,

Sa nu ma intrerupeti in cele ce urmeaza, fiindca nu am de gand sa exploatez electoral momentul, ci doar va pun o intrebare :

Dumneavoastra, ca atent observator al realitatilor romanesti, sau onoratul auditoriu, ati retinut carui candidat la Presedintia Romaniei ii apartin urmatoarele declaratii cu privire politica fata de servicii de informatii ?

Citez : “ Administraţia noastra si partidul (........) vor acţiona pentru îmbunătăţirea capacităţilor de obţinere de informaţii prin mijloace tehnice şi clandestine, prin analiză convingătoare, activitate coordonată de contrainformaţii şi acţiune politică acoperită ferm.
- Vom acorda întregul nostru sprijin personalului devotat şi priceput al serviciilor noastre de informaţii. Vom propune legi care să permită ofiţerilor de informaţii şi agenţilor acestora să opereze eficient şi în siguranţă...
- Vom sprijini modificarea legislaţiei în sensul de a permite efectuarea de verificări semnificative asupra trectutului şi persoanelor avute în vedere în numiri în posturi importante pe linie de stat...
- Vom asigura guvernului nostru capacitatea de a influenţa evenimentele internaţionale vitale pentru interesele noastre de securitate naţională...
- Vom căuta contramăsuri adecvate pentru a ne asigura că abuzurile trecutului nu se vor repeta, dar vom căuta şi anularea restricţiilor rău-gândite care au slăbit capacitatea serviciilor noastre de informaţii şi au uşurat, în acelaşi timp, eforturile de culegere de date şi de subversiune ale adversarilor noştri”
Am incheiat citatul
Profesorul Teodor Ardeleanu : Puteati sa o fi citat in engleza, domnule general !
General Aurel Rogojan : Da domnule senator, declaratia nu apartine niciunuia dintre candidatii inscrisi in ultimii douazeci de ani in competitia pentru Presedintia Romaniei.
Citatul este din este Platforma unui candidat al Partidului Republican la Presedintia Statelor Unite ale Americii (Ronald Reagan - nota mea).
In Romania nu au aparut, inca, nici personajul si nici partidul cu un astfel de angajament. Si pana cand partidele politice si candidatii lor in alegeri nu vor avea temeritatea sa-si asume politic o astfel de reponsabilitate, Romania va fi condusa de abonati la incercarea rabdarii poporului roman.“
Timpul alocat a trecut. Va multumesc !

Vezi si OBEDIENTA externă a complotului din 1989, de la Iliescu şi Măgureanu la Dinescu şi Pleşu. Aurel Rogojan despre Anul 1989. LANSARE MAINE LA GAUDEAMUS

SEMNAL DE ALARMA. Academician DINU C GIURESCU: Ofensiva împotriva Istoriei continuă. Ministra Educatiei este membra IPID alaturi de alti "mari romani"

