CIOROVOIALA COMUNISTILOR PESTE PRUT. Comuniştii de azi despre comuniştii de ieri sau Mark Tkaciuk versus Comisia Cojocaru. Controversa Tismaneanu se repeta la Chisinau

de Vlad Cubreacov

Aşa cum era de aşteptat, reacţiile adverse faţă de Comisia Cojocaru, pentru alte motive decât cele de fond, nu au întârziat să apară. Primul care a ieşit în scenă este o persoană cu vederi comuniste, unul dintre liderii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, Mark Tkaciuk. Acesta i-a acordat un amplu interviu unui canal de televiziune din Chişinău, concentrându-şi reproşurile şi ironia asupra unor membri ai Comisiei pentru studierea şi aprecierea crimelor regimului totalitar comunist din Republica Moldova.

Scriam săptămâna trecută în FLUX că nou-creata Comisie Cojocaru, a cărei instituire am salutat-o călduros, are totuşi, spre regretul nostru, unele puncte slabe. Avem în continuare convingerea că această Comisie ar fi avut doar de câştigat dacă preşedintele interimar Ghimpu nu ar fi desemnat în componenţa ei persoane care în perioada regimului totalitar comunist de ocupaţie au deţinut înalte calităţi şi funcţii în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. Mai arătam, fără a da nume, că cel puţin unul dintre membrii Comisiei Cojocaru a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. Îl aveam în vedere atunci pe domnul Alexandru Moşanu. Constatam, de asemenea, că unii dintre membrii Comisiei Cojocaru sunt autori ai unor producţii cu caracter propagandistic sovietic şi antinaţional (adică antiromânesc), iar alţii s-au arătat defavorabili unui eventual proces de lustraţie. Atrăgeam atenţia asupra acestor vulnerabilităţi ale Comisiei, arătând că nu am dori ca unii membri ai Comisiei să ofere, prin simpla lor participare, motive şi pretexte viitoare de criticare a Raportului acestei Comisii. În acelaşi timp, eram şi rămânem de părere că majoritatea membrilor Comisiei Cojocaru sunt oameni de înaltă probitate ştiinţifică, având şi până acum contribuţii de valoare la cercetarea fenomenului totalitar din Republica Moldova şi a perioadei de ocupaţie sovietică.

Ce spune Mark Tkaciuc?

Istoric de formaţie şi comunist convins, Mark Tkaciuk nu formulează reproşuri în legătură cu întreaga componenţă a Comisiei Cojocaru. El contestă probitatea ştiinţifică şi morală a doar unora dintre cei desemnaţi în Comisie prin decretul prezidenţial din 14 ianuarie. Este bine să reţinem punctul de vedere al unuia dintre conducătorii Partidului Comuniştilor,  întrucât această atitudine se pare că va oferi, în parte, eşafodajul poziţiei respectivului partid faţă de viitorul Raport al Comisiei Cojocaru.

Potrivit lui Tkaciuk, pornind de la scopul declarat al Comisiei Cojocaru, numită de el impropriu “Comisia Ghimpu”,  aceasta “ar trebui să includă disidenţi notorii, luptători împotriva comunismului, a totalitarismului, persoane care au cutreierat tundra, care ştiu ce înseamnă GULAG-urile,  “Vertuhai”-ul, şi întreg completul regăsit în scrierile lui Varlam Şalamov sau Soljeniţin”, ca imediat să adauge că “membrii  respectivei comisii sunt bine cunoscuţi în societate ca ideologi serioşi ai ceea ce ei numesc perioadă totalitară a istoriei moldoveneşti”. Tkaciuk opinează, de asemenea,  că unii membri ai Comisiei Cojocaru  “au demonstrat că nu au nici poziţie civică, nici politică şi nici ştiinţifică”, fiind “nişte vârcolaci”.

Tkaciuk îi vizează pe patru membri ai Comisiei Cojocaru: Pavel Parasca, Anatol Petrenco, Alexandru Moşanu şi  Demir Dragnev.

