Pages

Showing posts with label foaia romaneasca. Show all posts
Showing posts with label foaia romaneasca. Show all posts

Thursday, August 27, 2009

VALURI DE BANI IN CRIZA. FESTIVALURI, ARTIFICII, DISTRACTIE. Romanii batjocoriti si discriminati din Ucraina, Bulgaria si Ungaria primesc...castraveti

Criza financiară nu a afectat vizibil festivalurile din cursul acestei veri, mai ales nu pe cele unde se bea şi se mănâncă pe rupte (la un preţ dublu sau triplu). E adevărat că unele nu au mai durat trei zile ci doar două, dar tot au fost organizate. Bineînţeles, vor fi unii cei care vor zice că şi pe vreme de criză trebuie să mâncăm, să bem şi să ne distrăm… Ca să uităm de greutăţile zilnice. Personal, nici măcar nu asta mă deranjează cel mai mult. Sigur că nu pot să nu mă gândesc, de exemplu, câte cărţi româneşti s-ar putea scoate pe banii (şi nu puţini, pentru că este vorba de multe sute de mii de forinţi) pe care o să-i cheltuiască în septembrie Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria pentru a organiza a nu ştiu câta ediţie a concursului de gătit, intitulat mai nou Festivalul Gastronomic al Românilor din Ungaria (titlu pe care, de fapt, organizatorii l-au furat de la Asociaţia Gastronomică din Chitighaz).
Cel mai mult mă deranjează că organizatorii festivalurilor de vară din localităţile noastre româneşti, de obicei primăriile, nici măcar nu se gândesc cum ar putea beneficia de specificul local şi să organizeze festivaluri cu muzică, dansuri, mâncăruri româneşti. Sunt convinsă că mulţi unguri ar fi interesaţi de astfel de întruniri. Festivalul de la Chitighaz nu diferă cu mult de cel din Újkígyós, precum nici cel de la Micherechi de cel din Şercad. Şi aici şi acolo cântă şi dansează aceeaşi interpreţi maghiari provinciali, necunoscuţi, marea majoritate dintre ei fără voce şi lipsiţi total de ritm.
Festivalul Castraveţilor de la Micherechi a pornit acum şapte ani din iniţiativa unei echipe inimoase, care a dorit ca aceste două zile de festival să fie şi un punct sigur de întâlnire pentru fiii satului, pentru acei micherecheni care trăiesc răsfiraţi prin ţară, de la Jula până la Budapesta sau de la Baja până la Veszprém. Degeaba s-a găsit forma, dacă ea nu a fost umplută cu fond, cu conţinut. În doar şapte ani, nu mai avem nici o idee de expoziţie, cu toate că Micherechiul nu duce lipsă de amatori talentaţi în diferitele ramuri ale artei. Elanul de la început cu expoziţiile şi conferinţele pentru legumicultori a dispărut şi el, azi trec cele două zile de festival aşa că nici castraveţi nu prea mai vedem. Iar în ce priveşte programul de pe scenă, marea parte a publicului şi-ar dori în exclusivitate spectacole româneşti, pentru că pe cele ungureşti le pot vedea oriunde se duc în satele sau oraşele din jur.
Greu este de înţeles totuşi de ce organizatorii din Micherechi nu aud aceste cereri ale localnicilor. Noi găsim doar două răspunsuri posibile. Primul este frica. Frica de a nu supăra pe cineva, de a nu atrage atenţia că noi suntem români, că acasă vorbim o altă limbă decât majoritatea populaţiei ţării. De ce să scriem în partea de sus a afişului cu litere mari în româneşte, când pentru noi e bine şi dacă e scris din jos, cu litere mult mai mici, inscripţie care dacă cineva dansează pe scenă absolut nici nu se vede. Şi cum să nu afişăm draperii în culorile naţionale ungare, doar trăim în Ungaria. Că toate astea nu ni le cere nimeni, absolut nu contează. Suntem atât de înspăimântaţi ca nu cumva să supărăm pe cineva, încât renunţăm la tot ce este mai scump pentru noi: limba mamei, credinţa străbunilor, tradiţiile şi obiceiurile înaintaşilor noştri. În clipa când astea le-am pierdut, suntem şi noi pierduţi. Pe veci şi pentru totdeauna. Şi acest pericol îi paşte deja şi pe micherecheni.
Al doilea răspuns posibil ar fi: indiferenţa, ceea ce însă este un lucru şi mai grav. Oamenii fricoşi mai pot fi convinşi că nu au de ce să se teamă, trăim în democraţie, iar minorităţile au dreptul să-şi vorbească limba, să-şi apere valorile culturale. Dar dacă s-a ajuns deja la indiferenţă, de aici nu prea mai este cale de întoarcere. Cu atât mai mult cu cât indiferenţa este, de cele mai multe ori, egală cu prostia.
Eva Iova, Foaia Romaneasca, Ungaria

