GURU TISMANEANU si TROIKA imposturii Berindei, Dobrincu, Gosu, il scot pe Traian Basescu la Targul de carte furata. Slujitorii minciunii cauta mascota

de George Roncea
Astăzi are loc un eveniment mai puţin obişnuit, la deschiderea din ziua inaugurală, la ora 18, a Târgului de carte urmând a participa însuşi preşedintele României, Traian Băsescu. Cartea pentru care vine la Târg preşedintele se intitulează „Istoria Comunismului din România“ şi reprezintă o colecţie de documente din perioada Gheorghiu Dej. Volumul este conceput ca o anexă a „Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România“ - primul dintr-o serie de trei.
Autorii volumului sunt Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goşu. Din acest punct începe „neobişnuitul“, deoarece Traian Băsescu va participa la o lansare alături de nişte autori cu totul ieşiţi din comun.

Berindei - a turnat, a turnat, a turnat

Mihnea Berindei este un personaj care a avut „o relaţie specială“ cu Securitatea, relaţie pe care nu orice cetăţean a avut-o. El a avut dosar fond reţea deschis în vederea recrutării şi a fost recrutat pentru încadrarea informativă a unui element „lucrat activ“, având chiar două nume de cod, „Mircea“ şi „Sandu“. Berindei este cunoscut pentru apropierea sa de cercurile socialiste de la Paris, unde a ajuns „lăsat să plece“ de odioasa Securitate, cea care îi cerea şi note informative. Întors la „revoluţie“ în România, a avut o contribuţie serioasă în întemeierea GDS, o instituţie fondată de cunoscutul agent KGB Silviu Brucan.

Dobrincu - falsificator al cifrei victimelor comunismului

Dorin Dobrincu, numit de către guvernarea liberală, ilegal, la şefia Arhivelor Naţionale ale României, se afla în continuare în situaţia de director general interimar, instalat şi menţinut fără concurs. El este „asistat“ de soţia „caraghiosului“ Andrei Bădin, după cum l-a numit chiar preşedintele recent, agitator şi propagandist al Trustului de partid al Familiei Voiculescu.
Ticu Dumitrescu, fost şef al deţinuţilor politici, l-a acuzat pe Dobrincu că a încercat să reducă numărul victimelor comunismului, iar Consiliul Naţional Director al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România a protestat deschis faţă de una dintre cele mai grave falsificări de date din Raportul Tismăneanu considerată o încercare flagrantă de minimalizare a caracterului criminal al regimului de ocupaţie comunist în România.
Acuzaţiile lui Ticu Dumitrescu au avut ca suport forma publicată de Humanitas a raportului de condamnare a comunismului, în care unul dintre editori, respectiv Dorin Dobrincu, făcea o notă de subsol referitoare la numărul victimelor regimului comunist unde „după ureche“ micşora numărul de la circa 2.000.000, consemnate prin lucrări ştiinţifice în domeniu, la 350.000, cifră „preferată“ de Dobrincu. În capitolul „Genocidul din Romånia“, semnat de Boldur Latescu, şi el fost deţinut politic, împreună cu Ticu Dumitrescu, se estimează că numărul victimelor regimului comunist, respectiv oameni care au fost deportaţi, trecuţi prin închisori, lagăre şi colonii de muncă, este de două milioane.