Pavel Parasca

Liderul comunist susţine că „Parasca Pavel Fiodorovici, istoric medievalist, poate contribui în Comisie doar cu propriile-i amintiri despre modul în care scria denunţuri la Comitetul Securităţii Statului (KGB – n.n.) din Republica Moldova despre colegii săi istorici. A existat un caz aparte la începutul anilor 80, cazul istoricilor disidenţi. Acei tineri istorici au avut atunci multă bătaie de cap. Unii dintre ei sunt astăzi experţi şi politologi cunoscuţi, de altfel, critici ai Partidului Comuniştilor. Pe aceştia îi stimez, întrucât sunt consecvenţi. Ei au fost anticomunişti şi la începutul anilor 80, sunt anticomunişti şi acum. Apropo, ei critică însuşi faptul apariţiei Comisiei Ghimpu şi scopurile pentru care a fost creată, cu toate că ei înşişi au făcut obiectul celor mai adevărate represiuni. Dacă aş avea acordul dumnealor, le-aş pronunţa aici numele. Iată însă că tovarăşul Parasca Pavel Fiodorovici, un membru al Partidului Comunist al URSS şi membru activ al biroului de partid (comunist – n.n.) al Institutului (de Istorie – n.n.), scria denunţuri împotriva acestor oameni, cerând curăţarea Institutului de gunoaiele anticomuniste.”

Anatol Petrenco

Tkaciuk nu-l scapă din vedere nici pe Anatol Petrenco, despre care spune: „La sfârşitul anilor 80, domnul Petrenco, de asemenea membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, şi-a susţinut o teză de doctor, cu titlu secret, la unul dintre Institutele din Moscova. O teză secretă, cu un conţinut piperat, care nu trebuia să devină cunoscută societăţii de atunci. Cazul este de-a dreptul clinic pentru ceea ce ei numesc regim totalitar: cercetare ştiinţifică secretă, care, evident, nu era posibilă fără participarea serviciilor secrete de atunci.”

Alexandru Moşanu

Trecând la Alexandru Moşanu, Tkaciuk susţine: „Alexandru Constantinovici Moşanu a condus Catedra de Istorie Nouă şi Contemporană în cadrul Institutului de Istorie al Universităţii din Moldova, pe atunci „Universitatea din Chişinău”. Dânsul s-a ocupat foarte serios şi profesionist, bunăoară, de chestiunea mişcării socialiste şi muncitoreşti din România, fiind, de asemenea, coautor al monografiei „Agresiunea României fasciste împotriva URSS”.  Această carte a apărut cu doar câţiva ani înainte ca Moşanu să declare că Republica Moldova are o singură soluţie – unirea cu România.”

Demir Dragnev

În încheiere, Mark Tkaciuk se referă la Demir Dragnev în următorii termeni: „Un personaj nu mai puţin strălucit în această comisie este Demir Mironovici Dragnev, altminteri un istoric bun care s-a ocupat de perioada pre-sovietică. Dar a fost un membru zelos al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi un cenzor dur chiar şi în raport cu scrierile despre perioada medievală din Moldova, ca, ferească Dumnezeu! ca cineva de dincolo de Prut, adică din Republica Socialistă România de atunci, să poată utiliza în favoarea acesteia vreun argument oferit de istoriografia moldovenească. Cei care au vârsta de 40 de ani şi mai mult şi-l amintesc foarte bine pe Demir Mironovici din acea perioadă.”

Multe, foarte multe sunt problemele în care avem poziţii nu doar diferite şi divergente, dar de neîmpăcat cu Mark Tkaciuk. În special chestiunile de ordin istoric, doctrinar şi identitar. Dar când vine vorba de trecutul sovietic şi de istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, este greu să-l combatem. Mai ales când ştim că acesta se situează pe poziţiile ideologiei comuniste şi ale istoriografiei sovietice. Reacţia sa faţă de cei patru membri ai Comisiei Cojocaru este mai degrabă una marcată de dispreţ sincer şi ironie colegială faţă de nişte foşti membri ai Partidului Comunist din Uniunea Sovietică şi este lipsită complet de o argumentaţie solidă împotriva necesităţii de condamnare a crimelor regimului totalitar comunist din timpul ocupaţiei sovietice.

