Scris de George Roncea
Marea strategie e-Romania lansată cu surle şi trâmbiţe de Ministerul Comunicaţiilor s-a dovedit pe loc şi fără drept de apel un mare e-fâs de două parale. Într-o ţară aflată pe primele locuri în lume la capitolul informatică avem parte de un ministru al Comunicaţiilor care se lansează pe IT fără a avea habar de nimic, fără a cunoaşte domeniul sau măcar vocabularul elementar. Rezultatele sunt pe măsură. E-Romania este o varză, o ciulama informatică, iar lansarea în sine este un exemplu de PR pe dos şi de contra reclamă a României care ar trebui studiat (şi) la SNSPA, izvorul „experţilor“ din jurul ministrului Gabriel Sandu. Culmea lansării a fost introducerea ministrului într-un jalnic clip de prezentare rulat pe TVR, care numai la e-Romania nu te îmbia. Un individ mătăhălos, hipopotamic, cu o voce gângavă şi o figură indecisă te invită la nu-ştiu-ce, amintind cumva de alt celebru ministru - fostul Păcuraru - care invita tineri pe chat să le arate cât de erectă e-Romania.
Reclama este cică pentru a ilustra strategia ministerului de racordare la net a tuturor resurselor şi instituţiilor României, însă pare mult mai degrabă un clip creat exclusiv pentru mai buna popularizare a ministrului.
Acesta a devenit brusc preocupat de imaginea sa după ce a dat reject majorităţii jurnaliştilor care i-au adresat întrebări, în ultimele şase luni, jurnalişti între care se numără şi cei de la „Curentul“.
Gabriel Sandu a fost grav atins la imagine după ce o publicaţie tabloidă l-a „popularizat“ firitisindu-se zglobiu de mânuţă cu mai tânăra sa şefă de cabinet, fată simpatică de altfel, însă plătită de contribuabil , ceea ce nu o mai face atât de simpatică câtă vreme treaba ei principală este să stea în poala ministrului. Dacă fătuca era expertă şi în altceva decât în activităţi ministeriale amoroase poate e-Romania ar fi arătat altfel. Proiectul în sine este mai mult decât bine venit şi priveşte nevoi strategice ale ţării.
Astfel, e-Romania ar trebui să fie, conform prezentării oficiale, un „portal care reprezintă imaginea oficială a României în plan intern şi internaţional, care reflectă imaginea nedisimulată a României în spaţiul virtual. Abordarea accesibilă, directă îşi propune să crească atractivitatea României şi să ofere un aport de încredere ţării noastre. Portalul ar mai fi „o viziune unitară pentru crearea unui sistem naţional coerent şi integrat pentru serviciile publice online dedicate cetăţenilor şi mediului de afaceri conceput pe două dimensiuni: informaţională (date generale despre istorie, geografie, structura administrativă, demografie, cultură şi religie, educaţie, sănătate, justiţie, turism) şi operaţională (servicii online, în timp real, pentru cetăţeni şi companii, plata impozitelor şi taxelor, obţinerea documentelor de stare civilă, a cazierului judiciar şi a unor autorizaţii)“.
Amatorism şi furăciune
Mai urmează enorm de mult bla bla bla, dar nimeni nu a răspuns unor întrebări elementare: cine a plasat, la vedere, în logo-ul portalului, sigla cunoscutului browser Internet Explorer, siglă care aparţine Microsoft, care valorează probabil zeci de milioane de euro şi care a fost pur şi simplu furată de „experţii“ Ministerului, cine a conceput penibila spârcâială tricoloră care vrea să fie logo-ul ce reprezintă România, în urma cărei consultări publice s-a intromisionat ministerul în tema brandului România fără a avea vreo expertiză, cât a costat jalnicul clip televizat, cine este autorul real al acestor tâmpenii, cine a plătit şi cât şi cui pentru aşa-zisul „produs de prezentare internaţională a României“?
Mesajul care deschide portalul sună astfel: „Portalul e-România este gata de lansare şi pregătit pentru a primi vizitatorii şi disemina informaţii către publicul larg“, mai jos însă, cu scris roşu intens, este afişat următorul mesaj în totală contradiţie cu headerul: „Informaţiile conţinute în portal sunt înscrise numai pentru a demonstra funcţionalitatea acestuia“. Adică, la mişto?