Armand Goşu l-a urecheat pe Băsescu pentru ca ar fi afon pe Moldova

În ce-l priveşte pe Armand Goşu, ultimul membru al troicii, acesta tocmai i-a administrat o frecţie în revista GDS, „22“, lui Traian Băsescu, oferindu-i sfaturi geopolitice de la un nivel superior, luându-l peste picior şi dojenindu-l şi că îşi permite să se refere public la pactul Ribentropp-Molotov, ca un habarnagiu, în loc să semneze odată tratatul cu Moldova comunistă, aşa cum l-a somat şi cealaltă expertă în de toate, Tatiana Alina Mungiu, altă sfătuitoare de renume a lui Traian Băsescu.
Materialul lui Goşu a fost salutat entuziast la Chişinău de oficiosul comunist Moldova Suverană: „în ultimul număr al prestigioasei reviste «22», Armand Goşu, un cunoscător de primă mână al realităţilor din spaţiul fostei URSS, face o analiză dură şi autorizată a atitudinii României faţă de Republica Moldova. Goşu reafirmă ceea ce noi tot scriem de la venirea lui Băsescu la conducerea Romåniei: preşedintele român, secondat sau condus de către serviciile sale secrete, nu doar că manipulează şi înşeală opinia publică naţională şi internaţională, că foloseşte false argumente în acţiunile sale anexioniste faţă de R. Moldova, dar, sub pretextul posturilor diplomatice, menţine Ambasada României de la Chişinău pe rol de Centrală a spionajului românesc în spaţiul estic, post-sovietic. Armand Goşu reconfirmă şi ultimele noastre dezvăluiri, potrivit cărora Mihnea Constantinescu, cel care a fost propus ambasador la Chişinău, este agent acoperit. Editorialistul revistei «22» rosteşte un adevăr usturător pentru România - acela că politica României faţă de R. Moldova este coordonată de către serviciile secrete. Nu acelaşi lucru îl tot demonstrăm şi noi în Moldova Suverană? "

http://www.curentul.ro/

HOTII lui Tismaneanu. Antiromanii si-au facut vizuina la Arhivele Nationale devalizand fondurile secrete. Dorin Dobrincu a desecretizat fără drept

Dorin Dobrincu, autorul capitolului anti-ortodox din Raportul mincinos Tismaneanu, omul lui Volodea, dusman fatis al Bisericii Ortodoxe Romane, defaimator al Patriarhului Teoctist, director al Arhivelor Nationale, numit si mentinut ilegal in functie, este banuit acum de hotie si punere in pericol a fondurilor secrete ale Romaniei in favoarea unor puteri straine. Sa nu uit: secretara lui personala a fost bagata pe baza de favoritism dupa ce a fost scoasa de la Romania libera pentru ca ocupa un post degeaba si este nimeni alta decat sotia lui "bai, caraghiosule" de sluga a lui Voiculescu, Andrei Badinovici.

Directorul Arhivelor Naţionale a desecretizat fără drept informaţii

Printre documentele declasificate se află şi liste ale imobilelor naţionalizate care ar putea ajunge pe mainile samsarilor de terneuri si case

Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Naţionale, a pus în pericol siguranţa naţională după ce, de la sine putere, a declasificat documente secrete importante.Ordinul de declasificare a fost în vigoare 12 zile.
Dorin Dobrincu, director general al Arhivelor Naţionale, a declasificat anul trecut informaţii secrete despre anumite proprietăţi, documente ce ar fi putut ajunge pe mâna samsarilor de terenuri.
Dorin Dobrincu a fost instalat în funcţia de director al Arhivelor Naţionale în iulie 2007. La câteva luni de la preluarea importantului mandat, Dobrincu a emis un ordin naţional care „a scos la vedere“ documente importante ale României.
Acte strict secrete au fost scoase din circuit de directorul Dobrincu care nu avea voie şi nici nu era certificat să declasifice documentele speciale.

Informaţii secrete la liber

La 31 ianuarie 2008, directorul Dobrincu a emis prima dispoziţie a anului. Era vorba de un ordin în care se specifica declasificarea unor informaţii secrete. Conform surselor din interiorul Arhivelor Naţionale, lista cuprinde acte valoroase, documente strategice şi chiar planul de microfilmare.
Adică mai tot ce s-a microfilmat în România, de la acte de atestare a românilor în Transilvania, la acte de proprietate ale unor imobile vechi.
Aceleaşi surse susţin că în ianuarie 2008, prin ordinul directorului general al Arhivelor Naţionale Române, au fost desecretizate până şi dosarele de cadre ale aparatului CC al PCR. Au mai fost declasificate dosarele unor persoane importante, dar şi acte privind patrimoniul CC al PCR.

