Alistar, starul societăţii civile, găsit incompatibil de către ANIScris de Dana Iliescu
Cu siguranţă nu l-aţi ratat pentru că el este un star. Sau cel puţin crede că este un star. Pozează ori de câte ori are ocazia în purtătorul stindardului luptei anticorupţie din România şi-şi flutură pletele la televizor în timp ce dă verdicte morale clasei politice. Este vorba de Victor Alistar, cel care s-a erijat în portavocea societăţii civile din România şi s-a folosit de aceasta în interes personal. Alistar visează nici mai mult, nici mai puţin decât să ajungă ministru al Justiţiei, funcţie pe care i-au fluturat-o pe la nas şi liberalii, şi pesediştii. Mircea Geoană este ultimul „stăpân“ pentru care prestează Alistar, care speră ca PSD să reuşească să-l schimbe din funcţie pe Cătălin Predoiu şi să-l instaleze pe el în fotoliul de la Justiţie. Numai că până acolo va fi o cale lungă, vorba poetului, mai ales că Alistar se pare că are serioase probleme chiar cu legea. După ce au descoperit că simbolul luptei anticorupţie are bube serioase când vine vorba de declararea propriei averi, inspectorii ANI au descoperit că Victor Alistar s-a aflat mulţi ani în stare de incompatibilitate. Mai exact, Alistar a fost şi funcţionar public şi avocat şi director la Asociaţia Română pentru Transparenţa, situaţie clară de incompatibilitate potrivit prevederilor legale în vigoare.
De asemenea, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria 1 în cazul lui Victor Alistar pentru infracţiunea de fals în declaraţii, potrivit unui comunicat al instituţiei. Pentru aceeaşi infracţiune vor fi cercetaţi de procurori la sesizarea ANI şi „locotenenţii“ lui Alistar, directorul executiv al Asociaţiei pentru Transparenţă, Codru Vrabie şi Raluca Prună. Cei trei, susţin inspectorii ANI, ar fi pretins că Asociaţia Română pentru Transparenţă este una şi aceeaşi cu „Transparency International România“, folosind, potrivit comunicatului ANI, sintagmele „Transparency International România“ şi „TI-Ro“, în loc de „Asociaţia Română pentru Transparenţă“, în documentele către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) legate de situaţia lui Alistar.
Scopul celor trei ar fi fost acela de a-l determina pe preşe-dintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, unde Alistar era angajat încă din 2001 ca purtător de cuvânt, să-i prelungească suspendarea din funcţie cerută chiar de el. Ca temei al cererii sale, Alistar a invocat „desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, în alte situaţii decât cele în care funcţionarul public este desemnat de către autoritatea sau instituţia publică să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale“, dar şi „un interes personal legitim“. Alistar ar fi scris că doreşte să fie suspendat pentru că îndeplineşte „mandatul de director executiv al Transparency International România“. „La baza emiterii de către Preşedintele ANFP a ordinelor prin care s-a aprobat suspendarea, respectiv prelungirea acesteia, a fost, conform legii, statutul juridic de «organism sau instituţie internaţională», ori de filială a unei astfel de entităţi («Transparency International România»)“, precizează ANI.
Suspendarea - avantajoasă pentru Alistar
De ce s-a fofilat Alistar cu o suspendare când mult mai simplu ar fi fost să demisioneze? Răspunsul este simplu şi ni-l oferă chiar inspectorii de integritate care au investigat cazul Alistar. Avantajul lui Alistar ar fi, potrivit ANI, acela că „pe toată durata suspendării raporturilor de serviciu funcţionarul public a beneficiat de dreptul de a-i fi rezervat postul aferent funcţiei publice şi de vechime în funcţia publică, aceasta din urmă reprezentând, printre altele, una dintre condiţiile de bază ale dezvoltării carierei de funcţionar public“. Dacă ne gândim la visul de preamărire a lui Alistar la vârful justiţiei române, găsim şi răspunsul atitudinii sale de a fi cu fundul în două luntrii.
Inspectorii de integritate spun, aşadar, că atât Alistar, în nume propriu, cât şi Vrabie, şi Prună, în numele Asociaţiei Române pentru Transparenţă, au transmis ANFP „mai multe cereri în vederea aprobării suspendării, respectiv prelungirii suspendării raportului de serviciu al lui Teodor-Victor Alistar (cu instituţia, n.r.)“, documentele conţinând „sintagmele «Transparency International România» şi «TI-Ro», în loc de Asociaţia Română pentru Transparenţă, aşa cum este prevăzută denumirea acesteia în actul constitutiv şi statutul asociaţiei“.
Teodor-Victor Alistar desfăşoară, începând cu data de 07.02.2004, diferite activităţi (consilier anticorupţie pentru Centrul de Asistenţă Anticorupţie, coordonator al Programului ALAC - în calitate de expert al TI-Ro, Director executiv) în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă.
Asociaţia Română pentru Transparenţă nu e instituţie internaţională
Conform comunicatului ANI, „Asociaţia Română pentru Transparenţă este persoană juridică română de drept privat, non-profit, neguvernamentală şi apolitică, neavând statutul juridic de organism sau instituţie internaţională, ori de filială a unei astfel de entităţi, conform documentelor (Act Constitutiv, Statut Asociaţie, Aviz de înfiinţare emis de către Ministerul Justiţiei şi Sentinţă civilă numărul 498 din 12 octombrie 1999) aflate în evidenţa Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti - Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor“, susţine ANI. Or, dacă nu e instituţie internaţională, Alistar nu se putea suspenda în mod oficial din calitatea de funcţionar public pentru a activa la Asociaţia Română pentru Transparenţă. Întrebat dacă poate să precizeze actul juridic care atestă faptul că Asociaţia Română pentru Transparenţă este „organism sau instituţie internaţională“ şi dacă poate să pună la dispoziţia inspectorilor ANI orginalul sau o copie care să ateste acest lucru, Alistar a ridicat din umeri şi a indicat drept sursă site-ul www.transparency.org, care nu prezintă însă un document juridic care să ateste că asociaţia condusă de Alistar este internaţională sau pur naţională.