Nota mea: Numai in Serbia mai sunt romani?! Sau Bulgaria si Ungaria nu pot fi deranjate pentru ca sunt membre UE si NATO? Dar Ucraina ce e?

Sunday, July 12, 2009

GEORGE DAMIAN are blog si striga: Foaia Romaneasca in pericol!

Foaia Romaneasca in pericol!

Scris de George Damian

Una dintre cele mai curajoase publicatii ale romanilor din afara granitelor tarii - Foaia Romaneasca de la Jula, din Ungaria - se afla in pericol de disparitie. Guvernul de la Budapesta refuza sa mai sustina financiar publicatia minoritatii romane din Ungaria. Nationalismul extremist maghiar, aflat intr-o crestere fara precedent, nu pare sa tina seama de vechiul dicton "ce tie nu-ti place, altuia nu face". In prezent in Ungaria mai traiesc in jur de 20.000 de romani - dupa ce in perioada imediat urmatoare Primului Razboi Mondial exista documente care consemnau prezenta a 200.000 de romani in dreapta Tisei. In vreme ce maghiarii din Romania si-au vazut linistiti de sporul lor demografic natural (parca pentru a face in ciuda celor care striga periodic "Genocid!") romanii din Ungaria au disparut mai ceva ca popoarele sud-americane lovite de scarlatina europeana.
De la Bucuresti exista semnale ca "Foaia Romaneasca" nu va disparea - ramane de vazut daca o revista profesionista inseamna ceva pentru guvernul Romaniei. Pana atunci, ultimul numar al "Foii" a aparut alb-negru si il puteti citi aici.

Saturday, July 11, 2009

"FOAIA ROMANEASCA" isi continua protestul dupa ce a fost amenintata cu disparitia de catre autoritatile Ungariei. Se asteapta reactia Romaniei

Singura publicatie a romanilor din Ungaria, "Foaia Romaneasca", este amenintata cu disparitia. Cu toate acestea, in urma editorialului Sa moara "Foaia Romaneasca"! din ZIUA, care a reusit sa atinga unde trebuie, am primit asigurarea ca situatia nu va fi lasata asa. Daca administratia ungureasca nu vrea sa sprijine sub nici o forma romanii din Ungaria, exista metode ce pot fi aplicate ca aceasta stare sa se schimbe. Veti vedea in curand. Pana atunci, protestul "Foii Romanesti" continua:

Presa naţionalităţilor, între ciocan şi nicovală
vineri, 10 iulie 2009

La ultima întâlnire a secretarului de stat responsabil pentru minorităţi de la Budapesta cu cei 13 preşedinţi ai autoguvernărilor pe ţară a minorităţilor din Ungaria, unde s-a discutat în primul rând despre bugetul autoguvernărilor pe anul 2010, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a avut o singură problemă: aceea ca toţi banii destinaţi presei scrise româneşti să fie acordaţi pentru AŢRU! Ei vor distribui apoi cum vor şi cui vor aceşti bani. Nu e greu de ghicit în acest caz cum s-ar împărţi aceşti bani. Adică, probabil nici nu s-ar împărţi, ci ar rămâne împreună şi s-ar transfera în contul editurii proprii a AŢRU. Ca apoi o parte din bani să facă drum întors către buzunarele unora din AŢRU.
Nu toţi preşedinţii au primit cu aceeaşi bucurie acest caz posibil, pentru că ei, faţă de naivul preşedinte al AŢRU, văd în acest lucru nu bani în plus, ci sarcini şi responsabilităţi în plus. Însă foamea după bani şi dorinţa de stăpâni toate fondurile destinate românilor din Ungaria a preşedintelui „român”, şi în general a AŢRU, în alte părţi se prezintă mult mai voalat. Pentru că din moment ce autoguvernarea pe ţară este singura responsabilă pentru apariţia revistei minorităţilor, asta înseamnă că, cu toate că banii pentru presa scrisă a minorităţilor sunt tot mai puţini, ei sunt responsabili sută la sută pentru presă. Mai la concret: autoguvernările pe ţară nu vor avea nimic de câştigat, ba mai mult de pierdut, pentru că vor trebui ele să acopere lipsurile din bugetul revistelor.
Până aici am privit lucrurile doar din partea minorităţii, dar am fi şi noi la fel de naivi să nu vedem şi în spatele lucrurilor. Prost e cel care crede că ar fi de vină criza financiară şi atunci când statul maghiar direcţionează toţi banii minorităţilor către autoguvernările pe ţară ale acestora. Problema este cu atât mai gravă, căci anul viitor, în 2010, se vor ţine din nou alegeri de autoguvernări minoritare, iar din moment ce toţi banii – inclusiv ai presei scrise!, ceea ce este şi mai grav – sunt pompaţi în autoguvernările pe ţară, cine mai crede în democraţie, în egalitatea şanselor, în drepturile minorităţilor şi în astfel de poveşti. Pe motiv că asta este „adevărata autonomie culturală a minorităţilor”, s-a făcut ultima mişcare de a termina definitiv cu minorităţile din Ungaria. Bolovanul de minciună se va numi autoguvernare pe ţară, care va distruge tot ce îi stă în cale, sub controlul tacit al Budapestei. Stăpânirea totală a presei scrise a minorităţilor de către autoguvernările pe ţară este o gravă încălcare a libertăţii presei, a libertăţii cuvântului şi a libertăţii gândirii. Retragerea statului treptat-treptat din finanţarea instituţiilor minorităţilor din Ungaria este tot mai evidentă. Sub pompoasa gogoaşă numită „autonomie culturală”, prima dată s-au creat nişte instituţii-balon, cum sunt centrele de documentare şi informare, care nu au absolut nici o sarcină, nici un fond. În al doilea plan, a început preluarea instituţiilor de învăţământ ale minorităţilor de către autoguvernările pe ţară (pentru unele a reuşit, pentru altele ba), care la început aduc mai mulţi bani şcolilor, dar treptat-treptat vor trebui să se întreţină singure. Şi cu asta s-a şi pecetluit definitiv soarta unei şcoli sau grădiniţe de naţionalitate. Iar acum este rândul presei scrise a minorităţilor.
Direcţionarea banilor presei scrise pentru autoguvernările pe ţară ale minorităţilor tocmai în anul electoral se face cu un scop foarte limpede: acela de a bloca orice scandal în sânul comunităţilor minoritare, sau oricum, să nu afle lumea despre nici un scandal, nici o nemulţumire. Dacă lumea află din presă că aici totul este în ordine, naţionalităţile sunt mulţumite de soarta lor, atunci cu siguranţă ne va crede şi Europa, şi România, şi Slovacia, şi oricine. Iar dacă lucrătorii din presă vor lăsa să se întâmple acest lucru, chiar îşi şi merită soarta. Înseamnă că nu mai există presă de naţionalitate în Ungaria.
Eva Iova
http://www.foaia.hu/

Friday, July 3, 2009

PROTESTUL REVISTEI "FOAIA ROMANEASCA" din Ungaria. In atentia autoritatilor darnice cu "minoritatile nationale" si tolerante cu "vecinii si prietenii"

FOAIA ROMANEASCA - PROTEST FATA DE REDUCEREA DRASTICA A FONDURILOR PENTRU FUNCTIONAREA SINGURULUI SAPTAMANAL IN LIMBA ROMANA DIN UNGARIA

