LA CE SUNT BUNI TATULICII SI BUCURENCII. Societatea Civila VINTU SRL. Realitatea TV si Monkey Channel fac 1.000.000 de euro prin Sorin Freciu in campania "ecologistica" "Mai Mult Verde"

La finalul unei laudabile campanii de impadurire bazata pe voluntariat, trustul Realitatea Media a castigat, prin una din firmele sale, mai multe licitatii prin care urmeaza sa impadureasca peste 100 de hectare la preturi de patru ori mai mari decat cele de pe piata.

Jurnalistii de la Observator au dezvaluit ca The Money Channel Consulting, firma detinuta de Realitatea Media impreuna cu jurnalistul Sorin Freciu, a castigat 1 milion de euro pentru 100 de hectare de puieti plantati numai in judetul Timis, suma fiind de patru ori mai mare decat cea cu care ar impaduri Romsilva aceeasi suprafata.

Licitatiile au fost organizate in luna decembrie, dupa ce Fondul de Mediu, in calitate de reprezentant al statului roman, a hotarat sa impadureasca aproape 4.000 de hectare in toata tara, punand la dispozitie 30 de milioane de euro din banii stransi prin taxa auto prin intermediul a 30 de consilii judetene.

Valerian Solovastru, director general Romsilva, considera ca preturile sunt exagerat de mari si nu intelege cum se justifica. "Preturile sunt foarte mari. Ori sunt adusi puietii din strainatate, ori este folosita o tehnologie foarte costisitoare dar eu cred ca padurea este aceeasi si ar putea creste si cu mai putin", a declarat acesta.

Conform paginii de achizitii publice, pentru acest milion de euro The Money Channel Consulting va face "reconstructia ecologica forestiera pe terenuri degradate in Sacalaz si Ghizela din judetul Timis".

Contactat de jurnalistii de la Observator, Sorin Freciu, actionar la The Money Channel Consulting, a explicat: "Nu stiu milionul respectiv exact ce cuprinde in spate. Dar e extrem de detaliata toata situatia si e o treaba cat se poate de transparenta. Nu se poate sa vina Romsilva si sa zica: 'eu pot sa impaduresc cu 3 lei".

Romsilva nu este insa singura firma care ridica semne de intrebare, o alta firma participanta la licitatie cerand de 5 ori mai putini bani decat The Money Channel Consulting.

Situatia nu este singulara, la Mehedinti fiind la fel. The Money Consulting a castigat tot 1 milion de euro, pentru mai putine hectare de impadurit dar licitatia a fost contestata de una din firmele participante.

Presedintele Administratiei Fondului pentru Mediu, Vlad Marcoci, spune ca nu cade in responsabilitatea sa sa gestioneze banii destinati impaduririlor, consiliile judetene fiind cele care stabilesc ce fac cu ei.

"Fondul de mediu nu realizeaza licitatia si pentru mine este un lucru foarte bun si foarte linistitor", a declarat Marcoci.

Licitatiile de impadurire au fost precedate de campania bazata pe voluntariat desfasurata de postul Realitatea TV, "Romania prinde radacini", demarata in 2008 la Suceava.
Ziare.com

Circul de facut bani Mai Multi Verzisori in buzunarele Realitatea-Catavencu:

"Peste 2000 de voluntari au sădit cel puțin câte un puiet într-o zonă defrișată din Comănești, județul Bacău,  în cea de-a treia zi a campaniei “România prinde rădăcini”. Numărul voluntarilor prezenți a fost peste așteptările organizatorilor de la Realitatea TV, sprijiniți de Petrom, în parteneriat cu Mai Mult Verde și Romsilva. Plantările au depășit suprafața estimată (cca. 5 hectare reîmpădurite), iar vremea frumoasă a contribuit la eficiența voluntarilor.

Startul acţiunii de împădurire a fost dat în cursul dimineţii pe dealul Lăloaia, unde s-au adunat elevi, funcţionari publici, pompieri, jandarmi, poliţişti, cadre sanitare, profesori şi politicieni.

Numeroasele personalități publice prezente la Comănești au dublat semnificația evenimentului din ultima zi de campanie, alocată județelor afectate de inundații și defrișări din Moldova.  Premierul Călin-Popescu Tăriceanu a plantat câțiva molizi și paltini în numele soției, copiilor și tatălui său.

"Aceşti copaci îi plantez pentru familia mea, pentru soţie şi copii, dar să nu-l uit pe tatăl meu, care a fost un mare iubitor de natură şi de drumeţii”, a declarat premierul.

Și alte personalități din sfera politică și-au înscris numele pe plăcuțele copăceilor plantați de ei: Attila Korodi, Mariana Câmpeanu,  Raluca Turcan, Relu Fenechiu sau Robin Barnett, amabasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, invitat-special în cadrul campaniei. Dintre vedete, au luat parte la plantare Mona Nicolici și Dragoș Bucurenci, sportivii Doina Melinte şi Ionuţ Iftimoaie.

Un localnic din Comănești a donat o parcelă proprie organizatorilor, cu scopul de a fi reîmpădurită. “Trebuie să rămână şi după noi ceva, pentru cei care vin după noi”, a explicat localnicul gestul caritabil.

Campania "România prinde rădăcini" este inițiată de Realitatea Tv, în parteneriat cu RNP Romsilva, MaiMultVerde și  susținută de Petrom.

Campania și-a propus ajutorarea comunităților românești afectate de inundație, prevenirea și reducerea riscului inundațiilor în anii următori și repopularea domeniului silvic prin plantarea de puieți.

În următorii cinci ani, reîmpăduririle vor continua sistematic la propunerea specialiștilor Romsilva, care asigură puieții și logistica necesară plantelor. Acțiunea din 28-30 octombrie face parte din campania Cod Verde, inițiată de grupul de presă Realitatea-Cațavencu."

SENATORUL Iulian Urban semnaleaza: Nou scandal in privinta Catedralei Mantuirii Neamului. ANTICRESTINII ONG, tablagii "societatii civile" Toma-Alistar-Pirvulescu-Muingiu, ataca din nou Biserica Ortodoxa Romana

Vezi si www.romaniamurdara.ro

AZI, LA JUDECATA COLEGILOR. Cazul şantajiştilor Roşca şi Chirieac intră pe turnanta Parchetului si a asociatiilor de media

