CAZUL PORNO-CONSULULUI SE RAMIFICA: Cristina Ursol, DEVORATOAREA DE BARBATI. Nu e singura membra a Coloanei a V-a. Ati auzit de Stela Popa? Daca nu...

... veti auzi in curand. Pana atunci admirati doar o foto...

StireaPress: CRISTINA – DEVORATOAREA DE BARBATI

De pe acest site si-a sters Cristina Ursol fotografiile

Este stiut ca, din vremuri imemoriabile, femeile i-au tarat in ispita pe falnicii barbati ai neamului… Exemple istorice abunda. Cel mai recent, aceasta Madame Ursol, une femme fatale a la Moldavie (cu accentele de rigoare), care a pus pe jar intreaga lume diplomatica moldo-romana, vine sa intregeasca imaginea mai degraba sumbra pe care o avem despre sexul zice-se slab.

Aflam cu surprindere de la comentatorul Nistor ca frumoasa basarabeanca are mai mult decat o victima la activ, in afara distinsului nostru Consul si vrednic barbat de Stat Nuica. Se zice ca focoasa moldoveanca ar fi avut un rol in sinuciderea fostului ei iubit Yuri, un barbat casatorit si ca ar fi intentat proces penal impotriva sotiei acestuia, pentru omor. Procuratura moldoveana a hotarat neinceperea urmaririi penale.

Comentatorul Nistor, un prieten al raposatului Yuri, relateaza scena sumbra a inmormantarii, in care actrita Cristina juca rolul de sotie, fiind ignorata de rude… Este trist ca, in cuvintele lui Nistor, “Copii au ramas fara tata. Sotia a ramas fara om. Lumea a ramas fara omul bun”.
Oare distinsa Fiica a Evei este complet straina de aceasta sinucidere? De cand cu “sinuciderea” lui Milea, nu mai avem incredere in asa-zisele sinucideri, ca sa nu mai amintim cazuri mai recente, cum ar fi acela al celebrilor oameni de afaceri Erbasu sau Anghelescu. Sa fii avut Madame Ursol un rol in uciderea iubitului ei Yuri? Intrebari fara raspuns, dar carora, poate, organele abilitate ale Justitiei moldovene ii vor da vreunul.

Sa te fereasca de Dumnezeu de femeile pacatoase! Sarmanul Nuica nu este decat una din victimele Cristinei – DEVORATOAREA DE BARBATI!

Continuarea insotita de fotografii picante la http://stirea.wordpress.com/

"CURVA" PACEPA - TISMANEANU - AFACEREA TRADARII (VII). Cercetatorul CNSAS dr Liviu Taranu despre "cel mai controversat personaj al spionajului roman"

Ziarul „Curentul“ continuă prezentarea opiniilor foştilor colegi ai adjunctului şefului Departamentului de Informaţii Externe, Ion Mihai Pacepa, cu privire la „defectarea“ fostului consilier al familiei Ceauşescu. Pe parcursul acestei luni, când se împlinesc 30 de ani de la momentul „rebrănduirii“ lui Pacepa, publicaţia noastră va trece în revistă elemente şi date inedite ale „dosarului Pacepa“, cu concursul Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul de Informaţii Externe şi al redactorilor revistei de specialitate „Periscop“, editată de membrii Asociaţiei. În episoadele următoare, istoricul şi cercetătorul Arhivelor CNSAS, dr. Liviu Ţăranu, oferă perspectiva unui investigator scufundat în documentele Securităţii, autor al volumului „Ion Mihai Pacepa în dosarele Securităţii 1978-1980“, lucrare ce cuprinde 132 de documente preluate din dosarul anchetei, coordonate la vremea aceea de generalul Iulian Vlad. (G. Roncea)

Pacepa, cel mai controversat personaj al spionajului român

Ion Mihai Pacepa este, fără îndoială, cel mai controversat personaj al spionajului român şi, după mai bine de 30 de ani, rămâne în istorie ca unul dintre cei mai înalţi demnitari din blocul sovietic căruia i s-a acordat azil politic într-o ţară NATO. Acesta face „carieră“ şi astăzi prin interviurile sau articolele pe care le publică în ţară sau în afară.
De curând, fostul adjunct al şefului Departamentului de Informaţii Externe (DIE) a anunţat că este pe punctul de a finaliza o nouă carte autobiografică „semnată de doi autori: generalul român care la 24 iulie 1978 a cerut azil politic la ambasada SUA din Bonn şi americanul de origine vest-europeană care la 28 iulie 1978 a coborât din uriaşul avion militar Hercules pe aeroportul prezidenţial de la Andrews Air Force Base, de lângă Washington“. Este partea de biografie a lui I.M. Pacepa cea mai puţin cunoscută de publicul românesc.
Din 1989 încoace, presa a scris despre el foarte mult, fiind editată şi o largă serie de cărţi, îndeosebi de memorii, în care subiectul Pacepa este amplu tratat. În timp ce unii autori îl laudă pentru anticomunismul său şi sunt convinşi de lovitura de graţie pe care i-a dat-o lui Nicolae Ceauşescu, alţii au vorbit despre faptul că Pacepa ar fi responsabil de moartea unor subordonaţi, înainte şi după defectarea sa.

