Pages

Showing posts with label ministerul justitiei. Show all posts
Showing posts with label ministerul justitiei. Show all posts

Friday, March 6, 2009

ALERTA. Viitorul Cod penal nu mai pedepseste incestul si prostitutia

♦ Viitorul Cod penal, in forma in care este el redactat si in care va fi adoptat de Parlament sau asumat prin raspunderea Guvernului, nu mai pedepseste incestul si prostitutia, asa cum sunt acestea pedepsite in actualul cod. Astfel, actele sexuale dintre doua persoane inrudite direct, cu varste de peste 18 ani si infaptuite prin consimtamantul amandurora nu mai sunt considerate infractiuni. Prostitutia poate fi practicata de femei ca mijloc de subzistenta in cazul in care acestea nu sunt constranse.

♦ In cazul violului, agresiunii sexuale sau actului sexual cu un minor, contactele dintre rude in linie directa, frate sau sora, se pedepsesc doar daca s-au facut prin constrangere (violul si agresiunea) sau intre un major si un minor (actul sexual cu un minor). Potrivit principiului “ceea ce nu este pedepsit de lege este permis”, actul sexual dintre un frate si o sora majori, cu acceptul ambilor, nu mai este pedepsit. De altfel, nici actele dintre tata si fiica sa majora sau dintre mama si fiul sau major nu vor mai fi pedepsite.

♦ Ministerul Justitiei sustine ca “a renuntat la regle-mentarea incestului ca infractiune distincta, fiind preferata prevederea ipote-zelor de incest regasite in alte infractiuni de natura sexuala, precum violul. În ce priveste practicarea prostitutiei, ministerul considera ca „va-loarea sociala ocrotita prin incriminarea acesteia poate fi aparata eficient si rezonabil si prin mijloace nepenale (sanctiuni administrative)”, iar „sanctionarea penala a acestei fapte intervine doar daca este savârsita în mod repetat”.

Potrivit proiectului pentru noul Cod penal, publicat pe site-ul Ministerului Justitiei, articolele 203 si 328 din Codul penal aflat in vigoare, referitoare la incest si la prostitutie, nu se vor regasi in viitorul act normativ juridic. In privinta incestului, juristii au incercat sa adune prevederile referitoare la acesta si cele ale violului sau agresiunilor sexuale, insa nu le-a iesit prea bine.
Articolele referitoare la infractiunile contra libertatii si integritatii sexuale sunt urmatoarele:

♦ articolul 216 Violul
(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoana, savârsit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa, sau profitând de aceasta stare, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise în conditiile alin. (1).
(3) Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci când:
a) victima se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;
b) victima este ruda în linie directa, frate sau sora;
c) victima nu a împlinit vârsta de 15 ani;
d) fapta a fost comisa în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vatamarea corporala.

♦ articolul 217 Agresiunea sexuala
(1) Actul de natura sexuala, altul decât cele prevazute în art. 216, cu o persoana, savârsit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa, ori profitând de aceasta stare, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci când:
victima se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;
b) victima este ruda în linie directa, frate sau sora;
victima nu a împlinit vârsta de 15 ani;
fapta a fost comisa în scopul producerii de materiale pornografice;
fapta a avut ca urmare vatamarea corporala.

♦ articolul 218 Actul sexual cu un minor
(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum si orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise de un major cu un minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Fapta prevazuta în alin. (1) savârsita de un major cu un minor cu vârsta între 13 si 15 ani se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Fapta prevazuta în alin. (1) comisa de un major cu un minor cu vârsta între 13 si 18 ani, de catre o persoana care a abuzat de încrederea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asupra acesteia, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Fapta prevazuta în alin. (1) se sanctioneaza cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci când:
- minorul este ruda în linie directa, frate sau sora;
- minorul se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;
- a fost comisa în scopul producerii de materiale pornografice.

Ce nu este interzis este permis
Dupa cum se poate observa mai sus, in cazul celor trei articole din viitorul Cod penal, actele sexuale intre rude in linie directa, frate sau sora, se pedepsesc doar daca au fost infaptuite prin constrangere (violul si agresiunea sexuala) sau intre un major si un minor (actul sexual cu un minor). Cu alte cuvinte, mergand pe principiul “ceea ce nu este pedepsit de lege este permis”, actul sexual dintre un frate si o sora, ambii majori, cu acceptul amandurora, nu mai este pedepsit. De altfel, nici actul sexual dintre un tata si o fiica majora sau dintre o mama si fiul sau major, savarsit in aceleasi conditii, nu va mai fi pedepsit.