Vrabie, bănuit de sustrageri de documente în scopul şantajului la adresa şefului ANI
Scris de George Roncea
Bomba de presă a publicaţiei „Curentul“ - scandalul şantajului la adresa şefului ANI, Cătălin Macovei, devine de la o zi la alta o poveste din ce în ce mai complexă. Şantajul a fost precedat de sustrageri de documente, de acţiuni cu caracter informativ dirijate împotriva conducerii ANI, măsuri ce par a face parte dintr-un plan mai vast organizat de autori deocamdată necunoscuţi, dar care pot fi bănuiţi. Vechea întrebare Cui prodest? - cui foloseşte - ar duce la un răspuns simplu, mai ales dacă ne uităm şi la apartenenţa celor bănuiţi - liniile politice de unde provin. Mai vechiul nostru client, controversatul Vrabie Răzvan, a fost, se pare, ciripitorul gureş al lui Ciripoi - nickname-ul lui Sorin Roşca Stănescu, şantajist exclus de pe sticlă chiar şi de colegii săi de la Realitatea lui Vîntu.
Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Cătălin Macovei, a sesizat Comisia de Evaluare a Consiliului Naţional de Integritate cu privire la posibila deţinere de către jurnalistul Sorin Roşca Stănescu de înscrisuri puse la dispoziţia sa de personal din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi la eventuale scurgeri de informaţii din cadrul instituţiei, a informat, miercuri, ANI, într-un comunicat.
ANI arată că, în urma publicării de către presa centrală a stenogramelor discuţiilor purtate de jurnaliştii Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac, au rezultat indicii cu privire la sustragerea de documente şi informaţii specifice Agenţiei Naţionale de Integritate, de către acelaşi personal din cadrul instituţiei împotriva căruia ANI a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru sustragere de înscrisuri.
Astfel, ANI a făcut denunţ penal la PICCJ, trimisă pentru soluţionare Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), împotriva foştilor angajaţi Fănel Nicolae Burciu, Carmen Florentina Fluture, Anişoara Câmpeanu şi Ilie Andreea. DIICOT a comunicat luni ANI că a declanşat urmărirea penală faţă de Fănel Burciu şi Carmen Fluture, existând indicii privind constituirea unui grup infracţional organizat, cercetările fiind în desfăşurare.
„De asemenea, Agenţia Naţională de Integritate solicitase anterior extinderea cercetărilor faţă de domnul Răzvan Codru Vrabie, membru în Consiliul Naţional de Integritate, despre care se presupune că a determinat şi sprijinit sustragerea de către personalul Agenţiei de documente şi/sau informaţii specifice activităţii instituţiei, precum şi faţă de domnul Sorin Roşca Stănescu, care a publicat în ziarul «Ziua» anchete bazate pe documente ce privesc activitatea ANI şi despre care se presupune că i-ar fi fost puse la dispoziţie de către foşti angajaţi ai instituţiei“, arată ANI.
Aşadar, Vrabie, cel care cerea sancţionarea colegei noastre Dana Iliescu, Vrabie, fostul angajat al lui Bogdan Olteanu, Vrabie, cel care ridica un sac de bani din enşpe slujbe de nimic, Vrabie, care îşi exprima tristeţea irepresibilă şi ipocrită că a apărut la vedere, public, cazul de şantaj, Vrabie, cel care a coordonat aşa-zisele ONG-uri „independente“ să ceară CNI-ului anchetarea lui Cătălin Macovei, Vrabie este deci suspectat de ciocofoneală şi a intrat pe måna Parchetului. Sunt momente în care simţi că Dumnezeu nu stă cu måinile în sån. Aceleaşi ONG-uri independente au fost implicate şi în acţiunea de respingere a Referendumului.

Ion Iliescu dă indicaţii preţioase

Pentru a înţelege mai exact cui îi sunt dragi acţiunile unora ca acest Vrabie, vi-l citez pe Ion Iliescu: „La începutul campaniei electorale, ONG-urile au sesizat Avocatul Poporului cu privire la «fraudarea morală a alegerilor» de către preşedintele Traian Băsescu. Sesizarea a fost semnată de Agenţia de Monitorizare a Presei - Active Watch, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency International România.
Apreciez această acţiune perfect democratică... acest referendum nu are nicio finalitate deoarece abia după referendum ar trebui întreprinse demersuri parlamentare pentru modificarea Constituţiei. Acest capriciu băsescian complică procesul electoral, putånd deveni sursa de nereguli şi fraude electorale, încărcånd bugetul, şi aşa fragil cu cheltuieli suplimentare... cea mai bună poziţie a electoratului ar trebui să fie aceea de IGNORARE a acestui referendum, dacă el, totuşi, va fi organizat“.
Criminalul cu mâinile roşii de sânge mai aberează încă pe tema asta, pe blogu' lui, dar n-am mai avut răbdare să-l citez integral. Bătrânul edecar trage de sfori pe toate canalele posibile, iar poziţiile sale de Tătuc arată evidenţa implicării sale în toate gesturile aşa-zis independente ale organizaţiilor atârnătoare de oamenii lui Vîntu sau ai PSD, ori ai PNL, cum este Toma sau starul Alistar, sau Renate Weber, ori chiar păsăroiul nostru care îşi dorea pervers să o ciufulească pe Dănutza.

Vrabie - ciripitorul lui Ciripoi?

Acţiunea lui Răzvan Codru Vrabie - pretinsă voce a „societăţii civile“, totodată funcţionar al Consiliului Naţional de Integritate, care instiga ONG-uri din perimetrul Vîntu-PSD să iniţieze o acţiune de „pedepsire“ a şefului ANI, Cătălin Macovei, s-a întors împotriva sa. ONG-urile dragi lui Ion Iliescu au cerut convocarea de urgenţă a Consiliului Naţional de Integritate, forul care supraveghează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, punând totodată în discuţie demiterea preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, după dezvăluirile din „Curentul“ privind discuţiile sale cu doi pseudo-ziarişti/şantajişti Roşca&Chirieac.
Macovei a cerut Consiliului să convoace de urgenţă Comisia de Evaluare care să îl audieze în legătură cu discuţiile în trei apărute în presă, precizând că nu poate face publice mai multe detalii, întrucât s-ar dezvălui informaţii ce ar putea aduce atingere siguranţei naţionale. Lucrările plenului CNI sunt publice spre deosebire de cele ale Comisiei de Evaluare, care este formată din doar cinci membri ai Consiliului. Cererea de constituire de urgenţă a Comisiei a fost acceptată în unanimitate de CNI, iar la audierea de către Comisia de Evaluare, Macovei a dat în vileag şi două informări privind stadiul plângerilor penale făcute atât de foşti angajaţi ai ANI pe numele celor din conducerea instituţiei, cât şi invers.
Plângerile penale formulate de foştii angajaţi ai ANI împotriva conducerii au fost respinse ca neîntemeiate, dar reclamaţiile formulate la Parchet de conducerea instituţiei împotriva angajaţilor sunt în cercetare. Prezent în plenul CNI alături de Cătălin Macovei, secretarul general al ANI, Horia Georgescu, a precizat că dosarul aflat în cercetare la DIICOT privind posibile scurgeri de informaţii şi o posibilă sustragere de documente din ANI a pornit în urma unei verificări interne care a început în septembrie 2008. În octombrie, procurorii DIICOT au început urmărirea penală faţă de trei foşti angajaţi ai agenţiei în acel dosar, iar, mai recent, şefii ANI au cerut extinderea cercetărilor din dosar şi faţă de Codru Vrabie, membru al CNI, dar şi faţă de Sorin Roşca Stănescu.
Macovei a argumentat cererea de extindere a cercetărilor din dosar faţă de Vrabie şi Roşca Stănescu arătând că în cazul primului, în opinia sa, există indicii temeinice care să ateste implicarea sa în sustragerea de documente, în cazul celui de-al doilea temeiurile fiind chiar materiale de presă publicate de „Ziua“, subiecte pornite pe baza unor documente sau informaţii din Agenţie. Georgescu a precizat că procurorii DIICOT au ridicat deja în cadrul anchetei două computere de la ANI.
Pe scurt, o afacere clară cu caracter infracţional ce avea ca scop obţinerea unor date în scop de şantaj. Solicităm cititorilor noştri să-şi dea singuri cu opinia şi să ghicească cine ar putea fi beneficiarii şi comanditarii operaţiunii? Sau, mai simplu, să urmărească blogul lui Ion Iliescu să vadă dacă acesta „apreciează (şi) această acţiune perfect democratică“...