Argument

Am scris de nenumărate ori în paginile acestei reviste despre realităţile dure de care ne lovim zi de zi. Despre politica dezastruoasă a statului maghiar faţă de minorităţi, despre manifestările ultranaţionaliste pe care le vedem zi de zi crescând şi devenind din ce în ce mai periculoase. Despre viitorul incert al copiilor noştri, care se maghiarizează accelerat, tocmai prin grădiniţele şi şcolile care ar trebui să fie româneşti. Despre abuzurile la care asistăm neputincioşi zi de zi, din partea celor pe care statul ni i-a dat (printr-o lege mincinoasă) să ne reprezinte.
Am scris şi despre neputinţele şi greşelile noastre. Şi despre ce am crezut noi că trebuie făcut ca să ne îndreptăm.
Pentru toate acestea am fost răsplătiţi de către Voi, cititorii noştri, care v-aţi arătat nu odată interesul pentru munca noastră şi ne-aţi susţinut şi încurajat să o ducem mai departe.
Dar toate acestea au supărat pe foarte mulţi. Unora le-au provocat nopţi nedormite. Altora au făcut să li se clatine scaunul călduţ de sub curul bătătorit de atâtea pupături.
Şi ei au fost atenţi cu munca noastră. Ne-au citit, ne-au tradus în ungureşte (fie la Budapesta, fie la Bucureşti) şi din când în când ne-au atenţionat. Mai voalat la început, mai insistent după aceea, iar la sfârşit ne-au ameninţat de-a dreptul.
Nu i-am luat în seamă pentru că ştiam că avem dreptatea şi adevărul de partea noastră. Şi vă aveam pe Voi, miile de cititori, în spate. Şi nu puteam să cedăm.
N-am făcut-o şi iată că s-a ajuns la cea mai josnică şi mârşavă metodă: tăierea fondurilor sub motiv de criză şi pentru a susţine o altă publicaţie, care să prezinte Ungaria ca raiul de pe pământ.
Asta cu toate că Ungaria s-a angajat textual printr-un acord bilateral româno-maghiar să susţină apariţia săptămânalului Foaia românească. Cu alte cuvinte, ca monedă de schimb am fost buni, dar dacă nu ne-am ţinut gura, s-a schimbat foaia. Oare ce a cerut Ungaria în schimbul angajamentului de a susţine revista săptămânală românească?
Acum suntem finanţaţi de Fundaţia pentru Minorităţi doar cu jumătate din suma necesară. Adică, pentru apariţia a opt pagini. De aceea veţi găsi jumătate din spaţiul Foii gol, în semn de protest. În aceste spaţii, puteţi să vă exprimaţi opiniile şi să le expediaţi pe adresa redacţiei. Ele vor fi publicate mai apoi, în câteva numere speciale, care vor cuprinde doar părerile şi sugestiile Voastre.
Redacţia

P.S.: Ca să nu se mai obosească nici ambasada Ungariei la Bucureşti, nici reprezentanţii AŢRU să ne traducă, cât şi pentru a fi siguri de o traducere conformă cu originalul, traducem noi rândurile de mai sus şi le publicăm în maghiară mai jos.

Eva Iova
red.sef, Foaia romaneasca
eva.iova@foaia.hu
http://www.foaia.hu/
http://evaiova.blogspot.com/

Monday, June 29, 2009

CE-SI DORESC Patapievici si Paleologu de la ICDMR: Sa moara "Foaia Romaneasca"!