Microfilmele, la liber pentru spionajul străin

Dispoziţia directorului Arhivelor Naţionale a vizat informaţii secrete ataşate la Ordinul ministrului de Interne nr. S-389, din 2003. Prin acel ordin se clasificau mai multe categorii de documente. Primele erau cele strategice: documente de organizare, dispoziţii bugetare, planuri logistice ale Arhivelor Naţionale.
Angajaţi ai Arhivelor susţin că planurile logistice au o importanţă deosebită întrucât prevăd locaţiile în care sunt retrase arhivele în caz de calamităţi ori de incidente. Iar cel care află locaţiile secrete poate accesa uşor Arhiva României. Al doilea tip de documente declasificate prin ordinul lui Dobrincu sunt cele de patrimoniu - obiect de lucru al serviciilor secrete.
Ordinul directorului Arhivelor Naţionale a cuprins şi desecretizarea planurilor de microfilmare. Acestea conţin fişe importante cu mai tot ceea ce s-a microfilmat în România, inclusiv în zona patrimoniului. Un al treilea set de informaţii declasificate de Dobrincu sunt cele legate de proprietăţi.

Nu era autorizat pentru desecretizări

Dorin Dobrincu nu avea la acel moment dreptul să desecretizeze nici măcar informaţii de serviciu. Într-o adresă a Corpului de Control al Ministerului de Interne emisă în august 2008 se menţionează: „(...) domnul director Dorin Dobrincu nu deţine certificat de securitate (eliberat de DGIPI) sau autorizaţie de acces la informaţii clasificate“.
Despre prelucrarea documentelor privind conturile din străinătate ale lui Nicolae Ceauşescu, Corpul de Control al Internelor consideră că „directorul Dobrincu a executat activitatea în baza unui plan metodic şi cu respectarea normelor în vigoare“.

Ministerul de Interne va lua măsuri

Fragmente din constatările Corpului de Control de la Interne

Solicitaţi să răspundă în privinţa acţiunilor directorului Dobrincu, reprezentanţii ministerului susţin că şeful Arhivelor Naţionale nu numai că nu a avut aviz pentru declasificarea informaţiilor secrete, dar a şi fost atenţionat de către Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă asupra faptului că nu are voie să declasifice lista informaţiilor secrete.
„Autorizaţia de acces la informaţiile clasificate în cazul domnului Dorin Dobrincu, director general al Arhivelor Naţionale, a fost emisă la data de 26.09.2008 (cu mult după ordinul de declasificare dat de şeful Arhivelor).
Referitor la dispoziţia emisă, vă informăm că, anterior transmiterii acesteia, directorul Arhivelor Naţionale a transmis DGIPI propunerea pentru declasificarea unor documente, aspect care a fost respins întrucât procedura declasificării nu ar fi fost respectată.
La semnalarea DGIPI, Arhivele Naţionale au revenit asupra dispoziţiei din 31.01.2008 la data de 11.02.2008“, se arată în comunicatul Ministerului de Interne. Secretarul de stat Radu Stancu, cel care are în subordine Arhivele Naţionale, a adăugat că va analiza situaţia creată prin ordinul de declasificare dat de Dorin Dobrincu.
Directorul Dorin Dobrincu nu şi-a precizat poziţia referitor la acuze. Domnia sa ne-a declarat că ne va răspunde în scris.
„Acum am treabă, nu pot să vă dau aşa repede un răspuns“, a subliniat directorul Arhivelor Naţionale. Aceasta a rămas poziţia lui Dobrincu, deoarece domnia sa nu a mai răspuns nici în scris întrebărilor noastre.