Cazul şantajiştilor Roşca şi Chirieac intră pe turnanta Parchetului
Curentul - Joi, 19 noiembrie 2009

© Curentul

MAFIOTII SOCIETATII CIVILE contra Referendumului pentru Parlament. Cine sunt cele mai mari 4 rasnite ale Realitatea TV si capusele pro democratiei FNI

"Cele mai mari 4 ONG-uri din Romania" si "Societatea civila impotriva lui Basescu", a titrat Realitatea TV ieri - si, desigur, o va face si astazi, referindu-se la niste organizatii para-civile pe care le-am prezentat cu dovezi irefutabile ca fiind, de fapt, angajate cu toatele la Coalitia KAZ-GRIVCO-FNI a lui Patriciu-Voiculescu-Vintu, respectiv PNL-PSD-PC-Securitate-Soros. Mi-am zis sa va prezint eu cat de mari sunt. Lasand sumele astronomice vehiculate deoparte, vom constata ca, de fapt, imensa societatea civila e reprezentata de intre 5 si 12 oameni, de cele mai multe ori aceiasi, in frunte cu pensionabilul Mircea Toma si "anti-coruptii" sai "non-profit" cu BMW si Touareg. Desigur, totul "pro-democratie"! Iata datele:

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2007 ASOCIATIA "AGENTIA DE MONITORIZARE A PRESEI" cod unic de identificare: 18912239

Indicatori din BILANT	lei
A. Active imobilizate - total	5285
B. Active circulante - total	341644
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an	148963
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete	192681
F. Total active minus datorii curente	197966
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
I. Venituri in avans
J. Capitaluri proprii - total	197966
Fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc
Total capitaluri	197966
Indicatori din CONTUL REZULTATULUI EXERCITIULUI
Venituri din activitatile fara scop patrimonial - total - prevederi anuale	95709
Venituri din activitatile fara scop patrimonial - total - la 31.12.2007	348790
Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial - total - prevederi anuale	29973
Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial - total - la 31.12.2007	8289
Excedent din activitatile fara scop patrimonial - prevederi anuale	65736
Excedent din activitatile fara scop patrimonial - la 31.12.2007	340501
Deficit din activitatile fara scop patrimonial - prevederi anuale
Deficit din activitatile fara scop patrimonial - la 31.12.2007
Venituri din activitatile cu destinatie speciala - total - prevederi anuale
Venituri din activitatile cu destinatie speciala - total - la 31.12.2007
Cheltuieli privind activitatile cu destinatie speciala - total - prevederi anuale
Cheltuieli privind activitatile cu destinatie speciala - total - la 31.12.2007
Excedent din activitatile cu destinatie speciala - prevederi anuale
Excedent din activitatile cu destinatie speciala - la 31.12.2007
Deficit din activitatile cu destinatie speciala - prevederi anuale
Deficit din activitatile cu destinatie speciala - la 31.12.2007
Venituri din activitatile economice- total - prevederi anuale
Venituri din activitatile economice- total - la 31.12.2007	263064
Cheltuieli privind activitatile economice - total - prevederi anuale
Cheltuieli privind activitatile economice - total - la 31.12.2007	472085
Excedent din activitatile economice - prevederi anuale
Excedent din activitatile economice - la 31.12.2007
Deficit din activitatile economice - prevederi anuale
Deficit din activitatile economice - la 31.12.2007	209021
Venituri totale - prevederi anuale	95709
Venituri totale - la 31.12.2007	611854
Cheltuieli totale - prevederi anuale	29973
Cheltuieli totale - la 31.12.2007	480374
Excedent total - prevederi anuale	65736
Excedent total - la 31.12.2007	131480
Deficit total - prevederi anuale
Deficit total - la 31.12.2007
ALTE INFORMATII
CAEN privind activitatile fara scop patrimonial	Activitati ale agentiilor de presa
Efectivul de personal privind activitatile fara scop patrimonial	5
CAEN privind activitatile economice	Fara activitati economice sau financiare
Efectivul de personal privind activitatile economice sau financiare	5

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2008 ASOCIATIA PRO DEMOCRATIA cod unic de identificare: 10211579

Indicatori din BILANT	lei
A. Active imobilizate - total	226070
B. Active circulante - total	401755
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an	68063
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete	333692
F. Total active minus datorii curente	559762
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
I. Venituri in avans
J. Capitaluri proprii - total	559762
Fonduri privind activitatile fara scop patrimonial	0
Capitaluri Total	559762
Indicatori din CONTUL REZULTATULUI EXERCITIULUI	lei
Venituri din activitatile fara scop patrimonial - total - prevederi anuale	1173835
Venituri din activitatile fara scop patrimonial - total - la 31.12.2008	1173835
Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial - total - prevederi anuale	1457378
Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial - total - la 31.12.2008	1457378
Excedent din activitatile fara scop patrimonial - prevederi anuale
Excedent din activitatile fara scop patrimonial - la 31.12.2008
Deficit - prevederi anuale	283543
Deficit - la 31.12.2008	283543
Venituri din activitatile cu destinatie speciala - total - prevederi anuale
Venituri din activitatile cu destinatie speciala - total - la 31.12.2008
Cheltuieli privind activitatile cu destinatie speciala - total - prevederi anuale
Cheltuieli privind activitatile cu destinatie speciala - total - la 31.12.2008
Excedent din activitatile cu destinatie speciala - prevederi anuale
Excedent din activitatile cu destinatie speciala - la 31.12.2008
Deficit total - prevederi anuale
Deficit total - la 31.12.2008
Venituri din activitatile economice - total - prevederi anuale	40546
Venituri din activitatile economice - total - la 31.12.2008	40546
Cheltuieli privind activitatile economice - total - prevederi anuale
Cheltuieli privind activitatile economice - total - la 31.12.2008	35660
Rezultatul activitatilor economice
Profit - prevederi anuale	40546
Profit	4886
Pierdere - prevederi anuale
Pierdere
Venituri totale - prevederi anuale	1214381
Venituri totale	1214381
Cheltuieli totale - prevederi anuale	1457378
Cheltuieli totale	1493038
Excedent/Profit - prevederi anuale
Excedent/Profit
Deficit/Pierdere - prevederi anuale	242997
Deficit/Pierdere	278657
ALTE INFORMATII
CAEN privind activitatile fara scop patrimonial	Activitati ale altor organizatii n.c.a.
Efectivul de personal privind activitatea fara scop patrimonial	10
CAEN privind activitatile economice	Activitati de organizare a expozitiilor, targurilo
Efectivul de personal privind activitatile economice sau financiare	2

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2008 ASOCIATIA ROMANA PENTRU TRANSPARENTA cod unic de identificare: 12486550