În încheiere, reiterăm convingerea că am fi avut cu toţii de câştigat dacă în Comisia pentru studierea şi aprecierea crimelor regimului totalitar comunist din Republica Moldova nu ar fi fost desemnată nici o persoană care să fi deţinut calităţi şi funcţii în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, în serviciile secrete ale URSS şi în oricare alt mecanism al ceea ce altădată se numea banal de simplu – frontul ideologic sovietic.

http://cubreacov.wordpress.com/

Vezi si  

CIOROVOIALA COMUNISTILOR LA BUCURESTI. Olteanul Dinu Sararu vs internationalistul Volodea Tismaneanu. "Tatăl meu a fost lider PNŢ, iar al domnului Tismăneanu, kominternist"

SORIN OVIDIU VINTU FACE NAVETA LA CHISINAU. Desi Realitatea TV e falimentara, Vintu se intinde peste Prut, fara releu. Interesul, se vede, e grabnic

Винтл запускает Pеальностью-ФСБ в Кишиневе


Moartea lui Radu Timofte se pare ca l-a prins pe prietenul sau cel mai bun din oraselul Roman, Sorin Ovidiu Vintu, la Chisinau, in cea de a treia vizita pe care o face in mai putin de o luna. Planurile mogulului vizeaza lansarea postului romano-rus (sau ruso-roman) Realitatea TV la Chisinau in decembrie. Desi la Bucuresti angajatii televiziunii-mama (de fapt, saraca, fara mama fara tata) au inceput sa moara de foame, lasati pe drumuri sau doar cu banii de pe cartea de munca, iar datoriile la stat cresc zilnic, Vintu incearca sa dea o lovitura, care-l si costa, peste Prut. Va imaginati, nu este o opera filantropica sau pro-romaneasca. Altfel ar fi facut-o pana acum, in conditiile dictaturii capitalist-comuniste anti-romanesti. Interesant ca site-ul http://www.realitatea.md/, inregistrat anul trecut, daca ii apartine, cuprinde mai mult stiri in limba rusa. De altfel, sursele mele de la Chisinau m-au informat ca intentia patronatului Realitatea-Catavencu este ca postul sa fie bilingv, in romana si rusa (totusi, e o grava discriminare pentru ucraineni si gagauzi!). Nu degeaba Florin Calinescu zicea ca se cam inmultisera tablagii intereselor rusesti prin redactia Catavencu-KGB. Se pare ca, o data cu schimbarea garzii de KGB-isti de la Chisinau, Vintu are posibilitatea sa intre mai usor in spalatoriile de bani din sectorul bancar, catre care pare sa-si indrepte atentia, pe langa influenta politicului prin mica lui masinarie de "onorabilitate" si "respect" TV.

O alta legatura de afaceri posibila este cea legata de miliardarul Anatol Stati, proprietarul Ascom Group, apropiat al boss-ului PSD Viorel Hrebenciuc, care l-a angajat la conducerea unei companii a sa, Tristan Oil, pe o cunostinta mai vechea de-a partenerului de afaceri al lui Vintu, Liviu Luca, respectiv pe fostul director general al Petrom, Ioan Popa, care a fost si consilier al premierului Adrian Nastase pe probleme de energie (ca sa vezi coincidenta!).

Chestiunea este ca Vintu se grabeste. Nu mai vrea lansare in februarie, dupa cum anuntase cu ceva timp in urma ci acum-acum, De ce, ramane sa aflam, negresit. In celalalte "vizite de lucru" discrete, de la sfarsitul lui septembrie si inceputul lunii octombrie, mogulul dambovitean a incercat sa-si cumpere o televiziune locala. Se pare insa ca negocierile s-au impotmolit, pentru ca acum, in disperare, echipa lui Sergiu Toader, care il insoteste, cauta o alta metoda, de avarie, pentru a putea transmite in eter.