Potrivit ANI, Asociaţia Română pentru Transparenţă nu a răspuns solicitării inspectorilor de integritate de a comunica instituţiei „copii certificate ale documentului care atestă faptul că Asociaţia Română pentru Transparenţă este «organism sau instituţie internaţională» sau filială a unei astfel de entităţi“.
Concluzia e una singură, actul care să lege cele două ONG-uri nu există, Asociaţia Română pentru Transparenţă e un organism naţional, iar cererea lui Victor Alistar de aprobare a suspendării din calitatea de funcţionar public este nulă de drept deoarece se bazează pe date false.
Codru Vrabie, „complice“
La această tărăşenie a participat, potrivit inspectorilor ANI, şi Codru Vrabie, care în calitate de director al Asociaţiei pentru Transparenţă a transmis cu bună ştiinţă, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, documente care nu corespund realităţii, doar pentru a-l ajuta pe Alistar să obţină suspen-darea din funcţie. Totodată, în aceeaşi situaţie se află şi Raluca Prună, care s-a ales şi ea cu o plângere penală tot pentru fals în declaraţii.
Şi funcţionar, şi avocat
Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, acesta nu este singurul lucru ilegal pe care lupul moralist, Victor Alistar, l-a comis. Astfel, inspectorii susţin că pe lângă faptul că Alistar s-a suspendat din funcţie pentru un motiv fals, acesta a exercitat şi profesia de avocat în timpul acestei suspendării, deşi avea statutul de funcţionar public. Legea privind statutul funcţionarului public prevede ca această categorie de personal nu poate desfăşura alte activităţi remunerate sau neremunerate în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale, ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public sau privat. Potrivit declaraţiilor de avere date de Alistar, acesta a desfăşurat, începând cu data de 07.02.2004, diferite activităţi salarizate în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă. Începând cu 23.01.2007, Alistar a intrat în Baroul Bucureşti ca avocat definitiv. Conform Legii 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, exercitarea acestei profesii este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat. Numai că stindardul moralităţii n-a rezistat tentaţiei, obţinând bani din mai multe surse, chiar dacă acest lucru era ilegal. Pe lângă banii de la Asociaţia pentru Transparenţă, Alistar a obţinut aproape 15.000 de RON, potrivit Casei de Asigurări a Avocaţilor, în mod ilegal, cum de altfel şi-a exercitat şi calitatea de avocat. Drept urmare, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat şi Baroul Bucureşti pentru ca instituţia să îşi exercite acţiunea disciplinară împotriva lui Victor Alistar, având în vedere starea de incompatibilitate în care acesta s-a aflat.
Caz patologic
Dorinţa lui Victor Alistar de a deveni ministrul Justiţiei a devenit uşor patologică. Probabil pentru a intra mai uşor în acest rol, pe care poate că nu-l va juca niciodată în viaţa reală, Victor Alistar şi-a cumpărat o maşină identică cu cea folosită de demnitarii de la Ministerul Justiţiei, iar numărul de înmatriculare pe care şi l-a ales, B 06 WMJ, este „împrumutat“ de la Ministerul Justiţiei, în parcul auto al acestei instituţii existând vreo trei maşini cu numere de înmatriculare WMJ. De altfel, dorinţele lui Alistar sunt de ceva vreme în divergenţă cu multe ONG-uri civile în numele cărora vorbeşte acesta. Surse din interiorul unor ONG-uri, membre al Coaliţiei Opriţi Codurile, ne-au precizat că declaraţiile furibunde ale lui Alistar, în care anunţa că această coaliţie îl va da în judecată pe Traian Băsescu dacă va promulga Codurile, nu au fost făcute în urma consultării ONG-urilor, multe nefiind de acord cu acest tip de abordare. Semnificativă în acest sens este şi declaraţia Alinei Mungiu Pippidi, care a precizat, într-un interviu pentru Academia Caţavencu, că „Suntem sufocaţi de pseudosocietatea civilă, de organizaţii contra corupţiei sponsorizate de corupţi, de ciuvici şi alistari, e o perdea de fum din care nu totdeauna vezi că pădurea nu a ars, mai sunt copaci destui în picioare“.
ANI, o bilă albă în raportul CE
Proiectul de raport CE, remarcă activitatea Agenţiei Naţionale de integritate şi propune organismelor judiciare şi disciplinare continuarea cât mai grabnică a cazurilor pe care instituţia menţionată le-a sesizat. De asemenea, proiectul de raport recomandă ANI să continue parcursul verificării averilor, incompatibilităţilor şi conflictelor de interese. În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel local, proiectul de raport al CE invită la „îmbunătăţirea coordonării Strategiei Naţionale Anticorupţie, astfel încât să permită o identificare mai bună a zonelor vulnerabile şi de risc“. Documentul cere de asemenea implementarea în continuare a strategiilor locale dezvoltate la nivelul procuraturii, adaptate nevoilor locale, precum şi creşterea eficienţei acestora.
http://www.curentul.ro/
Posts
No comments:
Post a Comment