Indicatori din BILANT	lei
A. Active imobilizate - total	118477
B. Active circulante - total	773704
C. Cheltuieli in avans	207
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an	3761
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete	665213
F. Total active minus datorii curente	779398
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
I. Venituri in avans	109229
J. Capitaluri proprii - total	779398
Fonduri privind activitatile fara scop patrimonial	0
Capitaluri Total	779398
Indicatori din CONTUL REZULTATULUI EXERCITIULUI	lei
Venituri din activitatile fara scop patrimonial - total - prevederi anuale
Venituri din activitatile fara scop patrimonial - total - la 31.12.2008	1567222
Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial - total - prevederi anuale
Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial - total - la 31.12.2008	767533
Excedent din activitatile fara scop patrimonial - prevederi anuale
Excedent din activitatile fara scop patrimonial - la 31.12.2008	799689
Deficit - prevederi anuale
Deficit - la 31.12.2008
Venituri din activitatile cu destinatie speciala - total - prevederi anuale
Venituri din activitatile cu destinatie speciala - total - la 31.12.2008
Cheltuieli privind activitatile cu destinatie speciala - total - prevederi anuale
Cheltuieli privind activitatile cu destinatie speciala - total - la 31.12.2008
Excedent din activitatile cu destinatie speciala - prevederi anuale
Excedent din activitatile cu destinatie speciala - la 31.12.2008
Deficit total - prevederi anuale
Deficit total - la 31.12.2008
Venituri din activitatile economice - total - prevederi anuale
Venituri din activitatile economice - total - la 31.12.2008	346471
Cheltuieli privind activitatile economice - total - prevederi anuale
Cheltuieli privind activitatile economice - total - la 31.12.2008	581005
Rezultatul activitatilor economice
Profit - prevederi anuale
Profit
Pierdere - prevederi anuale
Pierdere	234534
Venituri totale - prevederi anuale
Venituri totale	1913693
Cheltuieli totale - prevederi anuale
Cheltuieli totale	1348538
Excedent/Profit - prevederi anuale
Excedent/Profit	565155
Deficit/Pierdere - prevederi anuale
Deficit/Pierdere
ALTE INFORMATII
CAEN privind activitatile fara scop patrimonial	Activitati ale altor organizatii n.c.a.
Efectivul de personal privind activitatea fara scop patrimonial	5
CAEN privind activitatile economice	Activitati ale altor organizatii n.c.a.
Efectivul de personal privind activitatile economice sau financiare	5

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2008 FUNDATIA "CENTRUL DE RESURSE JURIDICE" cod unic de identificare: 11341550

Indicatori din BILANT	lei
A. Active imobilizate - total	1299039
B. Active circulante - total	4085219
C. Cheltuieli in avans	4881
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an	14796
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete	4075304
F. Total active minus datorii curente	5374343
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
I. Venituri in avans
J. Capitaluri proprii - total	5374343
Fonduri privind activitatile fara scop patrimonial	0
Capitaluri Total	5374343
Indicatori din CONTUL REZULTATULUI EXERCITIULUI	lei
Venituri din activitatile fara scop patrimonial - total - prevederi anuale	2094333
Venituri din activitatile fara scop patrimonial - total - la 31.12.2008	2094333
Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial - total - prevederi anuale	2109702
Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial - total - la 31.12.2008	2109702
Excedent din activitatile fara scop patrimonial - prevederi anuale
Excedent din activitatile fara scop patrimonial - la 31.12.2008
Deficit - prevederi anuale	15369
Deficit - la 31.12.2008	15369
Venituri din activitatile cu destinatie speciala - total - prevederi anuale
Venituri din activitatile cu destinatie speciala - total - la 31.12.2008
Cheltuieli privind activitatile cu destinatie speciala - total - prevederi anuale
Cheltuieli privind activitatile cu destinatie speciala - total - la 31.12.2008
Excedent din activitatile cu destinatie speciala - prevederi anuale
Excedent din activitatile cu destinatie speciala - la 31.12.2008
Deficit total - prevederi anuale
Deficit total - la 31.12.2008
Venituri din activitatile economice - total - prevederi anuale	198473
Venituri din activitatile economice - total - la 31.12.2008	198473
Cheltuieli privind activitatile economice - total - prevederi anuale	165029
Cheltuieli privind activitatile economice - total - la 31.12.2008	165029
Rezultatul activitatilor economice
Profit - prevederi anuale	33444
Profit	33444
Pierdere - prevederi anuale
Pierdere
Venituri totale - prevederi anuale	2292806
Venituri totale	2292806
Cheltuieli totale - prevederi anuale	2274731
Cheltuieli totale	2274731
Excedent/Profit - prevederi anuale	18075
Excedent/Profit	18075
Deficit/Pierdere - prevederi anuale
Deficit/Pierdere
ALTE INFORMATII
CAEN privind activitatile fara scop patrimonial	Activitati ale altor organizatii n.c.a.
Efectivul de personal privind activitatea fara scop patrimonial	12
CAEN privind activitatile economice	Activitati ale altor organizatii n.c.a.
Efectivul de personal privind activitatile economice sau financiare	1

KLAUS IOHANNIS, ALEGEREA MAFIEI PNL - VIDEO. Sibiu, capitala europeana a fraudelor de sute de milioane de euro. Carabulea, clientul anti-Muzeul Astra

>>> Blestemaţii din Postul Paştelui!
Investiţiile Primăriei Sibiu ameninţă viitorul muzeului ASTRA din Pădurea Dumbrava !

PNL a înaintat oficial propunerea ca primarului Sibiuluil, Klaus Iohannis, să ocupe poziția de prim ministrul al României în cazul în care Guvernul Boc 2 pică la moțiunea de cenzura. Jocurile slabe ale PNL, acceptul dat de Iohannis și făcăturile politice de imagine duc Sibiul și România în ridicolul extrem.

În condițiile în care presa locală aplică cenzura pe subiectele în care Iohannis este parte în procese și cercetări pentru retrocedări ilegale de imobile, nu e de mirare că Iohannis este soluția "salvatoare" a țării. Câte rușine!

După ce ne-a fost predată la ceas de seară, în regia DNA, lecţia bucureşteană „Băneasa Investment“, am înţeles cum se leagă afacerile a doi mari jucători imobiliari sibieni. Primul - primarul Klaus Iohannis, al doilea - miliardarul Ilie Carabulea. Impulsionaţi puternic de găştile de afaceri care le stau în coastă, Iohannis şi Carabulea proiectează cartiere rezidenţiale şi parcuri de distracţie tocmai în Pădurea Dumbrava, dar mai mult, în proximitatea a două centre de maxim interes turistic: Muzeul în aer liber ASTRA şi comuna Răşinari, două dintre reperele româneşti aflate la marginea Sibiului.

Nervul cu care primarul Iohannis este dispus sa arunce peste 55 de milioane Euro „investitorilor“ strategici de casă şi indirect lui Carabulea nu pare să fie temperat nici de semnalele venite din partea societăţii civile şi nici de apelul la bun simţ.

Să ne lămurim puţin cu ... criza

În lumea largă avem criză economică şi nici măcar americanii nu o mai duc atât de bine, în ciuda noului preşedinte cu rădăcini în sărăcia Terrei, Africa! La Sibiu lucrurile se vad însă altfel, suntem bine sănătoşi, avem pofte mari şi dacă tot nu mai avem circ pe motive culturale, acum a venit vremea să avem o mega-scaldătoare intitulată frumos „Ştrand municipal - Zonă de agrement“. Totul la preţul promoţional şi incert de numai 55 milioane Euro.
Iniţiativă a primarului Klaus Iohannis, proiectul se doreşte realizat fără nici un comentariu exact în Pădurea Dumbrava. Îndărătnic şi lipsit de ca-pacitate de comunicare, aşa cum îl ştim, primarul refuză orice dialog pe subiectul locaţiei (fostele depozite de armament) ca şi cum presiuni invizibile îl determină să impună proiectul.
Simultan cu proiectul primarului Iohannis, magnatul Ilie Carabulea îşi pregăteşte, la rându-i, o mega-investiţie tot în Pădurea Dumbrava, pe fosta fabrică de covoare Sitex. Investi-ţie dorită în buza Muzeului ASTRA, menită evident să distrugă giuvaierul culturii şi tradiţiilor româneşti.