Copiere de acte secrete pe bandă rulantă

Practic, prin ordinul dat de Dorin Dobrincu, o serie de documente clasificate au devenit publice. Acestea – prin ordinul directorului Arhivelor Naţionale - puteau fi accesate de către orice persoană.
Potrivit angajaţilor de la Arhive, orice cetăţean, pe baza unui simplu buletin, putea face o cerere şi în baza acesteia să preia documentul declasificat la sala de lectură. Acolo, documentul putea fi copiat sau fotografiat. Mai mult, având în vedere sistemul de securitate, documentele puteau fi „alterate“.
În mod ciudat, Dorin Dobrincu şi-a retras ordinul printr-un alt ordin. Noua dispoziţie a venit la 12 zile de la emiterea hotărârii prin care se declasificau informaţiile secrete.
Ordinul din 11 februarie - este al doilea emis în 2008, primul fiind referitor la declasificare – „abrogă Dispoziţia Directorului General nr 1-31.01.2008 privind declasificarea unor categorii de informaţii secrete de serviciu, iar (...) funcţionarii de securitate vor lua măsuri urgente de ducere la îndeplinire“.
Adresa de anulare a ordinului de desecretizare a lui Dobrincu are la bază o adresă a Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI).

„Interes pentru documentele CC al PCR“

Dorin Dobrincu a dat ordine pe care numai ministrul de Interne le putea emite

Camelia Moraru, fosta şefă a Serviciului Arhive Contemporane, susţine că Dorin Dobrincu a „manifestat un interes deosebit pentru documente din arhiva fostului CC al PCR şi CC al UTC“. În acest sens, conform fostei şefe, Dobrincu a desemnat o comisie de control – formată şi din persoane care nu aveau drept de acces la documentele secrete ale arhivei – care avea sarcina de a efectua un „control tematic“.
„Pe parcursul controlului s-au săvârşit o serie de abuzuri constând în copierea unor documente clasificate, fără a se respecta regimul multiplicării acestora, copii care, ulterior, au dispărut“, se arată într-o sesizare a Cameliei Moraru, în care se mai precizează că „s-a xeroxat aproape trei sferturi din arhiva Serviciului Arhive Contemporane“.
Aceasta mai aruncă „o bombă“: „Pe parcursul desfăşurării controlului, directorul general a dat aprobarea pentru cercetarea dosarului Patriarhului României, Teoctist. La câteva zile, fotocopii ale acestui dosar au apărut în presă. Legea prevede că nu pot fi folosite informaţii privind viaţa privată a unei persoane decât după 40 de ani de la moartea acesteia“.
Referitor la informaţii despre Partidul Comunist, Dobrincu ar fi fost protectorul unui angajat prins în fapt. „În martie 2008, directorul Dobrincu l-a angajat pe Mircea Stănescu în funcţia de consilier principal.
După două luni, la calculatorul acestuia, am găsit o dischetă străină de dotarea serviciului pe care se aflau evidenţe ale fondului Comitetului Central al PCR – hotărâri ale Consiliului de Miniştri“, declară fosta directoare a Serviciului Arhive Contemporane.

Era nevoie de un ordin de ministru

Informaţiile secrete sunt stabilite chiar prin Hotărâre de Guvern. Prin acest act se clasifică tipul de informaţie secretă şi ce gen de documente se poate declasifica. În baza Hotărârii de Guvern, fiecare minister elaborează un program de secretizare a unor informaţii.
Acestea sunt cuprinse într-o listă specială care devine secretă chiar prin ordin al ministrului. Lista nu poate fi desecretizată de oricine, iar desecretizarea întregului volum de informaţii se poate face doar prin modificarea ordinului ministrului.
Ceea ce în cazul directorului Dorin Dobrincu nu s-a întâmplat. „Informaţiile desecretizate prin ordinul directorului Arhivelor nu sunt de nivel de secret de stat, însă există o motivaţie solidă pentru secretizarea acestora”, au comunicat reprezentanţi ai Ministerului de Interne.

