EXCLUSIV. A treia vizită a lui Geoană la Moscova. DOCUMENTE. Plus VIDEO de la Nasul

Candidatul PSD joacă interesul naţional la ruleta rusească

Scris de Victor Roncea 

Mircea Geoană, şeful PSD, dorit ca preşedinte de carton de Ion Iliescu - la råndul lui alesul şi conspiratorul Moscovei - a efectuat anul acesta mai multe vizite în Federaţia Rusă, fără a respecta normele legale şi uzanţele diplomatice şi de securitate, desemnate pentru al doilea om în stat. Cel puţin la una dintre cele două vizite cunoscute până acum, mai îndeplinea şi funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Pånă la a fi prezentate public de un avertizor anonim care l-a interpelat pe ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, prin intermediul unui portal de ştiri, aceste vizite au rămas secrete. Nici pånă astăzi Mircea Geoană nu a oferit lămuriri opiniei publice privind persoanele cu care a vizitat Piaţa Roşie şi natura discuţiilor efectuate pe långă zidul Kremlinului. Dacă toate acestea au fost întreprinse în interesul public, al romånilor, de ce atåta secretomanie şi lipsă de transparenţă? Ziarul „Curentul“ a mers pe urmele firului roşu scăpat de Geoană din måini şi a descoperit că este posibil ca acesta să fi efectuat o a treia vizită secretă la Moscova, solicitată în plină campanie electorală prezidenţială. Documentele intrate în posesia noastră arată că Geoană a fost solicitat să se deplaseze la Moscova „în viitorul cel mai apropiat“, acesta acceptånd termenii avansaţi prin ambasadorul rus la Bucureşti, Aleksandr Ciurilin, şi stabilind în aceeaşi zi două date posibile: „11-12 sau 16-17 noiembrie“.

Ambasadorul rus îl cheamă pe Geoană la ordin

Faptul că prima vizită a fost apreciată pe măsură, în folosul intereselor ruseşti, este demonstrat şi de existenţa unei o a doua deplasări, recunoscute forţat de Geoană, în urma primelor dezvăluiri, dar al cărei desfăşurător a fost păstrat, de asemenea, secret, de către candidatul prezidenţial al PSD, urmaşul lui Iliescu-KGB. Iar faptul că ambele deplasări secrete au fost apreciate pozitiv de către tovarăşii din Piaţa Roşie sau Piaţa Liubianka este constatat de interesul ruşilor de a-l chema din nou la ordine pe Geoană, de data aceasta în plină campanie electorală. Şi aceasta în contextul în care etalonul euro-atlantic reprezentat de Statele Unite ale Americii anunţase cu fermitate că nu poate organiza întâlniri oficiale de stat cu omologi din România, pe perioada campaniei.
Printr-o scrisoare parvenită preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, de la omologul său rus, Serghei Mironov, pe 26 octombrie, remisă prin intermediul ambasadorului Rusiei la Bucureşti, şeful PSD este chemat la Moscova şi solicitat să efectueze această vizită „în viitorul cel mai apropiat“.

Filmul celei de-a treia vizite

În urma investigaţiilor „Curentul“, am găsit şi scrisoarea lui Mironov şi pe cea a lui Ciurilin (pe care le prezentăm în facsimil) cât şi alte date, din care reiese că, în aceeaşi zi, Geoană răspunde pozitiv la minut şi îşi instruieşte stafful să stabilească imediat modalităţile de plecare. Consiliera sa, Corina Mavrodin, adusă după el din mediul ziaristico-diplomatic, este însărcinată împreună cu Dana Nica, managerul de campanie al candidatului Geoană, să stabilească organizarea vizitei, cu propunerile de date „11-12 sau 16-17 noiembrie“. Desigur, se ridică automat întrebarea: după ce avusesei deja două vizite în decurs de şase luni, ce putea fi atât de fierbinte încât, în plină campanie electorală şi, mai mult, în plină criză guvernamentală, când urmau să fie audiaţi şi votaţi în plen noii miniştri ai Cabinetului Negoiţă, să-ţi faci bagajele şi să părăseşti rapid ţara, la un simplu fluierat de la Moscova? Nu cumva şeful PSD urma să fie încredinţat că i se predă ştafeta de „om al Moscovei“, deţinută de Iliescu, cel care, la fel ca Geoană, într-un alt decembrie, 1989, se deplasa „sub gloanţe“ la Ambasada URSS, cu cercul său de complotişti ai FSN, ca să le spună ruşilor „cine suntem şi ce vrem“?

Un concediu învăluit în mister

În tot cazul, fără să pregete, Geoană îşi ia concediu de la Senat, în condiţiile descrise mai sus de devălmăşie parlamentară şi guvernamentală, la o dată care corespunde primei variante alese, respectiv pentru 9-11 noiembrie, 12 fiind joi, când în mod normal activitatea Senatului este redusă. Nimeni nu a înţeles la vremea respectivă de ce şi unde pleacă Geoană în vacanţă. Pe 10 noiembrie, şefa Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, declară de la microfonul Parlamentului României: „Îl invit pe domnul Geoană să se întoarcă din concediu, astfel încât să putem demara procedurile de audiere a miniştrilor. Îl invit în acelaşi timp să fie preocupat şi de soarta României. Criza economică şi politică nu stă pe loc cât dumnealui este în concediu. Îi reamintesc că înainte de a fi candidat la preşedinţie este preşedintele Senatului“. Geoană, nimic. În ciuda chemării disperate a colegei sale, îl descoperim pe 11 noiembrie la... Galeriile de Artă din Reşiţa. Ultima apariţie: orele 17.00. Geoană mai este văzut, apoi, după alte 24 de ore, la Sibiu, la o... lansare de carte. Desigur, rămâne de văzut unde a dispărut Geoană în timp ce Parlamentul, Guvernul şi ţara ardeau. Ce putea fi atât de important? Cert este că, aşa cum a ascuns primele două vizite şi nici până astăzi nu a oferit lămuriri şi informaţii credibile privind întâlnirile sale secrete de la Moscova, constatăm că pretendentul la scaunul de la Cotroceni, păpuşa lui Iliescu şi a mogulilor Vîntu, Patriciu şi Voiculescu - cu toţii reprezentanţi ai unor interese ruseşti - , este dorit şi chemat de stăpânii de la Răsarit de trei ori în doar câteva luni.