Legătura dintre cele două proiecte

Deşi par lipsite de legătură, cele două investiţii de zeci de milioane de euro sunt legate, ombilical, de câteva aspecte ce pot fi uşor sesizate: 1. În primul rând, cartierul rezidenţial visat de Ilie Carabulea are nevoie de in-frastructură pentru a putea deflui cele câteva mii de persoane care se presu-pune că vor locui în pădure. 2. Apoi, cartierul magnatului trebuie să se racordeze la o reţea de canalizare, apă inexistentă astăzi, dar pe care proiectul primarului Iohannis le-ar aduce gratis la uşa lui Ilie Carabulea. 3. Este cunoscut faptul că firmele lui Carabulea sunt cuplate cu firmele protejate ale primarului Iohannis, atât în proiectele de infrastructură locale dar mai ales în tărăgănata centură ocolitoare a Sibiului. Prin urmare, nu ar strica o nouă afacere de zeci de milioane de euro care să fie derulată cu firmele de casă ale celor doi decidenţi locali.

Argumentul Primăriei, un document ilegal!

La baza iniţiativei primarului Klaus Iohannis, stă Hotărârea nr. 39 a Consiliului Local Sibiu din 28.02.2007. Iniţiat de acelaşi primar Iohannis, proiectul transformă, dintr-un condei, 18 Hectare de pădure în teren cu construcţii. Specialişii cadaştrii susţin că această manevră de extindere a spaţiului construit la fostele depozite de muniţie, de la 4,9 Ha la peste 18 Ha este ilegală. Mai mult, pentru a nu se cunoaşte în realitate situaţia din teren, la mai bine de doi ani de la adoptarea iniţiativei primarului Iohannis, nu a fost realizată ridicarea topo, singura în măsură să arate câţi copaci sunt în pădure şi câţi urmează să fie tăiaţi.

Dezbaterile publice - o bătaie de joc

Demonstraţia faptului că primarul Iohannis are o temă de îndeplinit, chiar cu riscul de a pierde mandatul din 2012, poate fi susţinută fie şi numai prin bătaia de joc comandată personal în cadrul dezbaterilor publice pe marginea „Ştrandului“. Absent permanet al dezbaterilor, primarul Iohannis trimite la dezbateri 15 - 20 de angajaţi ai Primăriei Sibiu care ocupă locurile în sală şi totodată „reprezintă“ poporul deşi sunt sub mandat administrativ. Singurul vorbitor permanent desemnat de primar, este arhitectul şef al oraşului, Dorin Laschescu, personaj depăşit de evenimente fie şi numai pentru că interimatul său a expirat legal de foarte multe luni. Însă cel mai grav în ca-drul dezbaterilor îl reprezintă faptul că nici una dintre poziţiile exprimate fie de Ordinul Arhitecţilor, fie de specialişti în materie de mediu, fie de activişti civici nu sunt luate în considerare. Prin urmare, Primăria Sibiu, la comanda primarului Iohannis organizează dezbateri exclusiv pentru a bifa o procedură prevăzută de lege şi nimic mai mult.

Blesteme de aici şi de dincolo ...

Pentru că nimic nu rămâne fără urmări, la ultima dezbatere nu puţini au fost cei care au cerut să îi fie transmise primarului nemulţumirile dar mai ales reproşurile pentru iniţierea proiectului „Ştrand municipal - Zonă de agrement“. Mai mult, sesizând sfidarea angajaţilor Primăriei Sibiu aflaţi la dezbatere, doi dintre vârstnicii participanţi nu au avut rezerve să declare: „Vă blestem pe cei care veţi tăia această pădure, pe cei care aţi transformat-o dintr-un condei în construcţii“ ... „Am 74 de ani şi nu ştiu cât mai trăiesc. Dar, n-aş vrea să mă răscolesc acolo unde voi fi la aflarea veşti că dumneavoastră, totuşi, aţi făcut un lucru fără cap, în detrimentul sibienilor. Zău că blestemul ar trebui să vă urmeze“!

Pentru ce ne sfidează primarul Iohannis?

„Noi avem planul făcut pentru acel loc. Sigur, un alt ştrand se poate face oriunde, dar noi pentru această locaţie avem planul“, declară Ioha-nnis ziarului Tribuna patronat de Ilie Carabulea. Cu alte cuvinte, poporul poate să ceară orice, poate aduce ar-gumente de orice factură pentru că primarului şi găştii de afaceri nu-i pasă chiar dacă ambiţia lui Iohannis va fi făcută şi deja consumă banul public.

O singură voce politică, restul ... tăcere!

Deşi proiectul mega-ştrandului în-cepe să facă suficiente valuri pentru a fi cunoscut de politicienii locali, PSD şi PD-L aflate la guvernare tac şi parcă nu cunosc dimensiunea afacerii aflată în laboratoarele conexe Primăriei Sibiu. Singurii care au adoptat o poziţie publică sunt Conservatorii sibieni, care, prin vocea preşedintelui Gheorghe Tuluc au denunţat proiectul arătând că dincolo de pădurea care se va pierde va fi afectat şi Muzeul ASTRA.

În deserviciul local - presa sibiană

Am afirmat şi mai sus faptul că presa locală cotidiană caută să evite subiectul. Dacă Tribuna este lesne de înţeles de ce „traduce“ potrivit intereselor promovate de patronat, acelaşi lucru îl face şi Sibiu Standard, care pare să fie interesat tot prin intermediul patronatului de o eventuală felie din proiect. Asistăm prin urmare la o manipulare publică prin omisiune, câtă vreme nici televiziunile locale nu abordează subiectul în valoare de 55 de milioane Euro.

Argumente de care Primăria Sibiu refuză de luni de zile să ţină cont

În cadrul dezbaterilor publice, specialişti în diferite domenii au prezentat o serie de riscuri şi efecte negative generate de proiectul prima-rului Iohannis. Primul şi cel mai im-portant este acela al dispariţiei faunei specifice pădurii, aflate deja pe cale de dispariţie. Monitorizările efectuate în ultimii ani arată că numărul iepurilor, căpriorilor, urşilor şi lupilor a ajuns la cote care tind spre zero. Al doilea argument este legat de dispariţia florei, odată cu defrişarea copacilor şi apariţia factorului uman, demonstrat ca unul eminamen-te nociv mediului. Al treilea argument vizează poluarea mediului, în condiţiile în care zona va fi asaltată de zeci de mii de maşini, de oameni cu tot ce produce o astfel de aglomerare. Dacă la momentul aprilie 2009 Primăria Sibiu încă nu a comandat un studiu de impact pe mediu, devine clar şi evident faptul că nu se doreşte abordarea realistă a proiectului. Al patrulea argument vizează capacitatea de recuperarea a investiţiei, ţinându-se cond de faptul că din 12 luni 4 sunt cu îngheţ şi cel mult 4 pot fi considerate „estivale“. Mai listăm un al cincilea argument care ţine de bunul simţ şi anume nevoia de conectare la voinţa sibienilor şi nu la cea a unor personaje venite fie din Germania, Austria sau de la Cacova, dispuse la orice numai să îşi satisfacă orgoliile.