„Fetitele“ isi pot castiga banii singure
De asemena, prevederile articolului 328 din Codul penal, editia 2006, aflat in vigoare, referitoare la prostitutie, nu se mai regasesc in viitorul act normativ decat intr-o oarecare masura. Articolul 211 pedepseste doar proxenetismul astfel: “(1) Determinarea sau înlesnirea practicarii prostitutiei ori obtinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicarii prostitutiei de catre una sau mai multe persoane se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (2) În cazul în care determinarea la începerea sau continuarea practicarii prostitutiei s-a realizat prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (3) Daca faptele sunt savârsite fata de un minor, limitele speciale pedepsei se majoreaza cu jumatate. (4) Prin practicarea prostitutiei se întelege întretinerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obtinerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul. Se poate intelege ca femeile care practica prostitutia pentru a se intretine nu vor mai fi ridicate de pe strada si nu vor mai fi pedepsite cu inchisoare, asa cum este prevazut acum la articolul 328: “Fapta persoanei care îsi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani“. Astfel, doar cei care profita si obtin castiguri materiale de pe urma practicarii prostitutiei, respectiv proxenetii, vor mai fi pedepsiti.

Ministerul Justitiei considera ca incestul este caz de patologie sociala, nu fapta penala, iar prostitutia poate fi combatuta doar prin sanctiuni administrative
Ministerul Justitiei a expus ratiunile pentru care vor fi eliminate ca infractiuni incestul si prostitutia. Astfel, in privinta primei fapte, Ministerul Justitiei precizeaza: “Proiectul a renuntat la reglementarea incestului ca infractiune distincta, fiind preferata prevederea ipotezelor de incest regasite cel mai frecvent în practica judiciara ca forme agravate ale unora dintre infractiunile la viata sexuala. Astfel, actele sexuale comise asupra unei rude în linie dreapta, frate sau sora, se regasesc în art. 216 alin. (3) lit. b), art. 217 alin. (2) lit. b), art. 218 alin. (4) lit. a) si art. 219 alin. (2) lit. a) din proiect.
Acest model de reglementare, presupunând renuntarea la incest ca incriminare autonoma, se regaseste si în alte coduri penale europene adoptate sau modificate în ultimii ani (Franta, Spania, Portugalia etc.). Ipotezele care nu se includ în textele legale mentionate nu justifica o reactie penala, problematica incestului în cazurile respective fiind un aspect de patologie sociala, iar nu de incriminare penala”. În ce priveste fapta de practicare a prostitutiei, „consideram ca valoarea sociala ocrotita prin incriminarea acesteia poate fi aparata în mod eficient si rezonabil si prin mijloace nepenale (sanctiuni administrative). Precizam ca, în reglementarea actuala, prostitutia este o infractiune de obicei, astfel încât sanctionarea din punct de vedere penal a acestei fapte intervine doar daca ea este savârsita în mod repetat. În cazurile în care comiterea faptelor nu are un caracter repetitiv, ci izolat, nu sunt îndeplinite conditiile pentru sanctionarea acestora ca infractiuni, ele fiind contraventii”.
Andi Topala / Gardianul

Noul Cod penal pune accentul pe integritatea sexuala, nu pe ocrotirea „vietii sexuale” în sine
Preconizatul nou Cod penal nu mai incrimineaza incestul, limitându-se ca în art. 216(3) lit.b sa prevada, ca agravanta a violului, cazul în care victima este ruda în linie directa, frate sau sora. Astfel, se revine la situatia Codului Penal din 1864, când însa numai calitatea de ascendent a faptuitorului constituia o agravanta a infractiunii de viol. Codul lui Carol al II-lea de la 1936 a incriminat pentru prima data incestul ca o infractiune contra familiei, în aceasta categorie intrând si relatiile homosexuale. Se considera ca pericolul social al acestei fapte izvoreste nu din natura relatiilor sexuale care sunt normale, ci din aceea a raporturilor de rudenie dintre persoanele între care are loc actul sexual, raporturi care fac ca el sa fie periculos din punct de vedere biologic si moral. Se considera astfel ca raporturile sexuale între rude de sânge duc la degenerarea speciei umane, iar din punct de vedere moral admiterea lor ar reprezenta o subminare a bazelor morale pe care se întemeiaza familia în societate. Obiectul juridic specific al infractiunii sunt considerate relatiile sociale privitoare la viata sociala, legea penala ocrotind prin incriminarea incestului sanatatea fiziologica si morala fara de care viata sexuala nu-si poate realiza finalitatea ei fireasca. Optiunea proiectului Codului penal pentru dezincriminarea incestului a avut în vedere promovarea unei viziuni penale care pune accentul pe ocrotirea libertatii si integritatii sexuale, si nu pe ocrotirea „vietii sexuale” în sine. (Avocat Mircea Dutu)