Profilul Pacepa - „jumătăţi de adevăr cu falsuri şi fantezii personale“

Folosirea acestor izvoare, confruntate cu lucrările semnate chiar de Ion Mihai Pacepa, necesită un amplu efort critic pentru istoric, din cauză că în ele se utilizează strategia clasică, deosebit de eficace, a împletirii unor jumătăţi de adevăr cu falsuri şi fantezii personale.
Referiri la activitatea fostului adjunct al şefului spionajului românesc până la defectare se fac în mai multe lucrări care au apărut România având drept subiect principal sau colateral trădarea lui I.M. Pacepa. Practic, orice carte scrisă pe tema serviciilor de informaţii abordează acest subiect. O asemenea lucrare, bazată pe documente de arhivă, este cea semnată de Mihai Pelin şi intitulată „Culisele spionajului românesc“. D.I.E. 1955-1980. Stilul jurnalistic adoptat în scrierea cărţii, datorită formaţiei autorului, o face accesibilă nu însăşi riguroasă, deşi autorul a avut privilegiul de a naviga nestingherit mai mulţi ani prin arhivele Securităţii.
Ion Mihai Pacepa s-a născut în Bucureşti la 28 octombrie 1928 într-o familie relativ înstărită, tatăl său fiind de origine cehă. A urmat cursurile Facultăţii de Chimie Industrială din Bucureşti, fiind încadrat în Securitate cu puţin timp înainte de absolvire, la recomandarea organizaţiei UTM, în 1951, ca sublocotenent. Devine apoi şef serviciu în Direcţia a IV-a (Contrasabotaj) a Securităţii, datorită îndeplinirii cu succes a unor misiuni la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Odată cu mutarea sa în Direcţia I (1 ianuarie 1956) a avut o ascensiune rapidă, fiind numit şef adjunct al grupului operativ din cadrul Biroului Comercial Român din Republica Federală Germania (1956-1959), deţinând practic funcţia de şef al rezidenţei de spionaj a României în RFG. Este rechemat în ţară şi numit mai întâi locţiitor şef serviciu, iar după un an, şef al structurii care se ocupa cu procurarea de tehnologie avansată din Occident (compartimentul TS şi apoi direcţia Ştiinţă-Dezvoltare - SD). În 1963, deja colonel, este numit adjunct al şefului DGIE, pentru ca în 1967 să fie avansat general-maior.
Cinci ani mai târziu, este numit secretar de stat la Consiliul Securităţii Statului şi prim-adjunct al şefului DIE. În 1974, este din nou avansat, la gradul de general-locotenent, Ion Mihai Pacepa fiind cotat ca potenţial succesor al lui Nicolae Doicaru la conducerea DIE. La şefia spionajului avea să fie, însă, instalat, în martie 1978, un general din Colegiul MI, Alexandru Dănescu, care nu avea nicio tangenţă cu munca operativă şi, cu atât mai puţin, cu cea de informaţii externe. Aceste schimbări ar putea constitui, între altele, un posibil motiv al defectării generalului Ion Mihai Pacepa (28 iulie 1978). Aflat în misiune în RFG, la finele lunii iulie 1978, Ion Mihai Pacepa ia legătura cu reprezentanţii CIA de la Ambasada americană de la Bonn şi solicită azil politic în Statele Unite.

Scenarii privind motivele şi momentul trădării

Pentru a cerceta condiţiile în care s-a produs actul trădării fostului adjunct al şefului DIE, la mijlocul lunii august 1978 a fost creată o comisie formată din generalii Iulian Vlad şi Emil Macri şi doi colonei - Vasile Gheorghe şi Ion Moţ. Această comisie şi-a desfăşurat activitatea până în primăvara anului 1980, audiind peste 500 de ofiţeri care, prin activitatea lor, au avut tangenţă sau au activat în spionajul românesc între 1956-1978. În cele peste 2500 de rapoarte, numărând mai bine de 10.000 de pagini, sunt prezentate, în amănunt, o serie de operaţiuni ale DIE, executate cu sau fără aprobarea organelor de partid.
De asemenea, din declaraţiile celor audiaţi de comisie reiese faptul că, timp de mai bine de un deceniu, I.M. Pacepa şi Nicolae Doicaru au deturnat DIE de la obiectivele sale - ceea ce nu este regretabil până la un punct - proliferând corupţia în rândul structurilor de comandă, al unor înalte oficialităţi de partid şi de stat, compromiţând, totodată, o bună parte a diplomaţiei româneşti.
Din momentul în care pentru oficialităţile de la Bucureşti a fost clar că I.M. Pacepa nu este nici răpit şi nici asasinat în RFG, ci era vorba de o fugă la inamic, a început judecarea în lipsă a generalului, iar la 17 august 1978 Secţia Militară a Tribunalului Suprem l-a condamnat pentru „trădare prin ajutarea unor puteri străine, transmiterea unor secrete de stat, dezertare şi pentru refuzul de a se înapoia în ţară“. Magistraţii au hotărât atunci condamnarea la moarte a generalului, degradarea militară şi confiscarea tuturor bunurilor acestuia.
În prezent, generalul este repus în toate drepturile militare şi civile, averea urmează să i se restituie, iar pensia aferentă întregii perioade se recalculează.
În acest context, au fost exprimate opinii conform cărora trădătorilor români din epoca Războiului Rece trebuie li se spună simplu şi definitiv că ei nu au trădat un regim politic, care de altfel s-a şi dovedit trecător, ci au trădat România, poporul român şi interesele sale.
În spatele unor asemenea afirmaţii se ascund întrebări mai grave şi profunde pe care şi le pun foştii ofiţeri de informaţii externe: dacă Ion Mihai Pacepa este erou, atunci noi, cei care am îndurat consecinţele actului său „eroic“, ce suntem? Şi întrebările nu se opresc aici.

