UNGURII OFICIALIZEAZA "Tinutul Secuiesc" in bataie de joc fata de Lege

Dan Tanasa: EPURAREA ETNICA A ROMANILOR DIN COVASNA: tinutul secuiesc pe pagina oficiala de internet a CJ Covasna!

Consiliul Judetean Covasna si-a tras site nou la adresa http://www.covasna.info.ro/. Tamas Sandor, presedintele CJ Covasna, a pus alaturi de "Judetul Covasna" si "Consiliul Judetean Covasna" o sectiune denumita "tinutul secuiesc", o chestie care e la fel de importanta pentru locuitorii judetului ca si primele doua... Iata asadar cum trece un concept, lansat acum cativa ani din gura iredentistilor maghiari nostalgici dupa Ungaria Mare in care romanii erau slugi ale grofilor unguri, pe paginile de internet ale autoritatilor publice locale, totul fiind finantat din banii romanilor.

Consiliul Judetean Covasna dixit:

Ținutul Secuiesc - o regiune cu o mie de fețe

Ţinutul Secuiesc este o regiune istorico-etnografică din centrul României, bine delimitată. În cele mai vechi documente, regiunea figurează sub denumirile Terra Siculorum sau Regnum Siculorum. Din punct de vedere etnic, secuii sunt maghiari, dar cu o conştiinţă istorică aparte, cu specificităţi etnografice şi de dialect. La recensământ, locuitorii din zonă se declară de regulă maghiari, fiind vorbitori de limba maghiară. Cultura populară a secuilor, din sud-estul şi estul Transilvaniei, a păstrat substraturi arhaice care se regăsesc în tradiţii, în poezia şi arta populară. În perioada 1437-1876, Ţinutul Secuiesc istoric reunea 7 scaune secuieşti – Scaunul Udvarhely, Scaunul Csík, Scaunul Kézdi, Scaunul Orbai, Scaunul Sepsi, Scaunul Maros şi Scaunul Aranyos. În 1876, scaunele secuieşti au fost desfiinţate, lăsând în urmă mai multe comitate. Între 1952-1960, odată cu reorganizarea administrativ-teritorială a României, pe locul comitatelor s-a constituit Regiunea Autonomă Maghiară, care, după un deceniu de existenţă, şi-a schimbat denumirea în Regiunea Mureş Autonomă Maghiară. Astăzi, Ţinutul Secuiesc include judeţele Harghita şi Covasna, precum şi o parte din judeţul Mureş, cu populaţie maghiară majoritară. Ţinutul Secuiesc este cunoscut şi ca un tărâm al legendelor. Populaţia de aici păstrează numeroase legende despre origini – despre formarea lacurilor şi ridicarea cetăţilor, despre munţi, izvoare, stânci şi arbori seculari. Pădurile ascund taine, iar pietrele vorbesc de vremuri apuse. În România, 40% din apa minerală îmbuteliată provine din Ţinutul Secuiesc. Această regiune este rezerva naturală de apă minerală a Europei. Cartoful este cel mai important produs agricol al Ţinutului Secuiesc. Numeroase regiuni din ţară sunt aprovizionate cu cartofi de aici. Pâinea de casă cu cartofi şi kürtős kalács (colac secuiesc) îşi au originea în bucătăriile din regiune.

Sursa: Pagina oficiala de internet a Consiliului Judetean Covasna
Vezi si: O FLEGMA DE COVASNA-HARGHITA pentru HotNews si "Tinutul Secuiesc"