Traian Basescu iar este ultimul din tara care afla ca viitorul nu-i al lui. E al lui Kelemen Hunor, viitorul presedinte al Republicii Autonome Fosta Romana (RAFR) cu capitala la Kolosvar. Apoi, normal, pentru ca e democratie, il vrem pe Versetoy Attila la SRI si pe Peter Eckstein Kovascs, sef la SIE.
"Aceasta nu este o aventura personala, ci cauza UDMR, a intregii maghiarimi din Romania", spune Hunor, viitorul presedinte al RAFR. "Vom spune in campania aceasta ca Romania trebuie sa se schimbe si ca Romania se va schimba", continua el, amintind apoi cererile UDMR, "de veacuri": autonomie, autonomie si iar autonomie, vorba lui Lenin. Constitutia se incalca, pe banda, in toate actele formatiunii parapolitice maghiare.
"Vom spune ca avem nevoie de autonomie, fiindca in problemele noastre numai noi putem decide, noi stim de ce are nevoie comunitatea noastra", mai zice Hunor, de la care nu avem decat a invata. De ce sa nu ne facem si noi, oare, o autonomie a romanilor de pretutindeni? Un "Tinut Romanesc". Macar asa nu ar mai avea cine sa ne oblige sa ne punem cipuri.
Gogorita ungurilor nu ar trebui sa ne intereseze prea mult, daca ei, desi cetateni romani, nu ar face atata caz, peste tot prin lume, despre "discriminarea" si chiar "purificarea etnica", la care sunt supusi in Romania. Hunor ne mai spune, ca si cum ar exista deja un "stat" maghiar in Romania, ca maghiarimea asteapta acelasi respect fata de propriile ei valori si simboluri, dupa cum si "secuii" respecta statul roman si simbolurile sale. Ca nu este asa o demonstreaza un "contribuabil tupeist", cetateanul Dan Tanasa, care atrage atentia atat Parchetului cat si prefectului Capitalei si presedintelui Traian Basescu, ca nici un sediu al UDMR din Bucuresti nu are arborat drapelul Romaniei, conform legilor tarii in care traiesc si membrii formatiunii etnice maghiare.
Si pentru ca maghiarii se plang de subnutrire financiara in tara noastra, in timp ce insfaca halci intregi din bugetul public pentru toate zecile lor de fundatii-paravan, haideti sa va aratam, comparativ, ce primesc romanii din Ungaria. Singurului saptamanal al romanilor, "Foaia romaneasca", i s-a taiat anul acesta 50% din suma de finantare. Cealalta jumatate a fost acordata gazetei de perete a "Autoguvernarii pe tara", un organ cvasi-unguresc, "Cronica", ce rezoneaza ciudat cu o publicatie de la noi, "Kronika", a grofilor UDMR. Degeaba a lansat redactorul-sef al Foii, Eva Iova, un disperat semnal de alarma si o petitie online. Nimic nu s-a schimbat. Romanii mai striga la Tisa doar cu o jumatate de gura. Si cu un picior in groapa. Eva Iova sintetizeaza astfel mesajul Budapestei catre romani: "Bagati-va pumnul in gura si inghititi tot!".
In vremea asta, la Bucuresti, in ciuda crizei, sume fantastice se deruleaza in lumea culturala "romaneasca". Ministrul Culturii, Teodor Paleologu - il stiti: acela care a facut "cretin si mincinos" un jurnalist - isi plateste o cohorta sa mearga dupa el la propriile conferinte despre... "Republica si Laicitate"; Radu Calin Cristea, aflat, inca, la Muzeul Literaturii Romane acorda, din banii nostri, 105.000 euro (ati citit bine!) pentru o conferinta de trei zile despre... "Turism si literatura"; iar la Institutul Cultural Roman e sponsorizata, printre altele, traducerea in poloneza a volumului "The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceausescu's Romania", de... Gail Kligman. Sa moara "Foaia Romaneasca"!
Victor RONCEA / Vezi ZIUA

Friday, April 17, 2009

ROMANII DIN UNGARIA - La poalele Golgotei

La poalele Golgotei

Motto: „Iar ei, luând arginţii, au făcut aşa cum au fost învăţaţi.” (Matei 28:15)

În momentul când scriu aceste rânduri, deja peste 700 de români din toată lumea au semnat petiţia online pentru susţinerea apariţiei săptămânalului „Foaia românească”. Conducătorii principalelor noastre instituţii şi persoane particulare, români simpli din satele noastre tradiţionale au scris scrisori, emailuri, au făcut liste cu alte sute de semnături, unii chiar au venit personal la redacţie să-şi iscălească numele pe scrisoarea de protest.

Cel mai mult dintre toate m-au impresionat totuşi semnăturile online ale numeroşilor români din Chişinău, Republica Moldova. În timp ce în ţara lor este revoluţie, se fraudează alegeri, se falsifică adevăruri, ei se simt responsabili (şi) pentru mănunchiul de români din Ungaria şi luptă alături de ei contra desfiinţării unei reviste. Nu avem cuvinte să le mulţumim. Ştim doar că semnătura fiecărui român de dincolo de Prut înseamnă pentru noi, românii din Ungaria, o lecţie. O lecţie cum să-ţi păstrezi limba şi identitatea şi în cele mai vitrege condiţii. Cum să lupţi pentru adevăr şi pentru dreptate. Cum să nu laşi să domnească răul şi minciuna.