Prin ordinul Ministrului Educaţiei (*) nr. 3310 din 2 martie 2009, Istoria Românilor - alături de alte discipline - dispare din aria curriculară a clasei a XII-a, la „liceele tehnologice”. Această denumire înglobează minimum 65% din întreaga reţea de licee, şi anume profilele industrial, telecomunicaţii, agricol, silvic, construcţii, textile.
Hotărârea luată la 2 martie 2009 este ultima dintr-un şir de măsuri relativ recente, care au eliminat istoria din rândul disciplinelor formative şi au împins-o într-o zonă unde responsabilii ariei curriculare pot jongla după voie. Iată datele:
1. Înainte de decembrie 1989, istoria avea câte 2 (două) ore săptămânal şi anume: Istoria românilor („a patriei”) la clasele a IV-a, a VIII-a şi a XII-a; Istoria universală la clasele a V-a, a VI-a, şi a VII-a; Pentru clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a câte una oră săptămânal (Pentru elevii care urmau numai zece clase programa era modificată corespunzător.)1
2. După decembrie 1989, cuvântul de ordine a fost adaptarea curriculei la criterii europene, şi integrarea istoriei românilor în aceea europeană (universală). Ca primă măsură de „adaptare şi integrare” istoria a rămas cu numai una oră săptămânal la toate clasele, afară de a XII-a.
3. Socotind că şi aşa era prea mult, Ministerul Educaţiei a lăsat pentru istoria românilor numai una oră la clasa a XII-a!
4. Din septembrie 2007, manualul de clasa a XII-a a primit titlul laconic şi neutru de „istorie”. De ce să rămână tinerii absolvenţi de liceu cu concluzia că există totuşi o istorie a românilor?
5. Manualele alternative sunt redactate pentru fiecare clasă, după un model unic. Cel de clasa a XII-a, de exemplu, are cinci teme generale socotite definitorii, divizate în subpuncte, fiecare cu acelaşi titlu şi însoţite de un „studiu de caz”.
O comisie specială verifică în ce măsură autorii respectă întru totul regulile stabilite de minister şi îi aduc la ordine când este cazul. În plus, au fost stabilite criterii de gramaj ale hârtiei, raportul între textul propriu-zis şi partea metodică, ilustraţii, hărţi, în final preţul de cost. O atare politică a manualelor a avut două consecinţe, deşi autorii lor sunt persoane întru totul competente.
6. Manualele au devenit un fel de texte documentare cu caracter de generalitate, fără vreo atractivitate pentru elevi. Aceştia, când au posibilitate de opţiune la un examen, aleg altă disciplină, iar nu istoria.
7. A doua consecinţă: manualele au devenit alternative mai ales prin numele autorilor şi al editorilor, prea puţin prin conţinutul care urmează acelaşi tipic.
8. În mai 2008, mai marii Ministerului Educaţiei au hotărât eliminarea a circa 1/3 din conţinutul tuturor manualelor, inclusiv istoria. Începutul îl fac clasele VI şi VII pentru anul şcolar 2008/2009. Dacă măsura va fi extinsă şi la celelalte clase, caracterul schematic-documentar al manualului de istorie va spori şi mai mult.2
9. La capătul acestei evoluţii, vine ordinul Ministrului Educaţiei din 2 martie 2009 (arătat la început). În urma unor repetate proteste, Ministerul revine şi decide ca istoria şi geografia să fie predate la clasa a XII-a alternativ, o săptămână una şi săptămâna următoare cealaltă. Cu o astfel de „soluţie”, Ministerul a schilodit dintr-o lovitură două discipline formative, şi istoria şi geografia. O performanţă demnă de reţinut.
10. Recomandarea nr. 1283/1996 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei precizează: „Istoria constituie unul din mijloacele de reconstituire a trecutului şi de făurire a identităţii culturale… Istoria are de jucat un rol politic cheie în Europa… Cunoaşterea istoriei este importantă pentru societatea civilă. Fără aceasta, individul este mai vulnerabil la manipularea politică sau de orice fel… Cunoaşterea istoriei trebuie să fie o parte esenţială a educaţiei tinerilor…”3. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei poate recomanda ce vrea, la Bucureşti mai marii educaţiei văd lucrurile altfel.
11. Ministrul Educaţiei a precizat că eliminarea orei de istorie de la clasa a XII-a, nu îi aparţine: „Măsura nu am luat-o eu… În Minister există «Centrul Naţional de Curriculum» şi Consiliul pentru învăţământul profesional şi tehnic. Au avut nişte argumente. O să văd care au fost argumentele lor şi argumentele celor care spun că nu este bine aşa şi să decidem în favoarea celor care au mai multe argumente.”4. Predarea istoriei românilor la clasa a XII-a rămâne, aşadar, în funcţie de „argumentele” prezentate de Centrul şi Consiliul, menţionate anterior!!
Şi, în final, rămâne o mare nedumerire şi întrebarea: care este orizontul cultural şi profilul cetăţenesc şi moral al persoanelor care au propus eliminarea orei de istoria românilor de la clasa a XII-a? Ar fi de dorit să le cunoaştem şi nominal.

Dinu C GIURESCU

Revista CLIPA

NOTE:
1. St. Lascu şi I. Moiceanu, Reducerea numărului orelor la disciplina istorie - o ruşine în „Agora“ anul VI, nr. 24, 2006, Ediţie de iarnă, p. 7.
2. Magda Severin, Manualele la tocat. O treime din materie va fi ştearsă… în „Ziua” vineri 16 mai 2008, p. 6.
3. Ioan Scurtu, Învăţământul încotro? O decizie stupefiantă, în „Opinia Naţională”, nr. 472 din 23 martie 2009, p. 3.
4. Istoria-geografia. Struţocămila liceenilor în „Jurnalul Naţional”, joi 12 martie 2009, p. 7.