La Craiova se poate şi cu 10 milioane euro

Dacă la Sibiu mega-ştrandul costă câteva zeci de milioane de Euro, la Craiova, un alt primar, Antoniu Solomon are aceeaşi obsesie. Însă acolo suma propusă pentru investiţie este de 10 milioane Euro, iar suprafaţa proiectului este de trei ori mai mare decât cea de la Sibiu. Este adevărat că la Craiova nu se rad hectare de pădure şi nici nu se află la confluenţa intereselor imobiliare promovate de Ilie Carabulea.

Mai multe despre afacerile necurate ale "primarului-premier" AICI

Dacii liberi
Sibiu
România
E-Mail: office@daciiliberi.ro

PS VR: Legaturile lui Iohannis cu alte servicii, straine, nu sunt de neglijat...

MIZA SCANDALULUI ROMOSAN. Tismaneanu si cardul de deontologi au toate motivele sa se isterizeze. Dupa COTIDIANUL urmeaza curatenia in tot cotetul

Goana dupa gologani - asa definea, elegant, singura miscare rectilinie care ii anima pe profitorii tuturor regimurilor, regretatul Mihai Pelin - pe care mi-l inchipui cum zambeste acum, strengareste, cu ochii-i sclipitori, in fata zburatacelii din cotetul cu intelectuali. Cornel Nistorescu i-a intaratat bine daca dupa doar doua articole, Mircea Mihăieş: Între şuturi şi limbi pe bani si Anticomunistul V. Tismăneanu - un activist comunist devotat, a reusit sa starneasca un asemenea val de ura "intelectuala" udat si cu lacrimile lui "Volo" - "micul onanist", dupa cum il striga Tatiana Pauker pe str Grigore Mora a cartierului burgheziei rosii - varsate pe cearsaful gaurit al lui "Bijulica" si care au degenerat apoi in supuratia blogurilor de "elita". Tovarasii au facut rapid "front comun" iar Tismaneanu e, din nou, o victima a regimului fascist-nistoresc-mosieresc. Frustratul profesor inchipuit - "Hello, Univ of Maryland?, does Mr Tismaneanu has any classes? What do you mean Tasmanian-who?" - mai are si probleme de sex: se compara cu... comunistoloaga Annie Kriegel-Besse. De sub presul GDS, "francobufonul" Cristian Preda intervine, tovaraseste, ca sa-i linga ranile bietului condamnator de curte. Ce mai, scandalul e in toi: "intelectualii sunt linsati!", "salvati intelectualii!", sa vina Basescu sa ne apere ca suntem singuri!
In fond, sunt propriile lor texte; de ce i-o deranja atat de tare republicarea lor, gratis si de ce, Bubico Tismaneanu, printre sughituri, le defineste pe blogul sau drept "dejectii"? Nu sunt ale lui? Nu si-au definit ei drept misiune "dezvaluirea trecutului"? Iaca "Raport al comunismului" din chiar textele lui Tismaneanu, Mihaies, Liiceanu, etc. Sau a inceput sa le fie frica ca ii va lasa mamita din brate si, zdup, pe geam, in noaptea neagra... :)
Mihai Pelin le stia tot trecutul pe dinafara. Le citise fisele - inainte de a fi triate si distruse de cuplul Plesu-Patapievici si copilul lor tamp Dinescu -, cu toate actele lor, de pupincurism la Ceausescu, lasitate si colaborare abjecta, curvasaraie in grup cu cadrele CC al PCR, pentru o vizita la Paris sau aiurea - Ana Blandiana a strabatut intr-un singur an, dintr-un tur, 84 de tari!, vezi Orase de silabe sau America ogarului cenusiu - onanism intelectual si nu numai, homosexualitate scabroasa, mai ales in tabara "Catarilor de la Paltinis", si disidenta inchipuita, de fapt intretinuta de Moscova si Budapesta.
"Disidenta in cultura, intre mit si adevar", este un serial publicistic lansat de Mihai Pelin, in seria sa "Impotriva curentului", care ar merita republicat integral acum, poate chiar intr-un volum. Cat de bine le-a scos din arhivele Securitatii si le-a asezat, Pelin, toate piesele, in acest blestemat puzzle al retelei tradarii nationale, in care s-a incurcat singur, din prostie - si o spun cu toata simpatia si compatimirea -, si Traian Basescu. Si cat de multe le-a lasat, scrise, cu cheie. De exemplu: cateva fise absolut banale, despre Manolescu, Liiceanu, Plesu sau Dinescu, sunt strecurate in Cartea Alba a Securitatii. Le citesti si te-ntrebi de ce a consumat spatiul tipografic cu ele? Dupa ce le-am recitit cu mai mare atentie m-am dus la el - ne vedeam la unul din restaurantele sale preferate, de pe Dorobanti, cu gradina, aspect parasit - si i-am aratat ce subliniasem. Cateva cifre, aceleasi, in cele patru cazuri. A inceput sa rada cu pofta.
Revenind la goana dupa gologani, este clar ca ii doare rau faptul ca si-au pierdut tribuna de la Cotidanul, intretinuta de complexatul Buscu-RAAPPS, nu numai pentru ca nu mai au la dispozitie un spatiu de frectie si de ocupatie militarizata a spatiului public ci si pentru ca li s-a facut, brusc, o gaura la buzunar. Pentru trei vorbe, un scuipat si-un praz uscat, distinstii nostri deontologi, "teologi" si flatulentologi incasau de la mogulul Vantu 4000 de euro si mai bine. Pai sa nu urli acum la luna ca Bijulica-informatorica?
De cealalta parte, poate explica, barem unul dintre cei 7 (sapte) redactori sefi impotenti care s-au derulat pe la Cotidianul sub toate fetele lui Buscu-RAAPPS, daca nu chiar el, cum s-a dat o gaura de 5 (cinci) milioane de euro la ziar si cum, cu atatea scurgeri de elita pe hartie, tirajul ajunsese undeva la 2500 de copii vandute si retururi cat sa salvezi o padure tropicala. Pe acest fond, disperat pentru patron, a aparut Nistorescu. Si acum, cred ca a venit momentul sa mai descalcim un mister. O tara intreaga s-a intrebat: ce e cu zarva asta a cardului de deontologi si deontoloage; de ce s-a declansat "Scandalul Romosan"? Oare numai pentru ca e prieten cu Nistorescu. Aberant. Nistorescu are multi prieteni. Si care e vina lui: ca are un angajament semnat cu o zi inainte de plecarea sotiei, fara informari, dupa care lucreaza la fabrica de caramizi si apoi fuge din tara? Pai Mihnea Berindei avea doua nume conspirative si are tinut in "legatura operativa" si dupa emigrarea in Franta si CNSAS i-a dat ca n-a facut nici o politie politica!... Oare nu exista si o miza, pe langa razbunarea tampa a unei pseudo-jurnaliste sustinuta de un redactor sef adjunct semi-plagiator semi-retard?
Raspunsul e simplu: partea cea mai proasta pentru Vantu e ca, pe langa Cotidianul, si Catavencu se indreapta, atat pe BRAT si SNA, cat si la capitolul vanzari si cheltuieli, in aceeasi directie dezastroasa. Ca sa nu mai vorbim de Idei in dialog! Poate de aceea, dupa cum se zvoneste din ce in ce mai apasat, in profunzimea subiectului, se pare ca a fost lovit din prima Romosan. Oare cat de mult si-au inchipuit santaziaristii de dupa blocuri ai clanului Catavencu ca il pot pacali pe Vantu? Dupa instalarea lui Nistorescu, pentru curatenie, la Cotidianul, este la fel de firesc ca prietenul sau, un scriitor de valoare si un manager asijderi, care a reusit sa ridice o editura din nimic, in scurt timp si in ciuda mafiei AER-Humanitas, sa preia, pentru redresare, saptamanalul ingropat de aceleasi fete complexate de aceleasi false elite. Aceasta este, de fapt, explicatia pentru publicarea executiei lui Romosan, imediat dupa suspendarea temporara a articolului demascator demn de Scanteia si Brucan, pe site-ul Catavencu. Complexele unor parveniti onanisti au si remedii, totusi: cateva suturi bune, in fund. Profund!