Pacepa, instrument şi produs politic al comunismului

Generalul a trădat un regim politic al cărui instrument şi produs a fost. El a funcţionat în cadrul structurilor de informaţii timp de 27 de ani, parcurgând ierarhia militară de la gradul de sublocotenent până la cel de general şi având o contribuţie însemnată la toate marile acţiuni de spionaj ale DIE până în 1978, de pe urma acestora beneficiind economia românească (îndeosebi industria chimică).
Atât prin intermediul spionajului industrial, cât şi prin aducerea de valută în ţară prin diferite mijloace, inclusiv prin taxarea celor care voiau să emigreze în Israel sau în RFG, regimului politic din acea vreme i-a fost asigurată, între altele şi prin aceste contribuţii, supravieţuirea şi chiar prosperitatea pentru aproape un deceniu. Generalul a participat la organizarea şi la reuşita mai multor vizite ale cuplului prezidenţial, dar şi la recuperarea din străinătate a unor bunuri din patrimoniul naţional. Îi sunt recunoscute faptele atât în documentele de arhivă, cât şi în memorialistica unor generali. În toate aceste cazuri şi în multe altele, iniţiativa nu a pornit numai de la „conducătorul suprem“ (aşa cum susţine Ion Mihai Pacepa în cărţile sale), ci şi de la cei doi „aşi“ ai spionajului românesc, Nicolae Doicaru şi generalul defector, afirma in concluzie cercetatorul CNSAS Liviu Taranu (foto).
(va urma)
„Curva“ Pacepa - afacerea trădării (VII)
Curentul - joi, 23 iulie 2009

© Curentul

GREIERUL, un prieten adevarat la casa omului. FOTO

DAN PURIC si AFACEREA ORTODOXIEI. 1.000.000 de euro in doi ani, minus 13.000 donati la Aiud. Un alt "Shoah Business", genul poetei CPEx Ana Blandiana

Un comunicat ciudat legat de actorul Dan Puric a aparut pe www.comunicatedepresa.ro la data de 6 iulie.

Ii dau curs dupa care il comentez mai jos. Deci:

BUCURESTI- 06 Iulie 2009 - Fundatia Art Production, organizatoarea conferintelor Dlui Dan Puric din anul 2009 si semnatara contractelor de colaborare cu Banca Comerciala Carpatica privind unele evenimente ce urmau a fi sustinute de Dl Dan Puric, aduce la cunostinta urmatoarele:

Pana in luna iunie a.c. au fost organizate urmatoarele conferite: Ateneul Roman (2 conferinte), Iasi, Buzau, Drobeta Turnu Severin, Petrila, Curtici, Focsani, Bacau, U.M. Bobocu/Buzau, Oradea, Salonta si Cluj-Napoca.
La Bucuresti, Iasi si Drobeta Turnu Severin accesul publicului s-a facut pe baza de bilete de intrare, la Buzau conferinta a fost sponsorizata de Episcopia Buzaului si Vrancei, iar la celelalte conferinte accesul publicului a fost liber.
Fundatia Art Production a transmis in contul Schitului “Inaltarea Sfintei Cruci” din Aiud, jud. Alba, conform dorintei D-lui Dan Puric, 55.200 lei ce reprezinta suma ramasa din incasarile din bilete si sponsorizare dupa deducerea cheltuielilor de organizare, promovare, transport, cazare, personal, etc., acesti bani urmand a fi folositi pentru realizarea Centrului Memorial “Rapa Robilor” de la Aiud, jud. Alba.
Celelate sume obtinute din donatiile primite cu prilejul conferintelor au fost transmise Dlui Dan Puric care le va oferi Schitului “Inaltarea Sfintei Cruci” de la Aiud, jud. Alba in acelasi scop.
Colaborarea dintre Fundatia Art Production si Banca Comerciala Carpatica in anul 2009 a avut ca scop organizarea unor evenimente la care sa participe Dl Dan Puric si au avut ca obiect, punctual, trei directii: sustinerea conferintelor Dlui Dan Puric, prezentarea la Sibiu spectacolului “Vis” One Man Show si achizitionarea de echipamente de sunet si lumini pentru Sala “Rapsodia” sediul Companiei “Passe Partout DP” condusa de Dle Dan Puric.
Aceastea ar fi fost colaborarile concrete astfel imaginea Dlui Dan Puric nu trebuie sa fie asociata sub nici o forma cu imaginea Bancii Comerciale Carpatica in general sau cu a unui produs al acesteia ci numai in legatura cu proiectele numite.
In prezent contractele de colaborare au fost reziliate in mod amiabil de catre Fundatia Art Production si Banca Comerciala Carpatica astfel imaginea Dlui Dan Puric nu mai poate fi sub nici un fel legata de imaginea bancii.
Mentionam ca Dl. Dan Puric nu a obtinut beneficii materiale din sumele obtinute din vanzarea de bilete si din colaborarea cu Banca Comerciala Carpatica.
Acest comunicat este prezentat la solicitarea D-lui Dan Puric si reprezinta pozitia Fundatiei Art Production in legatura cu subiectele de mai sus.
Fundatia ART PRODUCTION
Bucuresti

Ciudatenia sta in mai multe aspecte, unele legate de minciunile pe care le contine, altele de semnele de intrebare pe care le ridica. Sa le luam la rand.

In primul rand sesizam o delimitare a Bancii Carpatica de actorul Dan Puric, "imaginea Bancii Carpatica in anul 2009", cel mai probabil ca urmare a controverselor legate de persoana sa. Insa, cu toate ca spre sfarsitul comunicatului ni se spune ca "imaginea Dlui Dan Puric nu trebuie sa fie asociata sub nici o forma cu imaginea Bancii Comerciale Carpatica in general sau cu a unui produs al acesteia ci numai in legatura cu proiectele numite" mai sus, in anunturile de la lansarea "imaginii Bancii" ni se spunea altceva. Respectiv: "Conform reprezentantilor Bancii Comerciale Carpatica, artistul va transmite mesajele bancii clientilor".

Acum, revenind la "turneul caritabil", soldat cu o donatie de 55.200 lei, ni se spune ca "la Bucuresti, Iasi si Drobeta Turnu Severin accesul publicului s-a facut pe baza de bilete de intrare, la Buzau conferinta a fost sponsorizata de Episcopia Buzaului si Vrancei, iar la celelalte conferinte accesul publicului a fost liber". Foarte interesant. Poate ortodocsilor le spune totusi ceva faptul ca, pe langa Fundatia Art Production, Puric a fost sponsorizat de Episcopia Buzaului si Vrancei, tinuta de "elementul de sprijin al Securitatii" Epifanie Norocel, acelasi individ desfranat care persecuta sistematic si securistic maicile de la Carnu si monahii de la Poiana Marului.