(*) Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, este membra a Institutului de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare - http://www.ipid.ro/ - IPID, alaturi de alte mari personalitati ale Romaniei

Academician Dinu C Giurescu: Despre Unirea din 1918 dar mai ales despre prezent

La ședinţa solemnă a Academiei Române consacrată împlinirii a nouă decenii de la Unirea cea Mare din 1918, academicianul Florin Constantiniu a arătat documentat și cu nerv că hotărârile reprezentanţilor românilor de la Chișinău (27 martie), Cernăuţi (28 noiembrie) și Alba Iulia (1 decembrie 1918) au fost puse în cumpănă în 1919. Era vorba de pregătirile pentru un atac, concomitent dinspre Est cu 20 de divizii bolșevice ruse și ucrainiene, iar dinspre Vest cu forţele guvernului comunist condus de Bela Kun. Atacul avea ca scop să rupă din România provinciile ce hotărâseră unirea.
În afara împrejurărilor speciale care au împiedicat în final îndeplinirea planului iniţial, doi factori au fost determinanţi, a subliniat academicianul Constantiniu: reacţia promptă și eficace a armatei române și „frontul intern”. Opinia publică românească a respins bolșevismul și anarhia, și a fost alături de armata ţării.
România întregită era o realitate în 1919, mai înainte ca tratatele de pace să consemneze noile hotare în Europa de Sud-Est.

• Care este starea opiniei publice în România anului 2008, membră a Uniunii Europene și în NATO?
1. 60% din alegători, adică peste 10.000.000, au socotit că nu este cazul să voteze la alegerile parlamentare din 30 noiembrie.
2. Oficialităţile și mass-media și-au amintit de drapel și de patrie, la 1 decembrie. În rest, aceste realităţi definitorii nu prea sunt luate în seamă. 3. Ministerul Educaţiei și Cercetării a transformat istoria într-o dexteritate. În peste 90% din licee, istoria se predă 50 (cincizeci) de minute pe săptămână. Iar constrângerile impuse de M.E.C. au transformat manualele de istorie în texte documentar-tehnice. De doi ani încoace, istoria românilor nu mai figurează cu acest titlu ca materie de predare; manualul de clasa a XII-a este intitulat anodin "istorie"! Cei care au luat această decizie s-ar cuveni să fie popularizaţi nominal.
4. „Corectitudinea politică„ – insistă repetat asupra demitizării istoriei naţionale în numele unei abordări critice. Alegerea zilei naţionale a României la 1 decembrie a fost chiar prezentată într-o emisiune TV ca o decizie luată în urma unor factori mai curând conjuncturali!?!
5. Arborarea tricolorului în afara unor zi le oficiale ar fi probabil considerată, în virtutea aceleași corectitudini politice, drept o manifestare cu iz naţionalist. În Statele Unite ale Americii cetăţenii beneficiază de acest drept fără a fi bănuiţi de manifestări naţionaliste.
6. Un program politic menţionează desfiinţarea senatului. În 1946, legea electorală elaborată de Partidul Comunist Român a desfiinţat senatul, pentru a obţine un control mai eficace asupra Adunării deputaţilor. Rezultatul: Marea Adunare Naţională a devenit un for de ratificare a deciziilor conducerii P.C.R. și a executivului. Ne așteaptă cumva o evoluţie asemănătoare?
7. Se preconizează redu cerea numărului de judeţe, între 7 și 12. După prefacerile ordonate de regimul comunist – raionarea teritoriului conform modelului sovietic – după revenirea la judeţe pe o altă bază însă, cele 7-12 judeţe preconizate acum ar șterge ceea ce a mai rămas din identitatea tradiţională a teritoriului și ar înlesni, evident, un control direct asupra autorităţilor locale.
8. În trecut: Revoluţia de la 1848-1849, Unirea Principatelor, Independenţa, întregirea statului, apărarea sa au fost obiectivele majore ale unor proiecte naţionale, susţinute de toţi factorii politici, dincolo de divergenţe și ciocniri.
Peste 10.000.000 de persoane din România zilelor noastre nu s-au prezentat la vot la 30 noiembrie 2008. Mai există un proiect naţional și obiective în stare să-i facă pe cetăţeni să se intereseze de viitorul ţării lor și al copiilor lor?!
În actuala conjunctură, istoria naţională a încetat să mai fie o disciplină formativă. Treptat-treptat, multe generaţii vor pierde sentimentul apartenenţei la acest neam. Ca urmare nu vor mai avea o ţară de iubit și apărat.
P.S. La numărătoarea din 30 noiembrie 2008, numai 24% din tinerii între 18-29 ani au votat.

