NE-AM INTORS. CURENTUL TRAGE TARE (in vreo suta de mii de exemplare :): Realitatea TV, ecoul Moscovei în România contra lui Băsescu

Scris de George Roncea 
Prima vizită „externă“ a preşedintelui Romåniei, Traian Băsescu, va avea loc tot... pe pămånt romånesc, respectiv în Basarabia, la Chişinău, în preajma aniversării a 160 de ani de la naşterea romånului absolut şi militantului pentru Romånia Mare, Mihai Eminescu. Motiv de maximă isterizare pentru presa rusă, care l-a etichetat pe şeful statului romån drept „duşmanul secret al Rusiei“. Unul dintre cele mai ascultate posturi de radio în spaţiul vorbitorilor de limba rusă, Ecoul Moscovei, l-a tocat mărunt din cuvinte pe Traian Băsescu, pornind de la declaraţia mai veche a acestuia - „două state, un singur popor“ - care definea concepţia sa despre Romånia şi Republica Moldova. La Bucureşti, Realitatea TV s-a transformat prompt în Vox Moscova, reluånd la nesfårşit băşcălia şi veninosul atac rusesc, care are în fundal o singură „justificare“: Traian Băsescu este primul şi singurul preşedinte al Romåniei care a avut o atitudine activă faţă de Basarabia, care a promovat cauza romånilor basarabeni. Pe ruşii de la Moscova şi pe ruşii vopsiţi de la Bucureşti, condensaţi în Trustul lui Vîntu, i-a scos din minţi mai ales faptul că vizita lui Băsescu este chiar prima sa vizită oficială după realegere, la fel ca şi în mandatul trecut, proiectånd practic simbolic importanţa Republicii Moldova pentru politica naţională romånească.
Falimentar în Romånia, după ce a otrăvit cåt a putut spaţiul mediatic romånesc, Sorin Ovidiu Vîntu s-a îndreptat acum către Chişinău şi Tiraspol, unde şi-a instalat o nouă bază de dezinformare şi posibil loc de refugiu, ţinånd cont de statutul internaţional incert al separatistei Transnistria, recunoscută doar de Rusia.
Karadeniz Press, agenţia de presă şi ştiri a Mării Negre, semnalează că problematicile relaţiilor Romåniei cu Republica Moldova, dar şi cu Federaţia Rusă şi Ucraina sunt aceleaşi teme „litigioase“, devenite clasice. Analistul de politică externă Mădălin Necşuţu observă că „duşmănia secretă“ invocată de postul de radio Ecoul Moscovei reflectă de fapt adversitatea politicii Rusiei faţă de Romånia. Legăturile romåno-ruse s-au complicat din 1990 încoace, pe fondul unor probleme precum semnarea Tratatului politic de bază, tezaurul romånesc trimis de Romånia în imperiul ţarist în 1917 şi niciodată recuperat, implicarea Romåniei în soluţionarea conflictului din Transnistria şi în general poziţionarea diplomatică a Bucureştiului faţă de Republica Moldova, aderarea Romåniei la NATO, bazele puse la dispoziţia armatei americane la ţărmul Mării Negre sau contractele dezavantajoase pentru Romånia semnate cu Gazprom.

Ruşii, pe urmele lui Băsescu

Ruşii nu stau nici ei cu mâinile încrucişate, adjunctul premierului rus, Igor Suvalov, anunţându-şi sosirea la Chişinău tot luna aceasta. Scopul vizitei - din nou gazele, cică. După ce Rusia a decis scumpirea de urgenţă a gazelor livrate Republicii Moldova, agenţiile străine de ştiri arată că autorităţile de la Chişinău urmează să decidă în aceste zile detaliile finale privind împrumutul în valoare de 150 milioane de dolari pe care îl va solicita Federaţiei Ruse. Agenţia azeră oficială de ştiri APA face referinţă la declaraţia premierului Vladimir Filat, care a iterat ca decizia finală cu privire la acest împrumut se va lua în timpul vizitei adjunctului premierului rus, Igor Suvalov, ce urmează să sosească la Chişinău pånă la sfårşitul acestei luni. Mass-media de la Chişinău reaminteşte că Republica Moldova va solicita Kremlinului un împrumut de aproximativ 150 milioane de dolari americani pe un termen de 15 ani. În timpul guvernării comuniste, fostul preşedinte Vladimir Voronin declara că Federaţia Rusă ar urma să acorde Republicii Moldova un împrumut de peste jumătate de miliard de dolari.
În timpul vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev la Chişinău, cu ocazia summitului CSI de la începutul lunii octombrie 2009, ministrul rus al finanţelor, Aleksei Kudrin, anunţa că decizia privind alocarea creditului rus pentru Moldova va fi analizată în noiembrie. Tot Aleksei Kudrin declara că suma creditului rus pentru Moldova nu a fost stabilită, dar că în bugetul de stat al Federaţiei Ruse au fost prevăzute 150 milioane de dolari pentru Chişinău.