O prima minciuna nerusinata este legata de faptul ca doar aceasta conferinta, de la Buzau, a fost sponsorizata. Dar, dupa cum am demonstrat la vremea respectiva, citand presa locala si martorii de la fata locului, si conferinta de la Oradea a fost sponsorizata de o increngatura de firme si persoane la fel de dubioase ca asa-zisul Episcop Norocel. Conform ziarului Crisana, conferinţa "Despre omul frumos" organizata pe 15 iunie la Casa de Cultura a Sindicatelor din Oradea, a fost posibila "prin implicarea Consiliului Judeţean Bihor, Teatrului de Stat Oradea, Auto Bara &CO, PhotoGraphics Profesional, Librăriei "Vărsătorul" şi a Hotelului Continental Forum Oradea." Daca Libraria "Varsatorul" (al carui nume acvarian reprezinta curentul new-age) este doar "ezoterica", presedintele Consiliului Judetean Bihor, sponsorul principal, este un cunoscut predicator penticostal, Radu Tirle, bun prieten cu un alt Episcop "ortodox", gen Epifanie Norocel, Sofronie Drincec, apostatul, la care se alatura, acum, si Andrei Andreicut (despre care vom vorbi cu alta ocazie). Daca asa stau lucrurile intr-un caz, ce ne face sa credem ca nu acelasi lucru s-a petrecut in intreaga tara pe unde a trecut "Caravana Art Production"?!

Acum, mizeria ordinara: aflam din comunicat ca "Fundatia Art Production a transmis in contul Schitului “Inaltarea Sfintei Cruci” din Aiud, jud. Alba, conform dorintei D-lui Dan Puric, 55.200 lei", cat au rezultat in urma campaniei, exceptand cheltuielile. Din pacate, Fundatia "non-profit" in cauza nu ne si prezinta aceste cheltuieli, pentru a intelege mai bine fenomenul "crestin" Dan Puric si Asociatii. Ne-am permis noi sa incercam sa aflam sumele reale obtinute in urma afacerii conferintelor.

Sa incepem cu Bucuresti. Dan Puric dixit: "Am ales special Sala Mare a Ateneului, din dorinta de a face un eveniment aristocratic. Am avut o mie de spectatori la Ateneu, m-am simtit ca Amundsen, care a atins Polul Nord. Am mai descoperit un nou taram in Romania. Am gasit in propria tara o insula de frumos. Era o Romanie normala acolo. As zice ca a fost o reactie majora. Acest eveniment, organizat de fundatia Art Production, va fi urmat de inca trei conferinte, cea din aprilie poarta titlul "Despre Corp", cea din octombrie, "Despre umor", iar cea din decembrie, "Despre iubire"".

La Ateneu au avut loc asadar doua conferinte a cate 1000 de persoane iar biletul a levitat intre 100 si 150 de roni, "pentru Centrul Memorialul Aiud", conform afisului, invitatiilor si propagandei aferente. Daca facem o medie de 120 roni inmultit cu 1000 inmultit cu 2 rezulta, numai la Bucuresti, o suma frumusica de 240.000. Buuun.

La aceasta se adauga Iasiul, unde conferinta s-a tinut la Teatrul de copii si papusi Luceafarul, cu o capacitate de 450 de locuri si unde biletul a fost intre 50 si 100 de lei, respectiv, la o medie de 70 roni rezulta ca s-au obtinut 31.500.

Apoi, la Turnu Severin, conform Radio Lumina, aflam ca biletul la Palatul Cultural “Theodor Costescu”, cu o capacitate tot de 450 de locuri a fost de doar 15 lei. Ciudata cadere, dar nu comentam. Rezulta alti 6750 roni.

Totalul din cele trei conferinte cu bilet: 278.250 lei grei, adica 2.782.500.000 (doua miliarde sapte sute optzeci si doua milioane si cinci sute de mii) lei vechi.

Asadar, din suma clara de 278.250 lei au ramas pentru Aiud, in urma caravanei dedicate chiar strangerii de fonduri "pentru Aiud", 55.200 lui noi. Buun.

Dar, pe langa acestea, aflam din relatarile presei ca, spre exemplu, la conferinta de la Casa de Cultură a Studentilor Cluj-Napoca unde Dan Puric si-a lansat cea de-a doua carte, "Despre Omul Frumos", si CD-ul "Alegeti", s-au petrecut si urmatoarele: "Evenimentul are şi un scop caritabil şi îşi propune să obţină fonduri în sprijinul construirii Mănăstirii-monument de la Aiud, în memoria victimelor regimului comunist, motiv pentru care deşi intrarea este liberă, vor fi amplasate nişte cutii pentru donaţii".

Daca acest lucru s-a intamplat in toate cele 12 orase, fara sa existe o contabilizare si o inregistrare a donatiilor, cu proces verbal, cred ca putem vorbi deja de o grava incalcare a legii si o posibila evaziune fiscala de amploare.

Peste toate acestea, avem afacerea cartilor. Caci, la toate aceste conferinte, de fapt, s-a lansat ultima sa carte si CD-ul numit. Acesta din urma, "Alegeti", costa "doar" 25 de roni (250.000 lei vechi) si contine o singura conferinta a actorului, realizata impreuna cu Dan Ciachir. Despre "lucrarea maestrului Dan Puric", aflam dintr-o prezentare proprie, intarita de o relatare de pe site-ul Lacasuri Ortodoxe, urmatoarele: "“Despre Omul Frumos” nu este prima carte lansată. Volumul “Cine suntem” s-a vândut de la lansare, din mai 2008 si până acum, în peste 100.000 de exemplare, făcându-l pe Dan Puric cel mai bine vândut autor român al momentului."