Suntem în Săptămâna Patimilor, săptămâna în care ne spovedim, ne mărturisim păcatele, ne căim şi cerem iertare pentru tot răul ce l-am făcut în viaţa noastră. Aceasta este săptămâna pe care o începem cu tristeţe, pentru că ne amintim de trădarea lui Iuda, de răstignirea lui Hristos pe cruce, dar o încheiem în linişte şi lumină, deoarece credem în Înviere, în izbânda binelui asupra răului. La începutul acestei săptămâni, când aştern pe hârtie aceste gânduri, asupra existenţei săptămânalului „Foaia românească” stăpâneşte incertitudinea. Soarta ei se va decide în Joia Mare (Nota mea: S-a decis deja: pe Cruce cu romanii). Cei care vor lua decizia finală, membrii Curatoriului Fundaţiei Publice pentru Minorităţi, vor hotărî dacă revista noastră tradiţională va mai dispune de fondurile necesare apariţiei (la care Ungaria se obligă prin lege) sau, după 30 de ani de apariţie săptămânală, se va reduce la apariţie lunară, aşa cum era prin anii 1950–60, după care încetul cu încetul se va desfiinţa total.

La fel ca în vremurile când Iisus trăia pe pământ, şi azi se găsesc destui oameni asemănători cu Iuda Iscarioteanul, care pentru 30 de arginţi îşi vând aproapele, neamul, fratele. Din voinţa de a avea şi mai mulţi bani (şi nicidecum pentru a face o gazetă săptămânală mai bună), Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria i-a trădat, şi nu pentru prima dată, pe românii din Ungaria. Să mârşăveşti la desfiinţarea unei instituţii a comunităţii din care pretinzi că faci parte, este o trădare de cel mai înalt nivel. Fundaţia Publică este pusă în rolul judecătorului, exact aşa cum era Pilat. În acest moment nu putem şti dacă istoria se va repeta şi membrii Curatoriului măcar îşi vor spăla simbolic mâinile, votând apoi, totuşi, după voinţa AŢRU.

Un lucru este cert: trădarea Foii s-a făcut din interior, dar asistă la ea toate neamurile Ungariei, pentru că în Curatoriu sunt reprezentate toate cele 13 naţionalităţi şi partidele ungureşti ale ţării. Departe de noi voinţa de a ne asemăna cu Cel care şi-a luat asupra Lui păcatele noastre, care a suferit toată umilinţa semenilor săi şi care i-a răsplătit numai cu dragoste. Noi suntem plini de păcate. Noi nu i-am iubit pe cei care în numele nostru au furat şi fură bani în continuare de la stat. Noi nu i-am susţinut pe cei care au votat contra limbii strămoşilor noştri. Şi nu i-am ajutat nici pe cei care au vrut să păcălească şcoala în care au învăţat părinţii, bunicii noştri şi sperăm că vor învăţa şi nepoţii noştri.

Avem credinţa că toate acestea sunt lucruri sfinte, pe care trebuie să le apărăm cu orice preţ. Şi orice atentat împotriva sufletului unui neam este o palmă pe obrazul lui Hristos. Iar dacă nu am crede în Înviere, ce rost ar mai avea toate luptele noastre pământeşti?

Eva Iova

Joia Mare, 16 aprilie 2009


SI ROMANII DIN UNGARIA sunt pusi pe Cruce. "Foaia romaneasca" este condamnata la moarte