Pana la momentul critic, zilele acestea au avut loc "interviuri" cu jurnalisti basarabeni mai tineri dar si cu profesionisti. Intentia grupului condus de Toader este sa smulga pionii de baza de la PRO-TV (post care, desi dupa nume tine de Sirbu ii apartine de fapt mafiotului politic Vladimir Filat) si EU-TV (culmea, post aflat sub controlul lui Iurie Rosca) dar si de la televizunea ruseasca NIT, plus jurnalisti de valoare de la RFI si Europa Libera, sectiile locale. Regizorul artistic al noii investitii eoliene pare sa fie furat de la EU-TV, in persoana profesionistei Svetlana Frumusache, ceea ce a animat speculatiile ca Vintu a luat in colimator postul lui Rosca.

Interviurile s-au desfasurat insa la un birou al unei agentii de presa de pe Stefan cel Mare 180, care editeaza si o publicatie economica exclusiv in limba rusa - "Economiceskoe Obozrenie" (vezi foto).

Acum incep sa mi se aprinda mai bine becurile, daca ma gandesc la ultimul meu editorial de la ZIUA - MOLDOVA NU ESTE A VOASTRA -, in care le dadeam o Moneda Unica Europeana direct in bot noilor KGB-isti "democrati" la putere peste Prut, si in urma caruia am primit telefoane de tot felul. Si imi mai amintesc cum mi se cerea in ultimul timp sa public intr-un fel, asa, mai temperat, mai cu laude la adresa circotecii "democratiei moldovenesti", ceea ce eu, evident, am respins, drept urmare fiind incredintat un tovaras de bine, neam cu Tismaneanu, cu preluarea cazuisticii Moldova. Aha, ca sa zic asa. Nu-i nimic! Sunt convins ca mercenarii lui Vintu o sa aiba cat mai multe succesuri peste Prut...

Sosirea lui Vintu la Chisinau o data cu atentatul cu grenada din Piata Marii Adunari Nationale a nascut deja controverse pe piata media basarabeana. ”Mă interesează de ce Realitatea nu a venit acum opt ani, de ce a relatat de la Chișinău doar când a ars Parlamentul, de ce nimănui nu i-a păsat acum opt ani de zile când ni s-a pus pumnul în gură și ni s-a închis oxigenul. Acum va veni multe lume ca să facă bani aici. În altă ordine de idei, ne bucurăm că vine Realitatea, că vom avea un concurent, dacă vom avea, demn de luat în seamă, atâta doar că Vintu ar putea să aibă surprize - și nu numai el - și telespectatorii vor urmări un meci extraordinar de antrenant: miliardele lui Vintu contra unei echipe de jurnaliști profesioniști basarabeni care vor să facă o televiziune inedită în Republica Moldova”, a declarat Val Butnaru, director al "Jurnalului de Chisinau" si coordonator al unei alte televiziuni care se va lansa in decembrie, cu un parteneriat german, Jurnal TV, urmata de un post de radio, „Jurnal FM”.

La Bucuresti, pentru ca postul de stiri s-a remarcat in primii ani prin adularea lui Basescu, - pentru a se crea un tip de trafic de influenta "live" in fata judecatorilor care il aveau in vizor pe Vintu -, televiziunea fusese "branduita" de jurnalistii normali la cap Baselitatea TV. Acum, ca la Chisinau va fi instalat omul lui Voronin si Medvedev, Lupu, cum va fi poreclita investitia lui Vintu - cumva Lupulitatea TV?!

NISTORESCU despre circul de la Cotroceni: Domnule Sorin Iliesiu, NU MAI TRIMITETI NICI UN APEL! De la propagandist comunist la goarna lui Tismaneanu