Spre deosebire de "Cine suntem", care, la o vanzare de 100.000 de exemplare la pretul de 20 roni i-a adus o cifra de afaceri de 2.ooo.ooo roni, adica 20.000.000.000 (doua zeci de miliarde) lei, volumul cel nou, "Despre Omul Frumos", costa 22 de roni.

Pentru cine nu intelege sumele astronomice de mai sus, simplific: din vanzarea cartii "Cine suntem" si conferintele de anul trecut Dan Puric a facut 500.000 de euro, performanta pe care si-a propus sa o repete anul aceste, adica sa ajunga la 1.000.000 de euro.

Desigur, "Fundatia" Art Producation nu ne informeaza cate carti "Omul frumos" s-au vandut la conferinte si, tot desigur, pentru ambele carti, trebuie sa deducem costurile tipararii si difuzarii, ca si "cheltuielile de organizare, promovare, transport, cazare, personal, etc.", de la manastiri la carciuma si apoi la Ateneu. Dar se adauga sponsorizarile si donatiile, necuantificabile si necuantificate, nici de domnul Puric, nici de fisc nici de Fundatia "Art Production".

Si, totusi, cine/ce este aceasta Fundatie cu care va tot bat capul?! Pai, am incercat si eu sa aflu, cu mijloace traditionale, respectiv internetul si sursele deschise. In mod ciudat (iarasi), in afara de faptul ca a reusit sa primeasca niste fonduri de la Programul Cultura 2007 - 2013 al Uniunii Europene, nu am reusit sa gasesc nimic concret despre aceasta fundatie, cvasi-fantomatica. Chiar daca in targ se spune ca ii apartine unui mason, secretarul general al Asociatiei romane pentru Clubului de la Roma, Calin Georgescu, cu care Dan Puric s-a prezentat adeseori in audienta la "Printul" Radu Duda si cu care este coleg in conducerea obscurului institut IPID, pe site-ul acestei Fundatii de "Art Production" - http://www.artline.ro/ - nu apare absolut nici un nume, de contact, de director, presedinte, fondator sau barem de secretara: un fel de Fundatia Anonimul de-a dreptul. Incercand sa aflam totusi cine se ascunde atat de bine in spatele acestei fundatii, am gasit ca, de fapt, site-ul acesteia este inregistrat si apartine unei firme in toata regula: SC Full Consulting SRL, cu adresa in Calea Vitan, nr.111, bl. V16 A, sc.2 ap.34, Bucuresti. Dar despre aceasta "Fundatie"-SRL, cu alta ocazie...

Pana atunci, sa meditam putin la "jertfa" "crestinului" Puric pentru Aiud: 55.200 roni din peste 2.500.000 facuti, pana acum, pe spinarea ortodoxiei, a bietului roman sarac cu duhul si, mai ales, pe imaginea blandului Parinte Justin Parvu, pe care l-a tratat cu dispret chiar pe locul suferintei sale si a camarazilor sai, sfinti ai inchisorilor, teribila temnita de la Aiud.

Loc sfant unde astazi, in loc sa se zideasca o manastire cu un centru de martirologie alaturi, dupa cum vrea si Parintele Justin si dr Pavel Chirila, este in pericol de a se ridica un alt "complex memorial", cu rezonante neromanesti, ca cel de la Sighet, confiscat de o alta "curva" a societatii civile, gen Ana Blandiana, fosta partenera de sex a sefului CPEx al CC al PCR Gogu Radulescu: "maestrul" Dan Puric.

Vezi si Mini-arhiva Cazului Dan Puric
Foto dreapta, la Aiud: Apologeticum

FILANTROPIE MASONICA SI SECURISTICA pentru impunerea Pasapoartelor Biometrice: mai multe companii IT vor plati 50 de milioane euro "din surse proprii"

Proiect IT de 50 de milioane de euro pentru pasapoarte electronice
de Dan Dragomir 22 Iulie 2009

S&T Romania, Omnilogic si Frontal Communication vor furniza Companiei Nationale Imprimeria Nationala (CNIN) echipamente IT&C pentru gestiunea si emiterea pasa­poar­­telor electronice, contractul ridi­candu-se la 31,49 milioane de euro, fara TVA, scrie Mediafax. Oficialii S&T, Omnilogic si Frontal nu au comentat aceasta informatie. Potrivit anuntului de participare, publicat la finele lunii aprilie, valoarea contractului a fost estimata la 48,58 milioane de euro (TVA inclus). Compania S&T va furniza computere portabile, statii de lucru, servere si echipamente IT periferice pentru gestiunea si emiterea pasa­poar­telor electronice, iar Omnilogic si Frontal Commu­nication vor furniza routerele de retea pentru comunicatii.
La aceasta licitatie au fost depuse in total 12 oferte din partea unui numar de sase ofertanti. Companiile castigatoare vor finanta implementarea acestui pro­iect din surse proprii, iar plata se va face in rate, in termen de cinci ani, incepand cu 1 ianuarie 2010. Companiile IT din Ro­ma­nia, afectate de criza economica, spera in relansarea afacerilor in se­mestrul doi din 2009 prin proiecte de infras­tructura si proiecte de tehnologizare venite din sectorul public.
Sursa: Financiarul

Pasapoartele electronice, in curand o certitudine
de Andrei Coman / 22 Iulie 2009