„Cazul Costea“ sau cum se foloseau samsarii de Arhivele Naţionale

Încă din 1990, timp de mai mulţi ani, Arhivele Naţionale ale României au fost folosite drept „sursă de informare” pentru rechinii imobiliari.
Prin intermediul unor reţele bine puse la punct, cu oameni chiar din interiorul Arhivelor, samsarii se “documentau” cu privire la imobilele revendicabile. Vizau imobilele şi apoi, cu acte false, îşi fabricau strămoşi care erau exact cei care aveau dreptul de a cere retrocedarea.
Apoi, se prezentau la instanţă, unde câştigau – prin revendicare - case de milioane de euro. Mihai Costea, fostul avocat al fraţilor Nuţu şi Sile Cămătaru, este un exemplu de cum samsarii imobilia­ri folosesc informaţii scoase de la Arhivele Naţionale.
Avocatul a dezvoltat o filieră care i-a permis să revendice şi să obţină trei imobile în centrul Bucureştiului. El s-a folosit de acte falsificate pe care le-a introdus, prin intermediul unor prieteni, la Arhivele Naţionale.

Vânătoare de informaţii clasificate

Ulterior, Mihai Costea cerea oficial documentele cu pricina şi apoi le prezenta judecătorilor drept acte autentice. Metoda folosită de Costea i-a adus acestuia imobile în buricul Capitalei, prejudiciind cu sume uriaşe patrimoniul imobiliar al Bucureştiului.
Asta, deoarece fondul locativ al Municipalităţii a fost sărăcit prin “fals la Arhive” de acele case.Trimis în judecată de procurorii DIICOT, fostul avocat al Cămătarilor a fost condamnat, definitiv, la 13 ani de puşcărie.
În ultimii ani, informaţiile secrete au devenit obiectul unor acţiuni care au provocat scandaluri naţionale. Unul dintre acestea se leagă de un caz de spionaj şi a avut loc în curtea Ministerului Apărării Naţionale. Subofiţerul Floricel Achim trăia din vânzarea de informaţii secrete care erau cumpărate de bulgarul Marinov Zikolov.
Ultimul scandal legat de informaţii confidenţiale îl are ca protagonist pe fostul şef al „Doi şi-un sfert”, Cornel Şerban. Acesta este acuzat că a intrat în posesia unor informaţii secrete ale DNA în baza cărora a încercat să-l ajute pe Puiu Popoviciu – cercetat într-un dosar de corupţie.

ADEVARUL

Dupa RAPORTUL TISMANEANU un nou volum ROLLER anti-ortodox: "Istoria" GDS a comunismului din România

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, O istorie a comunismului din România, manual pentru licee, autori: Mihai Stamatescu, Raluca Grosescu, Dorin Dobrincu, Andrei Muraru, Liviu Pleşa, Sorin Alexandrescu. Observaţii privind maniera de prezentare a realităţilor religioase din România comunistă

În interviul realizat în 11 septembrie 2008 de Armand Goşu cu autorii manualului de istoria comunismului apărut sub egida IICCR , s-a subliniat în repetate rânduri ideea că manualul elaborat nu vine cu sentinţe definitive şi irevocabile în ceea ce priveşte evoluţia regimului comunist în spaţiul românesc iar autorii nu au dorit crearea unui conflict între generaţii, cu alte cuvinte nu avem de-a face cu un „manual al lui Roller pe invers”. Unul din scopurile principale urmărite de autori a fost dezvoltarea gândirii critice a elevilor, prin recursul la activităţi de învăţare bazate în cea mai mare parte pe cercetare personală sau de echipă. În acest sens, susţin autorii, au fost puse la dispoziţia elevilor un mare număr de surse istorice de diferite tipuri, care să îndemne la descoperire, dezbatere şi exercitarea propriului spirit critic: „Exerciţiile ... îi îndeamnă pe elevi să se implice, să cerceteze, să pună la lucru ceea ce învaţă la lecţie şi ceea ce ştiu din alte locuri, să îi îndemne să ci-teas-că altceva, să poarte discuţii cu pă-rin-ţii, cu bunicii, între ei, într-un cuvant, să dez-bată. Din fericire, şi în România, cul-tura dezbaterii începe să câştige teren”.