Decizia de vinerea trecuta a Comisiei de presa a Fundatiei Publice pentru Minoritati, fata de „Foaia romaneasca", saptamanalul cu un trecut de 58 de ani al romanilor din Ungaria este una categorica: desfiintarea, imposibilitatea de functionare, adica moartea.
Decizia finala a fost luata, ieri, în Joia Mare, de catre Curatoriul Fundatiei Publice, care însa, de obicei, voteaza tot ce propune comisia. Practic, Foaia a fost pusa pe Cruce. Propunerea Comisiei de presa este ca redactia „Foii romanesti" nu va mai fi un atelier de creatie al comunitatii noastre, cum a fost mai bine de jumatate de secol. Revista va putea aparea la fel ca în anii 1950-70, lunar sau maximum bilunar. Da, la Budapesta se va lua aceasta decizie, dar ea este propusa de catre asa-numita Autoguvernare pe Tara a Romanilor din Ungaria, care demonstreaza din nou ca nici nu este romaneasca si nici nu reprezinta interesele romanilor din Ungaria.
Toata lumea stie ca Autoguvernarea Romanilor este cuibul etnobusiness-ului, dar toti asista la acest abuz, dealtfel legal, care se face în numele romanilor! Stie Parlamentul, stie Oficiul Primului Ministru, stie Presedintele tarii, stie Departamentul pentru Minoritati din Budapesta, cum se stie foarte bine si în Bucuresti, de la Presedintie pana la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni.
Autoguvernarea pe Tara - unealta ungurilor pentru asimilarea totala si definitiva a romanilor din aceasta tara - pana în acest moment (cu toate ca ravagii a facut în mai multe parti), nu a reusit sa desfiinteze nici o institutie romaneasca. Dar acum, credem ca au gasit momentul si partenerii potriviti. Pe motiv ca vor sa-si faca propriul saptamanal (în care sa scrie nu stim ce si nu stim de catre cine), vor distruge ceea ce aceasta comunitate a sustinut vreme de atatea decenii. Conducerea ATRU, cam slaba la gandire si fara identitate, fara sentimente romanesti, crede ca prin desfiintarea saptamanalului „Foaia romaneasca" poate închide gura oamenilor, poate îngradi gandirea romanilor din Ungaria. Se înseala singuri!
Prin parsivenia tipica, editorialistul anonim al Kronicii va încerca sa ne convinga (adica, sa-i abureasca pe romanii din Ungaria), argumentand ca, din pacate, criza a ajuns si la noi. Cu toate ca criza a ajuns, de fapt, doar la ei. În mintea lor. Sa distrugi un bun pe care l-a creat o comunitate, în numele acelei comunitati, este o anormalitate.
Este o noua dovada ca ATRU reprezinta doar interesele unui mic grup de oameni, ale celor care îi servesc orbeste, nu pun întrebari si nicidecum nu îi ia la rost pentru ca se cheltuiesc milioane de forinti anual pentru doua Passat-uri sau pentru salarii grosolane, fara munca si fara pricepere.
Cu data de 27 februarie am trimis o scrisoare directorului general al Departamentului pentru Minoritati de la Budapesta, în care am descris situatia presei scrise a romanilor din Ungaria, solicitandu-i sustinerea pentru saptamanalul traditional al romanilor. Cum este, de altfel, prevazut textual în protocolul bilateral dintre guvernele roman si maghiar. Pana în ziua de azi nu am primit nici un raspuns. La fel cum nu am primit raspuns nici de la presedintele Sólyom László, care aflandu-se într-o vizita oficiala la Jula, a preluat un dosar si o scrisoare deschisa în care se prezinta toate abuzurile si falsurile de la alegerile de autoguvernari minoritare romanesti. Asta a fost acum 2 ani. Din pacate, nici presedintele tarii noastre nu si-a gasit trei minute libere sa ne raspunda!
În ce priveste Bucurestiul, acesta motaie. Poate ar fi timpul sa se trezeasca. În caz contrar, va demonstra din nou, cum din pacate a mai facut-o, ca Romania i-a parasit pe romanii din Ungaria si nici nu mai vrea sa se îngrijeasca de ei.
Un material de Eva Iova

Thursday, April 9, 2009

UNGURII au desfintat singura gazeta ortodoxa a romanilor: FOAIA ROMANEASCA. ALERTA si APEL catre autoritatile ROMANIEI

Ii rugam pr toti cei care citesc protestul de mai jos si sunt de acord cu cele scrise in acesta, sa sprijine prin semnatura sa cauza singurului saptamanal al romanilor din Ungaria.
Aici se poate vota online: http://www.petitiononline.com/FOAIAHU/

Megkérünk mindenkit akihez eljut ez a tiltakozó levél, hogy amennyiben egyetért az ebben foglaltakkal, támogassa aláírásával az egyetlen magyarországi román nyelvű hetilap ügyét.
Itt lehet online szavazni: http://www.petitiononline.com/FOAIAHU/

PROTEST
împotriva desfiinţării singurei gazete săptămânale
în limba română din Ungaria, „Foaia românească”


Asociaţiile civile ale românilor din Ungaria, autoguvernările româneşti, reprezentanţii instituţiilor cu competenţă locală şi naţională, precum şi persoanele devotate protejării valorilor culturale româneşti din Ungaria au luat la cunoştinţă cu stupoare decizia grupului de lucru pentru pregătirea finanţării presei scrise pentru minorităţi, al Curatoriului Fundaţiei Publice pentru Minorităţile Naţionale şi Etnice din Ungaria, luată la 3 aprilie 2009, prin care, practic, este desfiinţat un ziar românesc ce apare de aproape 60 de ani.