Pentru că genialul ministru al comunicaţiilor nu s-a învrednicit să salveze sau să cumpere din timp numele de domeniu e-Romania, lansarea brandului „e-Romania“ a
fost din start viciată, accesul făcându-se pe romania.gov.ro., ca atare la căutarea lui „e-Romania“ duce în cu totul altă parte. Evident, ministrul Comunicaţiilor lucrează pe goagălul lui Vanghelie de vreme ce nu a înţeles nici măcar importanţa identificării şi indexării corecte a numelui de „e-Romania“.
e-Romania MCSI-ului creează probleme diplomatice României
Prima pagină a noului grandios portal care va salva imaginea României de prăfuială şi sictir are la vedere o pseudo-hartă a Uniunii Europene în care apar ţări din afara UE sau anti-UE de-a dreptul ca Elveţia, Norvegia, Islanda, iar alte ţări membre UE sunt excluse. Joaca pe hartă poate să dea naştere la probleme diplomatice, însă lucrurile nu se opresc aici, mai avem puţin şi incităm la răzbel vecinii: provincia sârbă Voievodina este descrisă ca o ţară aparte, care şi-ar fi desăvârşit secesiunea de Serbia, la fel ca şi Kosovo, provincie a cărei independenţă nu a fost recunoscută de România. Preşedintele Băsescu a purtat un adevărat război mediatic explicând de ce România nu recunoaşte Kosovo. Ministrul PD-L, Gabriel Sandu, însă e mai tare pe geopolitică, doar are piţipoance şi babete de la SNSPA pe post de consilieri gârlă.
Ministrul Sandu l-a mai făcut de râs şi pe premierul Emil Boc, care a venit plin de încredere în data de 16 iunie la lansarea portalului afirmând că „acum se scrie istoria şi că se va face o mare economie de timp şi de bani“ prin apariţia acestui site de supercacao.
Marea strategie e-Romania lansată cu surle şi trâmbiţe de Ministerul Comunicaţiilor s-a dovedit pe loc şi fără drept de apel un mare e-fâs de două parale. Într-o ţară aflată pe primele locuri în lume la capitolul informatică avem parte de un ministru al Comunicaţiilor care se lansează pe IT fără a avea habar de nimic, fără a cunoaşte domeniul sau măcar vocabularul elementar. Rezultatele sunt pe măsură. E-Romania este o varză, o ciulama informatică, iar lansarea în sine este un exemplu de PR pe dos şi de contra reclamă a României care ar trebui studiat (şi) la SNSPA, izvorul „experţilor“ din jurul ministrului Gabriel Sandu. Culmea lansării a fost introducerea ministrului într-un jalnic clip de prezentare rulat pe TVR, care numai la e-Romania nu te îmbia. Un individ mătăhălos, hipopotamic, cu o voce gângavă şi o figură indecisă te invită la nu-ştiu-ce, amintind cumva de alt celebru ministru - fostul Păcuraru - care invita tineri pe chat să le arate cât de erectă e-Romania.
Reclama este cică pentru a ilustra strategia ministerului de racordare la net a tuturor resurselor şi instituţiilor României, însă pare mult mai degrabă un clip creat exclusiv pentru mai buna popularizare a ministrului.
Acesta a devenit brusc preocupat de imaginea sa după ce a dat reject majorităţii jurnaliştilor care i-au adresat întrebări, în ultimele şase luni, jurnalişti între care se numără şi cei de la „Curentul“.
Gabriel Sandu a fost grav atins la imagine după ce o publicaţie tabloidă l-a „popularizat“ firitisindu-se zglobiu de mânuţă cu mai tânăra sa şefă de cabinet, fată simpatică de altfel, însă plătită de contribuabil , ceea ce nu o mai face atât de simpatică câtă vreme treaba ei principală este să stea în poala ministrului. Dacă fătuca era expertă şi în altceva decât în activităţi ministeriale amoroase poate e-Romania ar fi arătat altfel. Proiectul în sine este mai mult decât bine venit şi priveşte nevoi strategice ale ţării.