CACIALMAUA Institutului-fantoma de "Istorie a Religiilor" PLESU-OISTEANU. Precizari in tara lui Eliade si Culianu - Un studiu cenzurat de Revista ROST

PRECIZĂRI IN ŢARA LUI ELIADE SI CULIANU

Formula “în patria lui Eliade si Culianu”, folosită de Teodor Baconsky în Dilema veche (nr. 239/ 11 sept. 2008) pentru a camufla cacialmaua numirii Institutului de istoria religiilor (ihr-acad) cu numele lui Culianu, am regăsit-o la dir. IHR Andrei Plesu în discursul din 20 oct. 2008, unde trebuia să escamoteze acel hocus pocus prin care Mircea Eliade a fost înlocuit printr-un Culianu înobilat de securistul Antohi cu titlul de “nou Eliade”. Evident, formula lui T. Baconsky (1), preluată de Pleşu (sau vice versa) conţine un fals: patria lui Culianu este patria ciuntită (de Bucovina de Nord, Basarabia si Cadrilater) a fostului asistent al lui Nae Ionescu de la Universitatea din Bucureşti. De fapt, menirea acestei false formule nu este aceea de a atrage atenţia asupra micşorării patriei lui Eliade, ci este de a-l coborî pe marele Eliade la nivelul lui Culianu. Formula a fost repetată de Pleşu după Baconsky pentru impunerea acestui neadevăr, pentru propagarea falsului prin care Culianu este făcut de-o potrivă cu Eliade. Dar “patria lui Eliade şi Culianu” este o formulă de-a dreptul vrăjitorească, ea având în sine capacitatea de a face pustiu în jur.
Atenţia celor înteresaţi de istoria religiilor în România lui Mircea Eliade, Nae Ionescu, Ioan G. Coman, Lucian Blaga, Constantin Micu-Stavilă, Mircea Vulcănescu, Irineu Mihălcescu, Vasile Gheorghiu (prof. teologie Cernăuţi), Th. Simensky, Gheorghe Muşu, Cicerone Poghirc, Sergiu Al-George, Arion Roşu, Angelo Moretta, Anton Dumitriu, Horia Stamatu, Vintilă Horia, Stan M.Popescu, Nichifor Crainic, Teodor M. Popescu, Benedict Ghius, Iustin Moisescu, D. Stăniloaie, etc., magic dirijată de formula repetată ritualic, “patria lui Eliade şi Culianu” se va focaliza negreşit pe cei doi, pe Eliade si Culianu, sau doar pe unul din doi (în orice caz nu pe Eliade căruia i se tot pun în cârcă închipuite vinovăţii politice, nicicând dovedite).
In nr. 83 din noiembrie 2008 al revistei Oglinda literară a apărut numele fişierului (“cacialmauaIIR”) în dreptul titlului articolului meu: Un hocus-pocus si o cacialma: numirea Institutului de Istoria Religiilor cu numele lui Culianu (p.3895). Faptul poate deruta în măsura în care mi s-ar putea atribui pe nedrept un gând pe care nu l-am avut, întrucât nu consider înfiinţarea Institutului de Istoria Religiilor (aflat sub tutela Sectiei de istorie a Academiei) o cacialma. In schimb, extrem de nepotrivită îmi pare numirea Institutului cu numele unui discipol al lui Eliade, dar si al lui Sergiu Al-George si Cicerone Poghirc (dintre profesorii români pe care i-a avut).
In articol notasem că Ioan Petru Culianu a scris în bio-bibliografia alcătuită în noiembrie 1990 că n-a apucat să fie angajat ca profesor asociat (sau conferenţiar) de istoria religiilor la Divinity School. De aici cacealmaua de a nesocoti poziţia academică si onorurile conferite lui Eliade, spre a da (în cadrele unui for academic) întâietate discipolului Culianu (nerecunoscut drept mare savant de mediul academic american şi nici de cel francez unde si-a trecut în zece ani doctoratul de Stat), numind Institutul de istoria religiilor întemeiat “sub auspiciile Academiei Române”, cu numele unui visiting professor la Chicago.
La un an de la moartea lui Eliade, un universitar american din şcoala de la Chicago scria despre Culianu că ar fi un “est-european” promiţător, după opinia lui Eliade, “the most promising young scholars in the History of Religion” (Kitagawa, 28 sept. 1987 în rev. Obs. Cult., nr.87/23 oct.2001). Aşadar, la data când lista celor cinci volume de istoria religiilor scrise de savantul I.P.Culianu era deja completă(2), în America era considerat un tânăr promiţător, si nicidecum savantul de renume mondial, marea personalitate comparabilă cu Eliade sugerată de formula lui Pleşu/Baconsky. In paranteză fie spus, recunoaşterea “internaţională” a savantului Culianu, atâta câtă este ea, se datorează ascocierii numelui său cu cel al lui Eliade, ceea ce a echivalat (uneori la propriu, cum s-a întâmplat cu Dicţionarul religiilor tradus în 15 limbi) cu o confiscare a gloriei lui Eliade (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Lichidarea lui Eliade prin tertipuri).
In total dezacord cu afirmaţiile lansate vreme de aproape două decenii despre “strălucita sa carieră” de istoric al religiilor, în bio-bibliografia redactată în vederea angajării permanente la Divinity School, I.P.Culianu consemnează că, luându-şi doctoratul de Stat în 1987, nu a predat istoria religiilor decât în anul universitar 1987-1988 si atunci doar ca “visiting professor la Divinity School si la Universitatea din Siena-Arezzo”.
Desigur, visiting professor (plătit cu ora) a fost si Sergiu Al-George, la Universitatea din Bucureşti. Dar ce diferenţă! E suficient să se citească “corespondenţa ştiinţifică si colegială, la rang de paritate” (apud. Alexandru Paleologu) purtată de Sergiu Al-George cu Jean Filliozat, Madelaine Biardeau, Claude Levi-Strauss, Giuseppe Tucci, Johannes Schubert, Pavel Poucha, etc (3) si să se compare scrisorile lui Sergiu Al-George către Eliade cu misivele din Italia si din Olanda trimise maestrului său de Culianu (v. Dialoguri întrerupte, Polirom, Iaşi, 2004).
Tot în nr. 83 al revistei Oglinda literară, în cea de-a treia parte a articolului meu Culianu în locul lui Eliade? (p.3858) s-a strecurat o greşală pe care n-am mai putut s-o îndrept, desi în site-ul meu (www.geocities.com/isabelavs/ ) o remediasem. Citind în volumul Convorbiri cu si despre Eliade (editor M. Handoca, Ed. Humanitas, Buc., 1998) înterviul lui Culianu din 1981, am crezut că la un moment dat el face referire la postul de radio din Bucureşti, de unde am dedus că a fost în ţară. De fapt, Culianu vorbise la BBC, iar cele scrise de mine despre revenirea în ţară nu aveau temei. Eroarea se înscria însă perfect în seria excepţiilor de la regulă pe care le semnalasem în comparaţia dintre Ion Omescu şi Culianu, exilaţi amândoi în 1972. Primul, o personalitate de valoare recunoscută în Occident, un specialist în Shakespeare premiat de Academia Franceză de care comuniştii din ţară se făceau că nu ştiu, că nu există, Ion Omescu fiind ostracizat, ca toţi ceilalţi exilaţi. In schimb, Culianu, care nu impresionase prin nimic ieşit din comun lumea istoricilor religiilor, era puternic mediatizat înainte de 1989 (de Oişteanu si Antohi) cu interviuri si recenzii în reviste academice.
La Institutul de Istoria Religiilor pe care Pleşu a ţinut să-l numească “Ioan Petru Culianu” se pare că a ajuns si biblioteca indianistului Arion Roşu. Îmbucurătoare este şi vestea că directorul interimar al institutului înfiinţat prin H.G. nr.32/ 9 ian. 2008 a desemnat pe unul din cei cinci angajaţi să fie secretar al Consiliului ştiinţific. Cum bine se ştie, Institutul de istoria religiilor înfiinţat de Andrei Pleşu în 1990 sub cupola Ministerului Culturii a funcţionat (condus de Radu Bercea) vreo 14 ani fără Consiliu ştiinţific. Să nu se repete ilegalitatea petrecută la Institutul “Sergiu Al-George”, noul institut “Ioan Petru Culianu” se mândreşte a-l avea drept secretar ştiinţific pe autorul următoarelor rânduri: “Vizitator care, initial, nu îti putea preciza câte luni va rămine la Chicago, Eliade s-a transformat de mult timp intr-o categorie, cumva genetică, a studiilor transcontinentale de istorie a religiilor. Acesta e si suportul prin care noua carte a lui Bryan Rennie [Changing Religious Worlds. The Meaning and End of Mircea Eliade. Religious Studies, Albany, State University of New York Press 2001, 306 p.] se justifica. In ceea ce ne priveste, acest meaning a survenit, cu toate volutele lui, in intervalul 1927-1943, pentru ca de acolo pina in 1967 sa se monumentalizeze tacerea ca sonorizare a unui sfirsit impus. De atunci încoace, nu exista in fond nici un semn definitiv ca prodigiosul înregistrat de Eliade a primit o comparabilă montură a receptarii, si aceasta nu e o operatie pe care trei schitari ale asimilarii si doua comentarii favorabile ei o vor putea dezlocui” (Eugen Ciurtin, în rev. Observatorul Cultural, nr. 92 din 2001).