Săgeţile veninoase ale Moscovei

Rusia, după cum se vede, face eforturi serioase pentru a menţine Chişinăul cu privirea aţintită spre Moscova „motivându-i“ pe basarabeni prin metoda clasică rusească - morcovul şi băţul. Pretextul interesului exacerbat al ruşilor faţă de Basarabia ar fi prezenţa unei minorităţi de sub zece la sută de etnici ruşi, urmaşii celor veniţi cu tancurile lui Stalin. Atåt liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, cåt şi premierul Vladimir Putin folosesc un ton mai mult mai tranşant cånd se referă la „apărarea intereselor ruşilor“ din fostul spaţiu ex-sovietic. Ba mai mult, recent, preşedintele Medvedev a lansat o iniţiativă legislativă prin care Rusia îşi rezervă dreptul de a-şi apăra cetăţenii de peste hotare prin forţa armelor, relatează Karadeniz Press. Un fel de justificare retroactivă a conflictului ruso-georgian din vara anului 2008. De asemenea, acesta nu sa dat în lături de a-l ameninţa pe preşedintele interimar de la Chişinău, liberalul Mihai Ghimpu, vizavi de intenţiile celui din urmă de a schimba limba oficială a statului din „moldoveanescă“ în romånă. „Sper că autorităţile vor da dovadă de o mai mare toleranţă faţă de interesele populaţiei (din Moldova - n.n.) şi nu vor lua decizii artificiale, pentru a nu restrånge potenţialul legăturilor dintre popoarele noastre şi pentru a nu distruge mecanismul de comunicare din interiorul propriei lor ţări“, a mai spus Medvedev.
Această reacţie a venit la circa o săptămånă după ce Ghimpu a anunţat pe 1 decembrie 2009, de Ziua Naţională a Romåniei, că el este „romån“ şi că doreşte modificarea textului Legii supreme a Republicii Moldova pentru ca limba romånă să fie adoptată ca limbă oficială, pentru că „råd şi copiii de noi“. Cronologia săgeţilor veninoase nu s-a oprit aici. Pe 14 decembrie ieşea la rampă purtătorul de cuvånt al MAE rus, Andrei Nesterenko, care spunea că Băsescu ar trebui să arate mai mult respect vizavi de politica externă a Kremlinului, pentru faptul că l-ar fi acuzat pe contracandidatul său, social-democratul Mircea Geoană, de repetate vizite şi negocieri la Moscova în secret. Nici pånă acum nu a răspuns Geoană ce căuta la Moscova pentru astfel de înţelegeri subterane, în condiţiile în care diplomaţia secretă, mai ales în contextul fragilelor relaţii romåno-ruse, sunt cel puţin condamnabile. Apoi a venit råndul ca atacul transmis din centrala de la Moscova să fie reluat pe altă arie în Romånia de actualul ambasador rus, Alexandr Ciurilin, fost şef al Arhivelor de la Moscova, istoric cu orbul găinilor, care a declarat cum că Basescu ar trebui să iasă dintr-o astfel de retorică, pentru că „vremea Războiului Rece a trecut“. Deşi chiar ei întreţin Războiul Rece la graniţa estică a Europei, şi nu numai.

Chişinăul, o capitală românească

Faptul că Basarabia vrea să se îndrepte pe culoarul european împreună cu Romånia îi scoate din sărite pe foşti gauleiteri de limbă rusă ai spaţiului estic, cei care au dus o sălbatică politică de deznaţionalizare secole întregi împotriva romånilor basarabeni, punctul culminant fiind atins la recensămåntul din 2004, cånd inchizitorii lui Voronin îi obligau pe oameni să se declare „moldoveni“ în catastif.
Retorica rusă se vrea una provocatoare deoarece chiar Traian Băsescu a fost cel care a declarat la începutul lui 2009, în momentul învestitirii fostului ministru de Externe, Cristian Diaconescu, că Romånia trebuie să „privească mai mult spre Est“, că Romånia trebuie să îşi alinieze relaţiile cu Rusia într-o logică pragmatică. Mesajul era clar, Romånia este o democraţie consolidată, care nu vrea să fie tratată ca o gubernie de måna a doua, iar şeful statului romån doreşte ca Romånia să discute cu Rusia de pe poziţii de ţări suverane. Ruşii l-au preferat pe Geoană sosit în genunchi, pe post de preş.
Din fericire, romånii au ales altfel. Cu mandatul oferit de poporul român - cu voturile a 94 la sută dintre românii basarabeni în favoarea sa - preşedintele României are tot dreptul să se simtă ca la el acasă la Chişinău, ca noi toţi de altfel.

Realitatea TV, ecoul Moscovei în România contra lui Băsescu
Curentul - luni, 11 ianuarie 2010

© Curentul

Ne-am intors din vacanta! Cititi aici CURENTUL PDF sau, mai jos, alte cateva titluri din primul numar pe 2010:

Vîntu bagă presa şi în faliment moral
Ziariştii liberi cer politicienilor şi oamenilor de cultură boicotarea frauduloşilor de la Realitatea-Caţavencu
Ion Iliescu ar putea primi un nou cap de acuzare în „Dosarul Revoluţiei“ 
„Luminile şi umbrele“ serviciilor secrete, în „Curentul“

Autorităţile speculează moartea lui Tecuceanu pentru a-i trimite pe romåni la vaccin 

Editorialele Curentul: Tia Serbanescu, Iulia Nueleanu, Corneliu Vlad, Octavian Pescaru