Acad. Dinu C. Giurescu

Revista CLIPA

An 1, Nr 1, Decembrie 2008

Antonescu a salvat evreii de la gazare. Dar cand "diletantii" se baga in istoria Romaniei iese exact pe dos...

Maresalul Ion Antonescu in noile documente din Arhivele germane
A existat oare o aprobare a maresalului Antonescu privind deportarea evreilor la Auschwitz?
de Tesu Solomovici
Ca istoria nu e matematica si ca timpul se joaca cu intelesurile date unor evenimente ne-o demonstreaza din nou aparitia voluminoasei lucrari "Al III-lea Reich si Holocaustul din Romania (1940-1944). Documente din arhivele germane", editata de Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel". E vorba de o lucrare esentiala pentru cunoasterea in adancime a guvernarii antonesciene si, totodata, a evenimentelor tragice care au indoliat evreimea romana in anii razboiului. Cei doi istorici, Ottmar Trasca, (autorul selectiei, traducerii din limba germana si al notelor), si Dennis Deletant, (semnatarul studiului introductiv), considera ca refuzul maresalului de a permite Berlinului nazist deportarea evreimii-romane in lagarele de exterminare din Polonia si oprirea, in general, la 13 octombrie 1942, a oricaror deportari in Transnistria, ar fi o "pretinsa rezistenta" opusa de Ion Antonescu in fata cererilor repetate ale conducerii celui de-al III-lea Reich de aplicare a "Solutiei finale" pe teritoriul Romaniei.
"Pretinsa rezistenta"
Sintagma " pretinsa rezistenta" starneste controverse. Deletant are multe explicatii pentru acest refuz al conducatorului statului de a permite lui Hitler ghetoizarea si, ulterior, deportarea populatiei evreiesti din Romania in lagarele mortii din Polonia, asa cum s-a intamplat in alte state aliate/satelite ale Germaniei naziste (de ex. Ungaria), dar refuza sa creada ca ar fi vorba de o autentica rezistenta a maresalului. Desi documentele existente si traduse acum in romaneste atesta aceasta "rezistenta" a maresalului, totusi ea nu e recunoscuta ca atare. Probabil pentru ca o asemenea interpretare ar da apa la moara, asa cum scrie Dennis Deletant, "perceptiei distorsionate cu privire la politica antisemita a regimului antonescian". Nimic mai fals! Din nefericire, exista multi istorici care cred asa.
Personal, nu am putut intelege niciodata de ce unele gesturi, hai sa le spunem "pro-evreiesti" ale maresalului, trebuie estompate, de parca adevarul despre natura antisemita a regimului antonescian ar avea de suferit din aceasta cauza. Si daca mi-e drag Platon, mai drag imi este adevarul, asa ca o voi spune apasat: maresalul Ion Antonescu a anulat, la 13 octombrie 1942, planul german de deportare a evreimii romane in lagarele de exterminare din Polonia, salvand astfel cele cateva sute de mii de evrei traitori in Muntenia, Moldova, Dobrogea, Banat si Transilvania de Sud.
Continuarea la
Dosare Ultrasecrete: Maresalul Ion Antonescu in noile documente din Arhivele germane
Vezi si
Evreii din Romania in timpul lui Antonescu: Larry Watts prezinta Raportul Filderman-Manuila
Evreii in anii regimului Antonescu: Interviu cu academicianul Dinu C Giurescu
Foto: Dennis Deletant si afacerista anticomunismului, fosta poeta comunista Ana Blandiana
Vezi: Apel catre Liichele: DOVEZI ALE COLABORATIONISMULUI COMUNIST Al ANEI BLANDIANA