Astfel, e-Romania ar trebui să fie, conform prezentării oficiale, un „portal care reprezintă imaginea oficială a României în plan intern şi internaţional, care reflectă imaginea nedisimulată a României în spaţiul virtual. Abordarea accesibilă, directă îşi propune să crească atractivitatea României şi să ofere un aport de încredere ţării noastre. Portalul ar mai fi „o viziune unitară pentru crearea unui sistem naţional coerent şi integrat pentru serviciile publice online dedicate cetăţenilor şi mediului de afaceri conceput pe două dimensiuni: informaţională (date generale despre istorie, geografie, structura administrativă, demografie, cultură şi religie, educaţie, sănătate, justiţie, turism) şi operaţională (servicii online, în timp real, pentru cetăţeni şi companii, plata impozitelor şi taxelor, obţinerea documentelor de stare civilă, a cazierului judiciar şi a unor autorizaţii)“.
Amatorism şi furăciune
Mai urmează enorm de mult bla bla bla, dar nimeni nu a răspuns unor întrebări elementare: cine a plasat, la vedere, în logo-ul portalului, sigla cunoscutului browser Internet Explorer, siglă care aparţine Microsoft, care valorează probabil zeci de milioane de euro şi care a fost pur şi simplu furată de „experţii“ Ministerului, cine a conceput penibila spârcâială tricoloră care vrea să fie logo-ul ce reprezintă România, în urma cărei consultări publice s-a intromisionat ministerul în tema brandului România fără a avea vreo expertiză, cât a costat jalnicul clip televizat, cine este autorul real al acestor tâmpenii, cine a plătit şi cât şi cui pentru aşa-zisul „produs de prezentare internaţională a României“?
Mesajul care deschide portalul sună astfel: „Portalul e-România este gata de lansare şi pregătit pentru a primi vizitatorii şi disemina informaţii către publicul larg“, mai jos însă, cu scris roşu intens, este afişat următorul mesaj în totală contradiţie cu headerul: „Informaţiile conţinute în portal sunt înscrise numai pentru a demonstra funcţionalitatea acestuia“. Adică, la mişto?
Pentru că genialul ministru al comunicaţiilor nu s-a învrednicit să salveze sau să cumpere din timp numele de domeniu e-Romania, lansarea brandului „e-Romania“ a
fost din start viciată, accesul făcându-se pe romania.gov.ro., ca atare la căutarea lui „e-Romania“ duce în cu totul altă parte. Evident, ministrul Comunicaţiilor lucrează pe goagălul lui Vanghelie de vreme ce nu a înţeles nici măcar importanţa identificării şi indexării corecte a numelui de „e-Romania“.
e-Romania MCSI-ului creează probleme diplomatice României
Prima pagină a noului grandios portal care va salva imaginea României de prăfuială şi sictir are la vedere o pseudo-hartă a Uniunii Europene în care apar ţări din afara UE sau anti-UE de-a dreptul ca Elveţia, Norvegia, Islanda, iar alte ţări membre UE sunt excluse. Joaca pe hartă poate să dea naştere la probleme diplomatice, însă lucrurile nu se opresc aici, mai avem puţin şi incităm la răzbel vecinii: provincia sârbă Voievodina este descrisă ca o ţară aparte, care şi-ar fi desăvârşit secesiunea de Serbia, la fel ca şi Kosovo, provincie a cărei independenţă nu a fost recunoscută de România. Preşedintele Băsescu a purtat un adevărat război mediatic explicând de ce România nu recunoaşte Kosovo. Ministrul PD-L, Gabriel Sandu, însă e mai tare pe geopolitică, doar are piţipoance şi babete de la SNSPA pe post de consilieri gârlă.
Ministrul Sandu l-a mai făcut de râs şi pe premierul Emil Boc, care a venit plin de încredere în data de 16 iunie la lansarea portalului afirmând că „acum se scrie istoria şi că se va face o mare economie de timp şi de bani“ prin apariţia acestui site de supercacao.
Posts
No comments:
Post a Comment