Isabela Vasiliu Scraba

Eseist filosof, istoric al filosofiei
Membra a Uniunii Scriitorilor din Romania
Sectia Critica-Eseistica
_______
Note: 1. Invocând universalismul lui Cantemir, Teodor Baconsky consideră că între Universitatea din Bucureşti, politizată la maximum spre a scoate comunişti de nădejde (pe modelul lui Andrei Pleşu, secretar al Biroului Organizaţiei de Bază a tineretului comunist din Institutul de Istoria Artei), si Universitatea bucureşteană absolvită în 1928 de Mircea Eliade n-ar fi fost nici cea mai mică diferenţă. Dacă ar fi citit ultimul interviu al lui Culianu din decembrie 1990, ar fi aflat opinia ceva mai realistă a profesorului invitat la Divinity School “că în viaţa unui om care a trecut prin şcoala de tip marxist mai rămâne uneori un anumit tip de gândire simplistă”. Culianu se pare ca n-avea inocenţa lui Teodor Baconsky care nu poate distinge diferenţa între pregătirea universitară oferită de învăţământul de tip marxist (prelungit după 1989 in forme modificate conjunctural) si pregătirea lui Eliade cu personalităţi de anvergura intelectuală a unui Nae Ionescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Mircea Florian si ceilalţi profesori care pe atunci făceau faima universităţii bucureştene. Cum bine se ştie, după 1945 învăţământul superior românesc a fost golit de personalităţi (fie rămase în Occident, precum Mircea Eliade, Nicolae Herescu, etc., fie ucise sau întemniţate) si asezonat cu politruci în slujba ocupantului sovietic al ţării ciuntite.
Iată fragmentul din articolul lui Baconsky la care ne-am referit: “degeaba a reuşit cultura de sorginte cantemirească să pregătească –prin anii treizeci [pe Mircea Eliade] si, respectiv şaptezeci [pe membrul PCR, Culianu] ai veacului trecut –personalităţi care, salutar instalate la Universitatea din Chicago -[Eliade, cu un profesorat de trei decenii, ar fi fost, după Baconski, la fel de salutar instalat precum I.P. Culianu, ajuns acolo ca visiting professor] -, au contribuit [si Eliade, si Culianu, fără nici o diferenţiere între contribuţiile celor doi] atât de convingător la dezvoltarea unei ştiinţe si, respectiv, istorii generale a religiilor… E absurd să deţinem în patrimoniul românesc nume de asemenea anvergură [Eliade coborât spre a avea aceeasi anvergură precum Culianu] si să nu formăm cadrul menit să le valorifice moştenirea” (v. Teodor Baconski, Din polul opus, în rev. Dilema veche, nr. 239/ 11 sept. 2008). “Valorificarea moşternirii” ar reprezenta tocmai numirea cu numele lui “I.P.Culianu” a Institutului de Istoria Religiilor condus de Plesu, fapt nespecificat în articolul din Dilema veche, cacialmaua acestei numiri fiind prea din cale afară de evidentă.
2. La data când profesorul Kitagawa nu văzuse în Culianu acel savant de care se entuziasmează peste măsură istorici ai religiilor precum Patapievici, Pleşu, Oişteanu si Antohi, Ioan Petru Culianu îşi publicase deja cele cinci volume de autor. După Pleşu si ceilalţi, opera în cinci volume a lui Culianu (din care nici unul premiat de Academia Franceză, sau măcar de cea Italiană),“bate” opera stiinţifică în patruzeci de volume a lui Eliade, premiată de cele mai prestigioase academii occidentale. Iată desfăşurarea cronologică a volumelor de istoria religiilor publicate de Culianu: (a) licenţa din noiembrie 1975, Gnosticismo e pensiero contemporaneo: H. Jonas (1985); (b) Mircea Eliade (1978); (c) lucrarea de 3eme cycle din 1980, Experiences de l’extase (1984); (d) Eros et Magie a la Renaissance (1984) bazată pe licenţa de la Bucureşti din 1972 si (e) teza pentru doctoratul de Stat din 1987, Recherches sur les dualismes d’Occident. Analyse de leurs principaux mythes tipărită întâi la Lille. In rest, protejatul lui Eliade a editat separat părţi din volumele mai sus menţionate, a scris lucrări de beletristică şi a lucrat la volume colective. Cei care-i atribuie mai multe cărţi ştiinţifice le dublează sau triplează pe acestea cinci pornind de la faptul că ele au fost publicate cu nume diferite în franceză, italiană si engleză (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade si Culianu în universul minciunii post-decembriste).
3. v. Corespondenţa Sergiu Al-George în rev. Biblioteca indica, nr.3/1998, număr îngrijit de indianistul Vlad Sovărel, traducător din Mistica tantrică (Ed. Herald, Bucureşti, 2004, ed.II-a, 2008).