Domnule Sorin Ilieşiu,

Vă scriu, deşi nu mă socot între formatorii de opinie. Şi nici nu mai cred în cauza pentru care pledaţi. M-a impresionat însă pericolul la care s-a expus un om. Oricine aflat în greva foamei merită respect pentru curajul gestului şi impune o minimă solidaritate cu cauza sa.
Din acest punct de vedere, alaltăieri la prânz eram îngrijorat de soarta lui Teodor Mărieş. Nu l-am întâlnit niciodată şi nu-i cunosc rolul din decembrie 1989, dar omul părea a-şi fi asumat un sacrificiu pentru o cauză publică: adevărul despre evenimentele amintite mai sus. Marţi seară, după întâlnirea de la Cotroceni, chiar mi-a fost ruşine de propria-mi naivitate. După o primire şi o discuţie teatrală, Doru Mărieş a întors-o ca la Ploieşti. Iar preşedintele a pus de un scandal patriotic de toată frumuseţea. De ce nu avem vinovaţii pentru morţii din decembrie? Cunoaşteţi sper descoperirile făcute de T. Mărieş cu acel prilej? Ele mă scutesc de orice comentariu la adresa sa.
Trec cu vederea şi modul în care şeful statului a înţeles să contribuie la cunoaşterea evenimentelor cu pricina. Tehnica înfierării publice cu propoziţii dure ca un baros mi se pare şi cunoscută, şi primitivă. Başca, de un prost-gust inclusiv marinăresc (categoria fiind destul de rară în acest spaţiu!).
În rest, apelul dumneavoastră m-a lăsat rece. Am motivele mele să fiu precaut. Am semnat cândva un alt apel pe care l-aţi iniţiat. Cel pentru condamnarea comunismului! Ştiţi ce bine l-au condamnat Traian Băsescu, V. Tismăneanu, H.-R. Patapievici şi G. Liiceanu că n-a mai rămas nici urmă de el, deşi ţara geme sub controlul aceloraşi structuri (pe alocuri ceva mai culturale!). Faptul că reveniţi cu un alt apel după contrafacerea cu comunismul, Securitatea şi deschiderea dosarelor mă pune pe gânduri. Ori vreţi să reeditaţi succesul operaţiunii precedente cu o alta şi mai şireată din punct de vedere politic, ori chiar nu înţelegeţi la ce aţi fost folosit? Şi v-au dat un brânci într-o nouă iniţiativă. Dacă tot a ţinut, de ce să nu mai încerce o dată!Domnule Sorin Ilieşiu, invocaţi libertăţi şi sacrificii pe care unii tocmai se pregătesc să le exploateze politic în campania electorală. Ca un cetăţean de bună-credinţă ce vă socotiţi, cum de nu vă aduceţi aminte că, din 1992 şi până astăzi, morţii în revoluţie, teroriştii şi mineriadele, înaintea fiecărei campanii electorale, au fost scoase de la naftalină pentru a se juca încă o dată şi încă o dată spectacolul promisiunilor, al cercetărilor şi al justiţiei. Pentru o asemenea aparenţă l-au arestat şi pe generalul Victor Athanasie Stănculescu! Tot pentru a nu cădea în ridicolul unei dictaturi salvate cu delicateţe de cei care au moştenit-o se desfăşoară acum şi spectacolul condamnării unor generali de Securitate.
Nu ştiu dacă aţi realizat că România a fost blocată 20 de ani în cercetarea unui trecut comunist din care principalii beneficiari au devenit stegarii democraţiei, chiar cercetătorii, acoliţii acestora sau chiar cercetaţii! Oricum, românul modest n-a avut nici un beneficiu.Vă doresc nenumărate apeluri cu ecouri frumoase. Dar dacă apelul dumneavoastră este doar o prefaţă pentru o nouă comisie de cercetare a nu ştiu ce, vă mulţumesc frumos. Nu mai trimiteţi nici un apel!
de Cornel Nistorescu
COTIDIANUL

Cat de prosti si rau-voitori sunt propagandistii lui Tismaneanu?