S&T Romania, Omnilogic si Frontal Communication vor furniza Companiei Nationale Imprimeria Nationala (CNIN) echipamente IT&C pentru gestiunea si emiterea pasapoartelor electronice, contractul ridicandu-se la 31,49 milioane de euro, fara TVA, conform datelor transmise de CNIN. Oferta depusa de S&T Romania a fost desemnata castigatoare pentru loturile 1 - computere portabile, 2 - servere, 3 - statii de lucru si echipamente periferice pentru gestiunea si emiterea pasapoartelor electronice si 5 - cititoare optice, in timp ce consortiul Omnilogic si Frontal Communication si-a adjudecat lotul 4 - routere de retea.
"Pentru loturile care formeaza Sistemul general de IT, echipamente electronice, aplicatii software si echipamente de comunicatii pentru pasapoarte si alte documente prevazute in OUG.94/2008 au fost depuse un total de 12 oferte din partea unui numar de sase ofertanti: Omnilogic si Frontal Communication, S&T Romania, IIRUC Service, Concept Electronics, Siemens Romania si Asesoft International", precizeaza CNCI.
Companiile castigatoare vor finanta implementarea acestui proiect din surse proprii, iar plata se va face in rate, in termen de cinci ani, incepand cu 1 ianuarie 2010.
Sursa: TehnoPOL

Potrivit informatiilor mele cateva dintre firme apartin masoneriei iar altele structurilor afaceristice de securitate prezente si trecute. Voi reveni!
Vedeti si VIDEO din Parlament pe tema costurilor, in prima faza:

BIG BROTHER rescrie istoria lumii: GEORGE ORWELL cu ale sale "1984" si "Ferma Animalelor" comuniste epurat dintr-o librarie digitala

Ediţiile electronice ale celebrelor romane "1984" şi "Ferma animalelor", semnate de scriitorul George Orwell, au fost eliminate "în mod discret" din librăria digitală a cititorului electronic Kindle, al companiei Amazon, provocând indignarea clienţilor care le cumpăraseră deja, informeaza Mediafax.
Romanele "1984", care ironiza tirania şi metodele de tip "Big Brother" ale dictaturii statului politienesc, şi "Ferma animalelor", o satiră sub forma unei fabule a revoluţiei comunisto-bolsevice din Rusia, au dispărut din arhiva Kindle, cititorul electronic produs de compania Amazon, potrivit sesizărilor online ale clienţilor.
Conform reprezentanţilor companiei Amazon, cele două opere literare ar fi fost publicate în format digital de un editor care nu avea dreptul de reproducere a acestora, iar din acest motiv romanele au fost scoase din librăria digitală a Kindle.
"Noi am eliminat copiile ilegale din sistemul nostru şi din produsele (cititoarele Kindle, n.r) clienţilor, cărora le-am returnat banii", a declarat un purtător de cuvânt al companiei Amazon.
Eliminarea celor două romane din librăria digitală a Kindle a fost comparată, în presa internaţională, cu cenzura aplicată volumului "1984" - o meditaţie asupra destinului tiranieiîn viitor -, care a avut un ecou puternic în rândul publicului.
Purtătorul de cuvânt al Amazon a specificat că, în viitor, sistemul va fi modificat, astfel încât cărţile să nu mai poată fi şterse din arhivele digitale în felul acesta.
George Orwell (pseudonimul lui Eric Arthur Blair) s-a născut pe 25 iunie 1903, în Motihari, Bengal (India), unde tatăl său, Richard Walmesley Blair, lucra în administraţia britanică.
La scurt timp după naşterea sa, Orwell a fost trimis în Anglia, unde a fost crescut de mama lui. Tânărul scriitor a urmat, pentru scurt timp, cursurile prestigiosului Colegiu Eton, părăsindu-l în decembrie 1921, pentru a deveni membru în divizia din Birmania a poliţiei imperiale indiene, experienţă care a stat la baza romanului său "Zile birmaneze" (1934).
Scriitorul a părăsit Birmania în 1927, cu sănătatea şubrezită. Următorii cinci ani din viaţă i-a petrecut călătorind. Socialist convins, Orwell a plecat, în 1936, în Spania, pentru a face corespondenţă de front în Războiul Civil (1936 - 1939), dar s-a alăturat diviziei Lenin din Barcelona, unitate condusă de Partidul Muncitor de Unitate Marxistă, moment in care s-a trezit la realitate din iluzia unui cosmar prezentat drept vis.
La întoarcerea în Anglia, Orwell şi-a descris experienţele în volumul "Omagiu Cataloniei" (1938). În Anglia, refuzat fiind în serviciul militar din motive de sănătate, a devenit producător al BBC Eastern Service, o slujbă pe care a urât-o. Scriitorul s-a plâns că atmosfera de la BBC era "undeva între o şcoală de fete şi un azil de nebuni". În 1943, Orwell a devenit editor literar al săptămânalului de stânga Tribune.
"Ferma animalelor", o satiră amară a "experimentului sovietic", a fost scrisă la jumătatea lui 1944, dar, din cauza unor presiuni politice, a apărut un an mai târziu. În această perioadă, viaţa lui Orwell a devenit din ce în ce mai tristă, soţia sa murind din cauza unui atac de cord. Cuplul adoptase un băiat, Richard Horatio Blair, pe care Orwell a reuşit să îl crească, cu ajutorul surorii sale, Avril.
Cel mai faimos roman al său, "1984", a fost terminat în 1948, într-o perioadă în care autorul a fost transferat într-un sanatoriu, suferind de tuberculoză.
Romanul, cea mai cunoscută viziune distopică a lumii viitorului, este tabloul apocaliptic al unei Londre din era post-atomică, sediul unui regim totalitar în care orice logică pare a fi fost abolită.
Epurările şi evaporările au devenit un lucru firesc, trecutul este rescris mereu spre a corespunde prezentului, iar instrumentul propagandei este odioasa "nouvorba" - "newspeak", o limbă mecanicistă care completează imaginea de lume ordonată ştiinţific. In mare, exact ce se intampla, treptat, chiar astazi, prin grija unor tismaneni si liichele care se ocupa cu asa-zisa "corectitudine politica" si "rescrierea istoriei".
În imperiul fricii absolute descris de Orwell şi sub ochii necruţători ai Fratelui cel Mare (Big Brother), libertatea individuală a fost pe vecie eradicată.