Sunt doar câteva elemente din interviu care sugerează că autorii au dorit să redacteze manualul în spiritul „noii istorii” şi al multiperspectivităţii. Cuprinsul volumului, în care găsim teme de viaţă cotidiană, studii de gen, prezenţa numărului mare de surse istorice, sunt elemente care conduc către această concluzie. Totul este însă aparenţă înşelătoare. Cine are cât de cât cunoştinţe despre ce înseamnă „noua istorie” şi multiperspectivitatea şi, în plus, deţine necesara onestitate intelectuală, va observa lesne că manualul dedicat istoriei comunismului nu are nici o treabă cu cele două concepte invocate mai sus. Este vorba de fapt de un discurs în maniera „litaniilor” de dinainte de 1989, sursele „multiple” inserate neavând decât caracter ilustrativ - demonstrativ al celor afirmate deja în textul lecţiei. Mai mult, există diferenţe de abordare de la un capitol la altul în cee ce priveşte utilizarea surselor. În unele cazuri avem enunţate sarcini de lucru, adesea prost formulate, neadaptate în raport cu sursele propuse (fie nu valorifică deplin potenţialul acestora, fie răspunsul cerut depăşeşte cu mult limitele textului şi ale cunoştinţelor elevului). În alte cazuri, autorii se mulţumesc pur şi simplu să facă trimitere în textul lecţiei la diverse surse aflate pe marginea paginii. În anumite privinţe, efortul autorilor hulitelor „cărămizi” din anii ’90, mă refer la cele două manuale de istoria românilor pentru licee, era mai onest, prin înşirarea în cuprinsul textului a dovezilor care le susţineau punctul de vedere. Acum sursele au fost scoase pe manşetă, în încercarea de a păcăli lumea că se folosesc metode moderne de predare-învăţare a istoriei.

Read more... din studiul lui George Enache

http://www.civicmedia.ro/

In foto: Brigada kominternistilor neo-rolleristi la locul lansarii noii istorii false a comunismului, cu icre negre si sampanie: curtea GDS

"Afacerea anticomunismului" a inceput cu "Sighet" si "Raportul Tismaneanu" si continua cu asa-zisul manual "O istorie a comunismului din Romania"

Ca si in cazul escrocheriei numite "Raportul Tismaneanu", pentru conceperea asa-zisului manual intitulat "O istorie a comunismului din Romania" nu s-a tinut seama tocmai de opinia si consilierea cea mai importanta: a fostilor detinuti politici, cei care s-au confruntat, la propriu, cu sistemul comunist. In schimb, profitorii regimului bolsevic isi permit prin interpusii lor sa lanseze o noua istorie falsificata a comunismului. Unul dintre autori este Dorin Dobrincu (foto dreapta impreuna cu un alt politruc), un mistificator patentat al istoriei, instalat de duoul Tismaneanu-Oprea la sefia Arhivelor Nationale. Am primit deja de la mai multi fosti detinuti politici si combatanti anticomunisti reclamatii privind minciunile pe care Institutul guvernamental condus de consilierul fara ORNISS Marius Oprea si Grupul pentru Dialog Social din care face parte incearca sa le bage pe gat elevilor prin intermediul acestei Istorii false a Comunismului. Publicat de editura Biroului Politic Politrom si lansat in curtea GDS - noul PCR, cum l-a catalogat Victor Frunza -, "manualul" a starnit reprosuri inca din primul moment. De unde sa stie batranii anticomunisti care au comentat paginile de minciuni prin omisiune si omagiu aduse lui Iliescu si Brucan in "manual" ca chiar cele doua carpe kaghebiste au fondat GheDeSEul (cum ii spunea Brucan) impreuna cu neo-trotkistii Mihnea Berindei si Andrei Plesu, chiar la "filosof" acasa, in strada Paris?! De abia astept sa ma intorc la Bucuresti sa-i dau cu "manualul" in cap tutarului de serviciu al lui Plesu! Se recunoaste el singur...

Vezi
ZIUA: Lansarea primului manual alternativ despre istoria comunismului a trezit ieri controverse, mai multe victime ale fostului regim criticandu-i pe autori pentru ca au scris "fara suflet". Mai mult, ei au fost acuzati pentru ca nu au vorbit indeajuns despre rolul lui Ion Iliescu si KGB in perioada comunista....