Biografia "oficiala" a numitului Iliesiu Sorin, de pe site-ul Aliantei Civice:
Nascut in Baia Mare, la 12 decembrie 1955, este licentiat in Arte al Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica, in 1979, ca sef de promotie. Intre 1979 si 1990 a fost Director de imagine la Studioul Cinematografic “Bucuresti” – Buftea. Din 1990 este conferentiar universitar la Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L.Caragiale” din Bucuresti, din 1991 – conferentiar la Scoala Superioara de Jurnalistica AZR – Bucuresti (din 1995 este decan al acestei institutii), din 1993 – conferentiar la facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, la Universitatea Bucuresti. Din 1994 este director al studioului VideoDialog si presedinte al fundatiei VideoMedia. In 1991 a fost autorul primelor emisiuni ale postului TV independent SOTI, din Bucuresti. A fost director al Comisiei Video-TV a campaniei electorale a CDR (1992) si autor al clipurilor electorale ale CDR (1996). Membru fondator, in 1996, al Asociatiei Romane a Formatorilor in Jurnalism si Comunicare – Mediaform. Autor sau coautor al unui mare numar de filme documentar-artistice (cateva titluri: “Piata Universitatii – Romania”, “Petre Tutea – Emil Cioran”, “Monarhia salveaza Romania!” etc.) si autor al imaginii unui numar de 11 filme artistice. Membru al Juriului Premiilor anuale APTR (Asociatia Profesionistilor de Televiziune din Romania). Are o bogata activitate civica: membru al Grupului pentru Dialog Social (din 1990), membru fondator al Aliantei Civice si al Fundatiei Academia Civica, membru al Forumului pentru Stiinta si Reforma, al Academiei pentru Devotament National, al Asociatiei Alternativa 2000, al organizatiei “Salvati Copiii – Romania” si... al Comisiei Tismaneanu.

Iata si meritele lui Sorin Iliesiu, din biografia sa reala, care il "recomanda" cum laude sa fie atat de guraliv pe tema "anti-comunismului":
SORIN ILIEŞIU - Director IMAGINE
FILMOGRAFIE. FILME DOCUMENTARE de propagandă comunistă.
1980-1987. Filme realizate în studiourile “BUCUREŞTI”, BUFTEA – ROMANIAFILM (format peliculă 35 mm)
1980: FAMILIA MEA (10 min), Romaniafilm. Scenariul şi regia: CORNEL DIACONU. Imaginea: SORIN ILIEŞIU. Premiul pentru cea mai bună imagine de film documentar. Festivalul Naţional “Cântarea României”, 1981. Notă: film de propagandă comunistă despre Şantierul naţional al tineretului - Rovinari, Gorj.
1981: CELE MAI FRUMOASE CLIPE (10 min), Romaniafilm. Scenariul şi regia: CORNEL DIACONU. Imaginea: SORIN ILIEŞIU. Premiul pentru cea mai bună imagine de film documentar. Festivalul Naţional “Cântarea României”, 1981. Notă: film de propagandă comunistă despre Şantierul naţional al tineretului – Combinatul siderurgic Galaţi.
1982: CENACLUL FLACĂRA (80 min), Romaniafilm. Scenariul şi regia: CORNEL DIACONU. Imaginea: SORIN ILIEŞIU. Notă: film de propagandă comunistă despre Cenaclul Flacăra condus de poetul Adrian Păunescu.
1986: CUNUNA DE LAURI (80 min), RomaniaFilm. Scenariul NICOLAE DRAGOŞ. Regia ANGHEL MORA. Imaginea: SORIN ILIEŞIU, AUREL KOSTRAKIEWICZ, LIVIU POJONI, ADRIAN DRAGUŞIN, IOAN DOBRE. Notă: film de propagandă comunistă despre un spectacol omagial dedicat lui Nicoale Ceauşescu, organizat la data de 23 august 1986 pe stadionul naţional “23 August”.
1987: SĂRBĂTOARE ÎN MAI (Imn pentru primăvara ţării)(80 min) - RomaniaFilm. Scenariul NICOLAE DRAGOŞ. Regia ANGHEL MORA. Imaginea: BASARAB SMĂRĂNDESCU, SORIN ILIEŞIU, GABRIEL KOSSUTH. Notă: film de propagandă comunistă despre un spectacol omagial dedicat lui Nicoale Ceauşescu, organizat la 1 Mai 1987 în Sala Polivalentă, Bucureşti; si altele, si altele...