OROARE. Un fotbalist strain primeste cetatenia romana intr-o luna. Un roman din Basarabia sau Bucovina in cinci sau zece ani. JUSTITIE ROMANA?

Directorul Directiei Cetatenie din Ministerul Justitiei, Daniel Ion Sfarna, a acceptat sa acorde un interviu ziarului „Gardianul“, dar a refuzat sa fie fotografiat. “Nu vreau sa imi apara poza in ziar, nu vreau sa ma recunoasca cineva pe strada…”, isi motiveaza dl Sfarna decizia. Poate ca domnul Sfarna, sosit in acest important post din Ministerul Justitiei in timpul mandatului de ministru al liberalului Tudor Chiuariu, nu este obisnuit cu Bucurestiul si se uita prea mult la stirile de la ora 5. Poate are impresia ca va fi urmarit de cete de basarabeni care nu si-au primit cetatenia romåna nici dupa 5 ani de asteptare. V-ati asumat o functie cu toate riscurile ei, domnule director…
Directorul Daniel Ion Sfårna, de loc din Craiova, tine atåt de mult la imaginea sa, incåt pe internet nu exista o fotografia a sa. Nici despre averea sa nu se stiu prea multe, prin functia pe care o ocupa ar fi trebuit sa fie mai transparent. Pe site-ul ministerului exista declaratia sa de avere semnata la 1 februarie 2008 (!!!), cånd era consilier al ministrului justitiei cu un salariu anual de 41.522 RON.


Reporter: Domnule director, in mod oficial acordati cetatenia romana persoanelor care o solicita intr-o perioada de la o luna la 12 luni. Cum ramane cu persoanele care asteapta mai bine de cinci sa devina cetateni romani?
D.I.S.: Situatia e foarte simpla, motivul pentru care in prezent pentru dosarele depuse din 2007 incoace procedura de acordare a cetateniei dureaza intre o luna si 12 luni este modificarea legii prin Ordonanta 87 pe 2007. In ceea ce priveste persoanele care au depus in urma cu cinci ani, sase ani, cererile de dobandire a cetateniei romane, si dumnealor sunt beneficiarii modificarii legii din septembrie 2007. Numai ca modificarile de procedura au fost destul de substantiale si ar trebui sa fie corelata procedura si dosarele sa fie completate cu ceea ce prevede noua procedura.

R: Angajatii care preiau dosarele de dobandire a cetateniei romane depuse la ambasadele si consulatele Romaniei sunt la curent cu faptul ca s-a modificat legea?
D.I.S.: Mmmm… Cred ca va aflati intr-o mica eroare. Ambasadele reprezentantele diplomatice ale Romaniei cunosc modificarile aduse legii cetateniei.

R.: Am unele exemple din care reiese ca functionarii nu prea cunosc procedurile…
D.I.S.: Asta nu e o problema a Directiei Cetatenie si a Ministerului Justitiei. Noi ne indeplinim obligatia de a comunica Ministerului de Externe, suntem intr-un contact permanent, si avem o relatie de colaborare stransa cu Ministerul de Externe. Ce se intampla in domeniul lor de activitate nu este problema noastra sau problema mea.

R.: M-ar interesa in mod special cazul Paul Goma. I s-a retras in mod abuziv cetatenia romana in 1977, cand inca era in inchisoare in Romania, si dupa 1990 nu i s-a redat acest drept?
D.I.S.: La vremea respectiva, nu eram eu la conducerea Directiei. Ce va pot spune e urmatorul lucru – ca din 1990 incoace, respectiv din 1991, de cand a intrat in vigoare Legea 91, Legea cetateniei, domnul Paul Goma nu a depus nici o cerere de redobandire a cetateniei. Ori, cata vreme exista o procedura prevazuta de lege, apreciez ca atat eu, cat si dumneavoastra, cat si oricine altcineva trebuie sa respectam procedura. Atata vreme cat nu a depus o cerere de redobandire a cetateniei romane…

R.: Dumneavoastra, daca vi se fura actele si le gaseste cineva, depuneti cerere la Politie sa vi se restituie actele?
D.I.S.: Fac plangere pentru furt. E elementar.