Martiri ortodocsi ai temnitelor comuniste ucisi a doua oara. Oamenii lui Tismaneanu cad in propria lor groapa: Sfintii Inchisorilor interzisi la Iasi

O expozitie cu martiri ai temnitelor comuniste propusi spre canonizare in Biserica Ortodoxa Romana a fost interzisa la Iasi de "noua Securitate"
Expozitia itineranta "Destine de martiri", realizata de Muzeul Judetean Ialomita, CNSAS si Asociatia Rost la sediul Muzeului "Mihail Kogalniceanu" din Iasi, este inchisa in urma unor denunturi realizate prin presa in stilul "Scanteii" anilor '50. Folosind ace­leasi argumente ca si anchetatorii si securistii regimului bolsevic, noii acuzatori ai memoriei martirilor anticomunisti au speriat organizatorii expozitiei ca "fac imagine unor legionari". Miscarea Legionara nu a fost condamnata la Procesul de la Nürenberg, iar dintre cei sase martiri doar unul a fost legionar, ispasind ani grei de temnita ca "dusman al poporului". In cadrul expozitiei erau prezentate destinele a sase militanti anti-co­munisti propusi spre canonizare, consemnate inclusiv in documentarul discursului prezidential de condamnare a comunismului din Romania. Si anume: Ioan Ianolide, cu 21 de ani de temnita si o viata mutilata; Valeriu Gafencu, "Sfantul inchisorilor", mort in penitenciarul de la Targu Ocna, dupa ce isi donase doza de streptomicina oferita de un prieten pentru salvarea evreului Richard Wurmbrand; parintele Gheorghe Calciu, cu cei 21 de ani de temnita si marturisire impotriva daramarii bisericilor in anii '80, eliberat la cererea presedintelui SUA Ronald Reagan, devenit simbol al apararii drepturilor omului in Romania comunista; parintele Daniil (Sandu Tudor), initiator al Rugului Aprins, mort la Aiud dupa ce purtase patru ani lanturi la picioare; parintele Arsenie Boca, supranumit inca din timpul vietii "Sfantul de la Sambata", mare predicator, inchis, umilit, caterisit, marginalizat pana la sfarsitul vietii, al carui mormant este vizitat si acum de mii de ortodocsi; nu in ultimul rand, parintele Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai mari duhovnici ai ortodoxiei, care a implinit recent 94 de ani si este un stalp al Bi­sericii Ortodoxe Romane la Manastirea "Sfanta Maria" Techirghiol.
Decizia CNSAS
Decizia de interzicere a expozitiei privind viata si suferinta unor autentici anticomunisti constituie o premiera in Romania post-de­cembrista, mai ales dupa ce insusi presedintele tarii, Traian Basescu, a condamnat comunismul. Organizatorii principali ai expozitiei afirma ca s-au facut presiuni dintr-o zona politica asupra CNSAS pentru a se retrage din proiectul expozitiei, cu toate cele 120 de documente si fotografii pe care le-a furnizat. Prin grija vicepresedintelui Virgil Tarau si semnatura presedintelui Colegiului CNSAS Ladislau Csendes, CNSAS a anulat vinerea trecuta colaborarea cu Muzeul. Fara contributia CNSAS, expozitia nu mai poate sa continuie in celalalte orase din tara. Pe de alta parte, documentele din dosarele Securitatii deja date publicitatii sunt parte a unui bun public, national, mai afirma organizatorii, care au anuntat ca pentru prejudiciul de imagine provocat, Asociatia Rost ii va actiona in judecata pe autorii campaniei impotriva martirilor anticomunisti, Dorin Dobrincu, inca administrator al unor documente de stat si pe cercetatorul Alexandru Florian, iar impotriva lui Virgil Tarau va face plangere pentru abuz in functie. In acelasi timp, organizatorii s-au adresat oficial si Sfantului Sinod. Surse din Palatul Patriarhal ne-au informat ieri ca actiunea denuntatorilor a fost considerata la Patriarhie drept o "a doua condamnare a martirilor ortodocsi anticomunisti" de catre membri ai unei "noi Securitati".
Vezi