După publicarea acestui roman, în 1949, Orwell a fost transferat la un spital londonez, unde a şi murit, pe 21 ianuarie, 1950, la vârsta de 46 de ani, informeaza Mediafax.

In mod ciudat, desi a fost si redactor al BBC, in acest moment se afirma ca nu exista nici o inregistrare audio sau video cu George Orwell.

MOTIVUL REAL al desfiintarii afacerii ovuliadei. ISRAELIENCELE fertilizate la clinica SABYC se plangeau ca le ieseau copiii "bruneti". Vezi FOTO

S-au plans ca le-au iesit copiii "bruneti"

Clinica Sabyc din Bucuresti a intrat in vizorul anchetatorilor inca de la finele lunii aprilie. O romanca s-a plans atunci ca a ramas cu dureri foarte mari dupa ce i s-au prelevat ovule la "fabrica de copii". Anchetatorii romanii au primit sesizari si din Israel. Mai multe cupluri erau nemultumite de trasaturile copiilor nascuti dupa insamantarea invitro facuta la Bucuresti (Vanghelie o fi unul dintre ei? - nota mea :).
Multe donatoare erau de etnie rroma
Cuplurile de israelieni cerusera ca donatoarele sa aiba o anumita culoare a parului si a ochilor, studii medii sau superioare, iar ctficientul de inteligenta sa fie peste medie. Multe perechi au cerut copii blonzi, dar bebelusii au iesit... "bruneti". Si aceasta pentru ca donatoarele erau, in general, femei de etnie rroma.
Nemultumitii i-au acuzat pe patronul de origine israeliana al Clinicii Sabyc, Harry Mironescu (alias Miron), si pe fiul sau, Yair Miron, asociat si el la "fabrica de copii", de inselaciune.
Cei doi au fost arestati, luni, pentru 30 de zile si dusi in arestul Politiei Capitalei. Dupa ce i s-au pus catusele, Mironescu i-a cerut avocatului sa-i anunte sotia in Israel si sa-i aduca in arest medicamente si haine de schimb. Fiul sau si-a rugat soferul sa aiba grija de cainii lui. Cei doi au fost vizitati, ieri, in arest de consulul Israelului la Bucuresti.
Autoritatile romane stiau de mult timp de "fabrica de copii"
Institutiile statului stiau de mult timp ce se intampla la clinica de fertilizare din Bucuresti, dar au actionat mai tarziu, pentru a-i prinde in flagrant pe acuzati. Declaratia apartine ministrului sanatatii, Ion Bazac, care spune ca a verificat clinica si aceasta detine autorizatie de functionare. Actele au fost insa obtinute abia saptamana trecuta, pana atunci, institutia desfasurandu-si activitatea fara aprobare.
Roxana Ilie, prinsa la mijloc
Acum doua luni, in urma unui casting facut dupa fotografii, manechinul Roxana Ilie a fost aleasa imaginea clinicii israeliene. "Marti dimineata, am fost intrebata daca sunt implicata in trafic cu embrioni. M-a pufnit rasul. Singura mea legatura cu aceasta clinica a fost contractul de imagine pe care l-am semnat cu ei", a spus Roxana Ilie pentru Libertatea. (Clara Ilie)
Sursa: Lidia Bobes - Libertatea

Foto: Alexandra Mihale - ZIUA

FRUSTRATA ALINA TATIANA MUNGIU casatorita de forma cu homosexualul notoriu ANDREI PIPPIDI (ma rog, treaba lor) ameninta familia presedintelui BASESCU

Papesa "societatii civile" dixit via Catavencu

Rep.: Elena Băsescu a cîştigat?
A.M.P.: Cum cîştigă întotdeauna beizadelele, cu cost mare. Prietenii zac prin pulbere şi praf, aliaţii sînt discreditaţi de nu pot scoate capul din casă, dar s-a dovedit că familia e invicibilă. Mă rog, aşa cred ei. Preţul de imagine externă şi internă e enorm.
(...)
Băsescu e părăsit de inspiraţie. Mare noroc are cu contracandidaţii lui, care spun pe faţă că se vor amesteca în justiţie şi astfel se fac de nevotat. Chiar şi aşa, discursul ăsta cu copiii care nu mă ascultă deşi eu le spun, sau că toată lumea e de vină, numai familia nu, e penibil. Familia nu are ce căuta în politică, după cum am spus de la început, e doar sursă de slăbiciuni şi scuze permanente. Băsescu s-a încăpăţînat, vrea să ne transmită că vrea un al doilea mandat fără condiţii, unul în care face ce vor muşchii lui. Or, acesta e un semnal greşit, exact un asemenea mandat devine indezirabil. Cu linia asta a lui îi face pe foştii lui susţinători să stea acasă în ziua votului.
(...)
Rep.: Intelectualii pro-Băsescieni?
A.M.P.: Categorie în curs de dispariţie, la cei dezinteresaţi. Restul, să nu ne luăm de ei, că vor fi pedepsiţi pe unde au păcătuit, TRU a ajuns în aceeaşi comisie cu copila, de exemplu. Cel mai bine o duc cei care nu au fost niciodată fani, îl folosesc cu sînge rece pe Băsescu ca să ajungă undeva, prin ambasade cu jacuzzi, PE, sau oriunde se poate, în străinătate să fie.

Ion Cristoiu o pune la punct pe Alina Mungiu Plugaru cu un simplu PS

PS. Un interviu acordat de Alina Mungiu Pippidi revistei Academia Caţavencu ne lasă să bănuim de ce e atât de furioasă distinsa pe Traian Băsescu: nu-i mai ascultă sfaturile! Nu ne miră că Traian Băsescu nu-i mai ascultă sfaturile. Ne miră că a putut la un moment dat să stea cu Alina Mungiu Pippidi în aceeaşi încăpere. Eu n-aş sta cu ea nici măcar în acelaşi tren!