Comisia Fundaţiei Publice anulează apariţia săptămânalului „Foaia românească” printr-o decizie politică şi, în acelaşi timp, favorizează, fără argumente profesionale, publicaţia bilunară „Cronica”, susţinută de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria.

Avem convingerea solidă că autoguvernarea pe ţară a înfiinţat publicaţia mai sus amintită exclusiv cu scopul de a anihila gazeta tradiţională a românilor din Ungaria, „Foaia românească”.
Atragem atenţia factorilor de decizie asupra faptului că legitimitatea conducerii actuale a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria este în mod evident nesatisfăcătoare pentru românii din Ungaria. Baza de susţinere a autoguvernării pe ţară este formată din membri străini de comunitatea românească, în primul rând din componenţi ai autoguvernărilor ce funcţionează în Budapesta, iar forul în discuţie, la şedinţa sa de constituire, a interzis folosirea limbii române. Decizia luată de grupul de lucru delegat de Curatoriu susţine indirect hotărârile acestei conduceri autoguvernamentale şi aduce prejudicii grave şi ireversibile libertăţii de exprimare şi a presei.

Semnatarii prezentului Protest le cer reprezentanţilor Fundaţiei Publice să revizuiască propunerea de finanţare făcută de grupul său de lucru şi, în conformitate cu restricţiile financiare previzibile pentru 2009, să asigure bugetul minim necesar pentru apariţia săptămânală a gazetei „Foaia românească”, care are o valoare tradiţională pentru românii din Ungaria.

Jula, 4 aprilie 2009
http://evaiova.blogspot.com/

TILTAKOZÁS
az egyetlen hazai román nyelvű hetilap,
a „Foaia românească” megjelenésének ellehetetlenítése ellen



Magyarországi civil egyesületek, kisebbségi önkormányzatok, helyi- és országos hatáskörű intézmények képviselői, valamint a magyarországi román kulturális értékek iránt elkötelezett személyek megdöbbenéssel fogadták a Magyarországi Nemzeti és Etnikai Kisebbségekért Közalapítvány Kuratóriumának a kisebbségi írott sajtó támogatását előkészítő munkacsoportja 2009. április 3-án hozott döntését, amely a gyakorlatban egy közel 60 esztendős nemzetiségi újság megszüntetését jelenti.

A Közalapítvány bizottsága politikai döntésével beszüntetésre kényszeríti a „Foaia românească” hetilapot, miközben az Országos Román Önkormányzat által fenntartott „Cronica” című kéthetente megjelenő újságot szakmai érvekkel alá nem támasztott módon favorizálja.

Meggyőződésünk szerint az országos önkormányzat a saját kiadványát kizárólag a közösség tradicionális hetilapja ellehetetlenítése céljából hívta életre. Felhívjuk a döntéshozók figyelmét arra, hogy az Országos Román Önkormányzat jelenlegi vezetésének legitimációja meglehetősen gyenge a hazai románok körében. A román országos önkormányzat a támogatói bázisát a közösség számára ismeretlen tagokból álló, főként a Fővárosban működő kisebbségi önkormányzatokra építi, alakuló ülésén pedig megtiltotta a román nyelv használatát. A Kuratórium által kiküldött munkacsoport döntése ennek az önkormányzati vezetésnek a támogatását szolgálja, és súlyos, visszafordíthatatlan csapást mér a szólás- és sajtószabadságra.

A Tiltakozás aláírói arra kérik a Közalapítvány képviselőit, hogy bírálják felül a munkacsoport támogatási javaslatát, és a 2009. évre vonatkozó pénzügyi megszorítások figyelembevételével, biztosítsák a nagy hagyományú újság, a Foaia românească heti rendszerességgel történő megjelenéséhez szükséges minimális költségvetési támogatást.

Gyula, 2009. április 4.

Eva Iova
red.sef, Foaia romaneasca
eva.iova@foaia.hu
http://www.foaia.hu/
+36-66/361-789