R.: Dar cazul Goma vi se pare normal? Un cetatean nascut in Romania sa nu primeasca inapoi dreptul sau luat abuziv de Ceausescu?
D.I.S.: Nu discut despre domnul Paul Goma. Eu discut despre ceea ce prevede Legea cetateniei, despre procedura, si eu cred ca atata vreme cat exista niste proceduri trebuie sa le respectam.

R.: Atunci, un fotbalist in cat timp poate sa primeasca legal cetatenia romana? Ma refer la cazul Maximilian Nicu. Au fost speculatii ca ar putea primi cetatenia intr-o luna. Pe criterii?
D.I.S.: Aceasta chestiune nu am afirmat-o nici o secunda…

R.: Nu am spus ca dumneavoastra, ci oficiali din Federatia de Fotbal… Pe ce criterii se acorda cetatenia fotbalistilor, scriitorilor…
D.I.S.: Criteriile legale.

R.: Si care sunt acestea? Un fotbalist care nu stie limba romana, locuieste in strainatate, poate primi cetatenia intr-o luna?
D.I.S.: Lucrurile sunt cat se poate de clar exprimate in lege. Legea cetateniei distinge intre persoanele care nu au avut niciodata cetatenia romana, apoi in cazul persoanelor care au pierdut cetatenia romana. Prin pierderea cetateniei romane se intelege atat renuntarea la cetatenia romana, cat si retragerea cetateniei romane. Pot solicita redobandirea cetateniei romane (art. 10, aliniatul 1), iar descendentii pana la gradul doi al acestor persoane pot solicita dobandirea cetateniei persoanelor care au pierdut cetatenia, descendentii lor, pana la gradul doi inclusiv, pot solicita dobandirea cetateniei romane. A treia categorie de cereri de acordare, de redobandire, e prevazuta in articolul 10 pentru cetatenii care au pierdut din motive neimputabile lor cetatenia romana inainte de 1989 si descendentii acestora. Cu alte cuvinte, cand vorbim despre acordare de cetatenie si despre procedura, trebuie sa avem in vedere cele trei categorii de cereri. Stiu ca, poate din punctul dumneavoastra de vedere, poate aceasta discutie e tehnica…

R.: Tehnica, dar daca s-ar aplica tehnica, nu ne-am trezi cu cetateni romani care nu vorbesc limba romana - arabi, chinezi, rusi… Pe ei nu-i verifica nimeni, nu exista un examen de verificare a cunostintelor?
D.I.S.: De vreme ce au devenit cetateni romani inseamna ca dumnealor au parcurs aceasta procedura prevazuta de lege. Acum depinde despre ce persoane vorbim, de persoane care nu au avut niciodata cetatenia romana? Au fost prezente in fata unor comisii care verifica indeplinirea tuturor conditiilor. Daca comisia a apreciat acest lucru, a facut o propunere ministrului justitiei si pana la urma procedura este cat se poate de clara.

R.: Stiti cat costa cetatenia romana?
D.I.S.: As fi interesat sa aflu de la dumneavoastra. Eu personal nu stiu.

R.: 3.000-4000 de euro. Sunt foarte multi rusi care au obtinut cetatenia romana pentru 3.000-4000 de euro pentru a putea circula liber in Uniunea Europeana. Cum explicati acest fapt?
D.I.S.: Eu n-am… nu stiu nimic despre aceste cazuri!

R.: Exista un ministru la Chisinau despre care se spune ca este cetatean roman si care a interzis carti romanesti in Republica Moldova. Stiti cazul?
D.I.S.: Despre ce ministru e vorba?

E.: Ministrul Educatiei
D.I.S.: Atata vreme cat o persoana formuleaza cerere de dobandire a cetateniei romane si indeplineste criteriile prevazute de lege as savarsi un abuz in serviciu daca in cazul in care criteriile sunt indeplinite as respinge cererea.

R.: Cam cate cetatenii acordati anual? Am vazut ca in anul 2000 erau doar vreo 200, iar acum sunt cateva mii…
D.I.S.: Si care ar fi problema? S-a modificat legea, avem o procedura mult simplificata care permite aaaa procesarea dosarelor intr-un ritm mai alert.

Emil Neacsu / Gardianul
www.neacsu.org/