CRONICA DE MORAVURI: NEPOTISM marca PLESU la ADEVARUL. No comment FOTO

Cronică de moravuri : Peco şi Alimentara
Autor: Matei Plesu
Data: 22 iul 2009
15 afişări

Acum întâlneşti o pleiadă de zei, semizei, eroi şi muritori de rând.
Încă mai auzi vorbindu-se de „Alimentara“ din colţ sau de „Peco“-ul de vizavi. E, poate, o tendinţă de simplificare, ca formă de protest în faţa invaziei de nume şi forme noi, o nostalgie pentru realităţi mai simplu de numit. Şi este, în fond, o rămăşiţă a unui monoteism economic totalitar.
Ieri . Dar în economie, se vede, evoluţia se desfăşoară invers. Dacă, la începuturi, exista un singur zeu, posac şi auster - Alimentara, acum întâlneşti o pleiadă de zei, semizei, eroi şi muritori de rând: hipermarketuri olimpiene, malluri elizee, buticuri pestriţe, tarabe efemere şi negustori ambulanţi care supravieţuiesc eroic în jungla urbană.
Cât despre demonul Peco, cu pompe unsuroase de petrosin, unde găseai din abundenţă apă distilată, hărţi rutiere şi şoferi aşteptând în zadar benzina, a sucombat în favoarea marilor prăvălii Mol, Agip, ÖMV etc., care vând, în sfârşit, pe lângă reviste, cosmetice, ştrudele şi rachiuri, chiar şi combustibil.
Azi. A numi puzderia de ofertanţi, la grămadă, Peco sau Alimentară e, în fond, o incorectitudine politică în materie de piaţă. (?! - nota mea) E vorba de aceeaşi tendinţă anacronică, incorectă, obtuză şi nedreaptă, ca atunci când îi numeşti pe toţi non-caucazienii, clipind din ochi complice, „bronzaţi“, „tuciurii“ sau de-a dreptul negri, fie ei africani din nord sau sud, arabi din Emirate sau de aiurea, romi din Slatina sau Buzeşti, indieni din SUA sau India, hispanici din Havana, Miami sau Chihuahua. Sau când îi numeşti „rusnaci“ pe toţi locuitorii fostei URSS, fie că sunt din Ucraina, Insula Wrangel, Letonia, Moldova, din Sankt Petersburg sau Irkuţk.
Adevarul lui Plesu

URMARIT: Porno-consulul Ion Nuica a ramas cu o amintire de la Chisinau: o boala rusinoasa

Ion Nuică şi-a cumpărat tinctură de gălbenele de la o farmacie naturistă din Capitală
Alintat “Nielu” în dulcele grai moldovenesc al tinerei sale amante, Cristina Ursol, porno-consulul Ion Nuică se reface acum după ruşinea pe care a păţit-o.
Dacă din carieră s-a ales praful, Nuică s-a făcut acum "băiat"de casă, că doar-doar soţia îl iartă. Îşi tratează cu gălbenele oarece mâncărimi de piele şi se pregăteşte de zugrăvit apartamentul.
Zile la rând, fostul diplomat surprins de camera ascunsă făcând sex la post cu angajata sa de la Consulatul român din Chişinău, Ion Nuică a stat închis în apartamentul său din Bucureşti, să nu dea ochii cu cunoscuţii. Ieri însă, n-a mai rezistat!
Camuflat sub o şapcă şi cu ochelari de soare, Nuică şi-a luat consoarta la cumpărături. Rămas fără serviciu, făcut de ruşine public, Nuică pare că şi-a îmbunat totuşi soţia, pe Maria Nuică, aşa că încă doarme acasă. Dar cu o condiţie: trebuie să renoveze apartamentul, mai ales că în toamnă îşi mărită fata.
Ieri dimineaţă, fotoreporterii Click! l-au surprins pe “Nielu” şi pe soţia sa cum au plecat cu maşina personală, o Skoda Octavia, spre centrele comerciale din Militari. Nu înainte însă de a face o oprire la o farmacie cu produse naturiste din zona Armenească.
În timp ce soţia l-a aşteptat în maşină, eventual pentru a nu fi recunoscută pe lângă casă, Nuică a intrat în magazin şi şi-a cumpărat tinctură de gălbenele. Probabil pentru tratarea unei eczeme de pe piele! Părea foarte interesat de prospectul “medicamentului” şi, abia ieşit din magazin, a şi început să citească pe cutie, semn că problemele medicale erau destul de presante.
Gălbenelele se folosesc în afecţiuni genitale uşoare
“Unguentul de gălbenele se foloseşte în dermatoze şi eczeme. Acest remediu popular nu poate fi folosit în cazul unor afecţiuni venerice. Poate, doar dacă este vorba despre eczeme genitale în forme uşoare. De obicei, aceste eczeme sunt cronice. O cauză poate fi folosirea prezervativului sau a gelurilor lubrifiante. Atenţie, însă! Unguentul de gălbenele poate duce la complicaţii şi efecte adverse!”, ne-a explicat dr. Mircea Tampa, dermato-venerolog la Spitalul Colentina.
Filmat când făcea sex la Chișinău
În urmă cu două săptămâni, la Bucureşti ajungea un film făcut cu o cameră ascunsă al cărui protagonist era consulul român la Chişinău, Ion Nuică, surprins în timpul unei partide de amor
La câteva zile după, el e rechemat şi îşi dă demisia din MAE. Soţia sa, care lucra acolo, tot în consulat, vine şi ea în ţară.
Tânăra amantă a diplomatului este recunoscută. Ea se numeşte Cristina Ursol şi lucrează ca angajată în cadrul consulatului. Înainte de a fi în graţiile diplomatului, şi-a încercat norocul şi la un concurs de “miss” în România
Mai multe poze la Click