ZIUA: "Sfintii inchisorilor" interzisi la Iasi

Comunicat Asociatia ROST
Sefii CNSAS, ai Arhivelor Nationale si Institutului pentru Studierea Holocaustului înfiinteaza Ministerul Adevarului
Premiera în România: o actiune culturala este interzisa pe motive politice. Se întâmpla la Iasi, acolo unde s-a putut juca o piesa ca "Evanghelistii" a Alinei Mungiu-Pippidi – în care este jignita sensibilitatea religioasa a crestinilor –, dar unde nu pot fi evocate sase mari figuri ale rezistentei anticomuniste prin credinta. Responsabili directi sunt Dorin Dobrincu, seful Arhivelor Nationale, Alexandru Florian, directorul executiv al Institutului National pentru Studierea Holocaustului din România, si Virgil Târau, vicepresedinte al Colegiului CNSAS.
De retinut ca expozitia nu cade sub incidenta nici unei legi si ca numele carora le este dedicata figureaza în Martirologiul întocmit de Bisericile crestine din România si în Raportul Tismaneanu: Parintele Arsenie Boca (supranumit „Sfântul Ardealului"), Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Daniil Teodorescu (pseudonim literar Sandu Tudor), Parintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Valeriu Gafencu (cunoscut ca "Sfântul Închisorilor") si Ioan Ianolide, toti fosti detinuti politici. Gafencu si Sandu Tudor au murit în închisoare.
Numele lor sunt acum prigonite din nou, de aceasta data într-un regim care se pretinde democratic, la initiativa unor oameni pusi în functii de catre partide care, formal, condamna comunismul: PNL, respectiv PD-L.
De la interzicerea unei expozitii pâna la arderea în pietele publice a cartilor unor autori considerati indezirabili nu mai este decât un pas. Iata cum o mâna de istorici si de politruci, plasati în functii-cheie în câteva dintre institutiile statului român, (re)înfiinteaza Ministerul orwellian al Adevarului.
Expozitia itineranta „Destine de martiri", realizata de Muzeul Judetean Ialomita, CNSAS si Asociatia ROST, este închisa în urma acuzatiilor de "propaganda legionara" aduse manifestarii, în "Ziarul de Iasi", de catre Dorin Dobrincu si dl Alexandru Florian. Amândoi au comentat public, în termeni ideologici, deschiderea expozitiei la Iasi – unde a ajuns dupa ce a fost vernisata la Slobozia si Vaslui – fara sa o fi vazut. Pe scurt, cei doi au declarat ca o astfel de expozitie "face imagine" unor legionari si, prin urmare, este antidemocratica. "Ziarul de Iasi" ne-a refuzat dreptul la replica în care lamuream situatia.
Din informatiile noastre, cei doi au facut presiuni asupra CNSAS sa se retraga din proiectul expozitiei, cu toate cele 120 de documente si fotografii pe care le-a furnizat. Prin grija lui Virgila Târau, Colegiul CNSAS a anulat vineri, 22 august a.c., colaborarea cu Muzeul Judetean Ialomita. Fara contributia CNSAS, expozitia devine inconsistenta si va fi închisa, desi era programata sa mai ajunga în câteva orase din tara.
Acest eveniment ridica, între altele, si întrebarea: pâna unde poate dispune CNSAS de documentele pe care le detine în arhvele sale? CNSAS este doar un depozitar sau un „autor" al acestor documente si se prevaleaza de dreptul sau discretionar de autor?
Pentru prejudiciul de imagine provocat organizatiei noastre, Asociatia ROST îi va actiona în judecata pe Dorin Dobrincu si Alexandru Florian. Iar împotriva lui Virgil Târau, Asociatia ROST va face plângere pentru abuz în functie.
Claudiu Târziu
presedintele Asociatiei ROST
claudiu.tarziu@gmail.com
http://www.rostonline.org/