POLEMICA (*) DORIN TUDORAN-TISMANEANU devine CONTROVERSA LIVIU TURCU vs Tudoran si Tismaneanu. Sociologul fost ofiter de informatii promite raspunsul

"Un sfat: Volo, înapoi la cărţi.
O rugăminte: data viitoare când mai defectează dl. Turcu, nu mă ruga să-l întâlnesc. Recunosc, e “un tip eminent”, care poate deschide toate uşile, chiar şi buncărul în care zac sutele de mii de dolari pe care ţi le-ar fi pasat dl Patapievici, dar nu sunt “precis” ce fel de om e prietenul tău. Mai închide din uşi. Nu de alta, dar e curent şi, după cum simţi, te trage.
În sfârşit, Volo, dă-te jos de pe “caii ăia mari” şi ia în mână dârlogii umilinţei. După numai un kilometru, vei înţelege că tot ce laşi în urmă e doar o biată mârţoagă cu ifose de unicorn. Deşi vânătăile de azi sunt mai dureroase ca altele, capul sus! Nu mor caii, când vor câinii.
Caii adevăraţi, se înţelege."

Dorin Tudoran - citat din articolul Bobinocarul şi energumenii aflat in incheierea materialului Tismaneanu vs Basescu

Incurcatura cu o postare nelalocul ei in ce-l priveste pe domnul Dorin Tudoran se pare ca l-a scos si pe dr Liviu Turcu din activitatile sale academice, obligandu-l sa-si lase putin studiile sale si sa lectureze articolase si comentarii, texte si subtexte.

Sa dam filmul inapoi. Dupa postarea SCUZE DOMNULUI DORIN TUDORAN. Domnul Liviu Turcu este rugat sa comenteze noul Scandal Tismaneanu a aparut si un UPDATE: Mesaj de la domnul Dorin Tudoran. Varianta de pe e-mail aici:

"Domnule Roncea,
Era tot ce doream de la dvs.
Cum spuneti, am corespondat — din cand in cand — si indiferent de punctele noastre de vedere, foarte diferite uneori, ne-am pastrat amandoi — unul fata de celalat — in limitele bunei-credinte. Un exemplu ar fi discutia noastra despre motivele hotararii mele de a inceta colaborarea cu ziarul Ziua. De aceea, m-am indoit — si bine am facut! — ca postarea ar fi fost scrisa chiar de dvs. Cred ca este mai mult decat dorinta de a va imita stilul coroziv si careva exagerari in postarea colegului dvs.
Cum ar trebui rezolvata aceasta situatie este absolut la discretia dvs. Eu, unul, nu imi permit sa va dau sfaturi. Din parte-mi, puteti considera acest caz inchis.
Ce imi voi permite va fi sa-i explic (cu oarece umor, daca mai am!) colegului dvs. in ce constau enormitatile textului sau.
Sa auzim de surprize placute, foarte placute (de care e nevoie ca de aer!), ca de surprize neplacute cred ca ar trebui sa fim satui.
Cum citatul pe care il dati este dintr-un text de acum trei ani (asa cum mentionam in postarea mea), publicat in Jurnalul National, cred ca dl Liviu Turcu l-a vazut la timpul respectiv. Evident, asta nu inseamna ca ma amestec invitatia pe care i-o faceti — era vorba doar de o precizare. Cum dl Turcu se bucura de respectul dvs. (nici pe mine nu ma ocoleste acel respect fata de multe din meritele dlui Turcu), s-ar putea sa-l convinga, mai bine decat o pot face eu, pe colegul dvs. de blog de enormitatile de care m-a acuzat in nota postata pe blogul dvs.
Am postat un mesaj similar pe blogul dvs.
Cele bune,
Dorin Tudoran"

Cum mi-am exprimat mirarea ca dl Turcu nu a avut nici o replica la momentul respectiv, dl Tudoran mi-a mai precizat:

"Il pretuiesc pe Liviu si cred ca este, cu adevarat, o minte stralucita. Atunci, insa, m-a pus intr-o situatie f.f. neplacuta: Volodea m-a rugat sa ma intalnesc cu el si tot Volodea m-a rugat sa-l ajut pe Liviu cat pot. Ca ziarist, l-am ajutat facand cu Liviu un interviu epopee si in conditii foarte... dificile; pentru amandoi. Cand am auzit -- din multiple surse -- ca-l injura pe Volodea si cand am avut si confirmarea, chiar mi-a displacut.

Cred ca Liviu s-ar fi asteptat ca Volodea sa-l ajute mult mai mult din punct de vedere profesional -- ca intre sociologi. Asta era mai greu de realizat, nu neaparat pentru ca Volodea este foarte competitiv (este, dar a facut mult bine- multora), ci pentru ca lumea aici era interesata de ce are de spus fostul inalt ofiter de Securitate LT, nu sociologul. O drama, o nedreptate, dar lumea este cum este, si Liviu trebuia sa stie la ce se poate si la ce nu se poate astepta. Inteleg ca e bine, acum, si s-a pus pe picioare, ceea ce ma bucura. Daca-l vedeti, salutati-l din parte-mi!

Sigur ca Liviu a vazut articolul inca de la aparitie (are chiar prieteni la JN), dar, probabil si-a zis ca nu are rost sa intinda peltea; si bine a facut. La postarea articolului pe blogul meu, aveam optiunea sa elimin acel paragraf; dar as fi fost acuzat -- si pe buna dreptate -- ca am "crosetat" un adevar."

E, acum promite sa nu mai lase raspunsul deoparte si sa intervina. Asteptam!

(*) Impropriu spus polemica, pentru ca Tismaneanu tace si acum, de frica