Dus la Kremlin după revolta de la Chişinău

Revenind la prima vizită dezvăluită public, întreprinsă la 27 aprilie 2009, este de subliniat că aceasta a avut loc la doar 20 de zile de la revolta tinerilor basarabeni înăbuşită în sânge la Chişinău, când subiectul era încă fierbinte, iar regimul Voronin nu-şi dăduse obştescul sfârşit. Geoană este chemat, de urgenţă, la Moscova şi revine la Bucureşti după doar 24 de ore, culmea!, pentru a participa la o şedinţă CSAT, dar fără a sufla un cuvinţel despre aşa-zisa vizită oficială şi discuţiile avute cu interlocutorii săi dintr-un stat rival NATO. Însăşi modul în care s-a realizat această vizită arată atât modalitatea intempestivă, cât şi latura de slugărnicie a şefului PSD faţă de o putere străină. Preşedintele Senatului nu a îndeplinit obligaţiile legale ale regulamentului Senatului în cazul unei delegaţii parlamentare în străinătate şi nici nu a anunţat Ambasada noastră la Moscova - care a aflat din presă despre incursiunea lui Geoană -, sursele noastre din MAE adeverind că dosarul diplomatic al relaţiilor României cu Rusia i-a fost înmânat senatorului PSD fără ca acesta să ofere lămuriri. Mai mult, conform informaţiilor noastre, Mircea Geoană a obligat inclusiv ofiţerii SPP care îi asigurau protecţia să-şi încalce toate regulamentele militare specifice muncii lor în cazul unei asemenea deplasări externe, punându-i în faţa faptului împlinit în avionul privat furnizat de amicul său, Ion Ţiriac.

Pe firul roşu al GRU şi KGB

Despre această vizită, presa a aflat de la sursele care au dorit să-şi păstreze anonimatul că ar fi fost aranjată de ofiţerul serviciului special militar rus GRU, Boris Golovin, acum „om de afaceri“ apropiat de Viorel Hrebenciuc şi grupul de interese ruseşti din PSD. Iniţial, atât sforarul Hrebenciuc, cât şi Cozmin Guşă, consilierul de campanie al candidatului Mircea Geoană, au dezminţit informaţiile privind această vizită, ocultând adevărul, fiind siliţi însă să recunoască în cele din urmă. „Curentul“ a fost informat că Geoană n-a fost plimbat chiar degeaba în fosta URSS. Fostul vicepreşedinte al CSAT s-ar fi întâlnit cu tânărul Arkady Dvorkovici, economist şi şef al directoratului de experţi al Kremlinului, care l-a abordat asupra problemelor energetice ale zonei şi „soluţiile“ gazoductelor ruseşti, dintre care South Stream ar putea trece, sau nu, prin România.

Geoană, la toartă cu duşmanii României

Dar nu aceasta a fost discuţia cea mai importantă. Geoană a fost tatonat chiar de o eminenţă cenuşie de aceeaşi teapă cu Hrebenciuc, respectiv Serghei Prihodko, consilierul pe probleme diplomatice al preşedintelui rus Dmitri Medvedev, un anti-român convins. În contextul violenţelor din Basarabia, Prihodko a fost cel mai agresiv reprezentat al Rusiei la adresa României, şi asta chiar la forurile europene.
La summitul UE-Rusia din mai, desfăşurat la Habarovsk, Prihodko a acuzat România de implicare în tulburările politice de la Chişinău, mascând astfel propria ingerenţă. Aşadar, un astfel de interlocutor cu o astfel de abordare intră automat în cadrul interesului de securitate naţional, ca să nu mai vorbim de cel public, pentru care, chipurile, Geoană ne reprezintă în Senatul României. Ascunderea deliberată la şedinţa CSAT a conţinutului convorbirilor de la Moscova şi ţâfna arătată la descoperirea acestei vizite ascunse ne demonstrează cu prisosinţă pericolul pe care îl poate reprezenta un preşedinte care joacă interesul naţional la ruleta rusească în folosul celui propriu şi personal sau de partid. Dacă pe lângă aceste întâlniri Geoană s-a mai văzut şi cu Nikolai Patrusev, secretarul Consiliului Securităţii Rusiei şi fost director al FSB, ex-KGB, credem că deja prima excursie din acest an a şefului Senatului la Moscova poate intra sub incidenţa legii.
Rămâne valabil mesajul anticomuniştilor din Piaţa Universităţii: „Geoană, nu uita, te votează Moscova“.


Sursa Video: voxnewsRomania, http://voxnewsromania.wordpress.com/

A treia vizită a lui Geoană la Moscova
Curentul - miercuri, 02 decembrie 2009

© Curentul