CORNELIU VLAD: Este greu sa ne imaginam ca Obama, sosind astazi la Bucuresti, va spune: "Sunt bucurestean!". Interviu pe marginea Scrisorii "fostilor"

"Obama va trebui sa spuna ce are de gand sa faca cu Europa de Est"

Vizita recenta a vicepresedintelui SUA, Joseph Biden, in Ucraina si Georgia a oferit motive de indoiala in legatura cu dorinta Washingtonului de a "reseta" relatiile cu Moscova. De-a lungul turneului sau, politicianul american si-a aratat sprijinul pentru aliatii din Kiev si Tbilisi, oferindu-le complimente sub forma de atacuri la adresa Rusiei. La mijlocul lui iulie, un grup format din 22 fosti oameni politici si de stat din cateva tari est-europene i-au trimis presedintelui SUA, Barack Obama, o scrisoare continand critici la adresa Rusiei, in care isi exprima nelinistea privind noua cooperare a Washingtonului cu Moscova. Semnatari sunt fostii presedinti ai Poloniei, Lech Walesa si Aleksander Kwasniewski, fostul presedinte ceh Vaclav Havel, ca si fosti lideri ai Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei si Romaniei. Despre cauzele ce au dus la aparitia acestei scrisori si efectul sau asupra politicii SUA a vorbit pentru "Vremia novostei" cunoscutul expert roman in materie de relatii internationale, director editorial al agentiei "Inforusia", Corneliu Vlad:

- Sub aspect politic, aceasta scrisoare se aseamana cu o jalba trimisa de regii si printii din vremurile de alta data in acest colt de lume, adresata mai-marelui acestei lumi, - pe atunci, acesta era tarul rus, sultanul otoman si imparatul austro-ungar. De asemenea, aceasta epistola poate fi asemuita cu o petiti birocratica a cetateanului de rand, care se cocoasa in fata ghiseului de la primarie cerand un ajutor sau un servici...
Un sentiment de dezamagire defineste tonul intregii scrisori, care emana umilinta si repros. Autorii scrisorii se plang de faptul ca SUA au uitat de aceasta parte a Europei, ca NATO isi pierde din putere, ca Rusia "revizionista" devine din ce in ce mai periculoasa iar Occidentul ii face "concesii", ca diferentele dintre SUA si UE sunt din ce in ce mai mari, iar in regiune antiamericanismul este in crestere. Acest din urma lucru este foarte interesant, caci, la inceputul anilor '90, se spunea ca, cu cat inaintezi mai mult spre estul Europei, cu atat sentimentele proamericane sunt mai puternice. Iar acum, tarile est-europene, care au intrat cu atata entuziasm in NATO si UE, incearca un sentiment de dezamagire, acolo raspandindu-se antiamericanismul. Iar autorii scrisorii nu se sfiesc sa exclame: ajutati-ne, ca si noi sa va putem ajuta!

V.N: Si totusi, in centrul atentiei autorilor scrisorii se afla Rusia -- ei pretind sa indice presiunea exercitata de aceasta, o considera o amenintare la adresa securitatii energetice...

- Scrisoarea a aparut imediat dupa vizita lui Obama la Moscova de la inceputul lui iulie, care nu a avut rezultate impresionante. Cu toate acestea, autorii scrisorii sunt ingrijorati de faptul ca Obama, neavand o experienta prea mare in ceea ce priveste politica externa, a putut sa faca concesii Rusiei in detrimentul tarilor est-europene. Ei doresc sa ii atraga atentia, ca sa fie mai aspru in relatiile cu Moscova. Este, aici, un ecou clar al mentalitatilor din vremea "razboiului rece".

V.N.:Va primi scrisoarea un raspuns din partea conducerii SUA?

- In scrisoare este propusa o renastere a NATO si o consolidare clara a articolului 5 din statutul Aliantei, cu principiul sau muschetaresc "unul pentru toti, toti pentru unul", raportat la Europa de Est. Ne amintim ca presedintele american John Kennedy a venit in Berlinul de Vest pentru a spune: "Sunt berlinez!" (in vara anului 1963, n.r.). Este greu sa ne imaginam ca Obama, sosind astazi la Bucuresti, va spune: "Sunt bucurestean!"
La fel de greu este sa ne imaginam si o coordonare a pozitiilor in relatiile cu Moscova, pentru ca, in relatiile Occident-Rusia, accentul este pus de ambele parti pe relatiile bilaterale. Fostii lideri propun o "solidaritate energetica" in cadrul UE. Insa, asa cum ne demonstreaza viata, discutiile legate de aceasta sunt multe, insa rezultatul este zero.
In practica, scrisoarea impinge Administratia SUA spre momentul adevarului. Care este in realitate politica sa in ceea ce priveste Rusia si fosta Europa de Est? Obama trebuie sa spuna ce are de gand sa faca cu aceasta parte a lumii, ori, probabil, nu are de gand sa faca nimic. In jumatate de an de guvernare, nu a spus nimic concret legat de aceasta regiune, care, se pare, devine o "zona gri" pe harta Casei Albe. Cel putin, nu mai intra in randul prioritatilor politicii externe a Statelor Unite.

V.N.: Va raspunde Obama la mesaj?

- Ar trebui. Din pura amabilitate sau macar pentru ca, odata si odata, si el va deveni un "fost", ca si autorii scrisorii.

www.inforusia.ro

PRESA RUSA: Comunistii de la Chisinau castiga, dar nu ies victoriosi

Astazi, se incheie in R. Moldova campania electorala, urmand ca maine, 29 iulie sa aiba loc alegerile parlamentare. Majoritatea voturilor se va indrepta, cel mai probabil, spre Partidul Comunist aflat la putere. Potrivit ultimelor sondaje, acesta va primi 40% din voturi. Insa acest procent nu este suficient pentru comunisti ca sa aleaga singuri un nou presedinte si sa formeze guvernul, relateaza ziarul “Kommersant”.

Cu ocazia actualelor alegeri parlamentare din Moldova, nu exista partid care sa nu fi declarat ca va apara tara, astfel incat peisajul general al lozincilor electorale da impresia unui razboi civil. Dupa alegerile din aprilie, comunistii si cele trei partide din opozitie (liberalii, liberal-democratii si alianta „Moldova Noastra”) au pornit un razboi mediatic nemilos unii impotriva celorlalti. Iar cand, in iunie, opozitia a blocat pentru a doua oara alegerea unui nou presedinte, obtinand dizolvarea parlamentului si organizarea de alegeri repetate, confruntarile s-au acutizat.

Astazi in Moldova va fi o asa-zisa „zi a tacerii”, dupa ce, cu o zi inainte, liberalii si comunistii si-au dat o ultima lovitura, manifestata prin conferinte de presa desfasurate in diferite colturi ale capitalei, in cadrul carora liderii formatiunilor politice si-au prevazut unul altuia iminenta moarte politica de dupa 29 iulie.

Liderii din opozitie – Mihail Ghimpu, Vlad Filat si Serafim Urechean –, care si-au desfasurat conferinta de presa in scuarul Europa din parcul central din Chisinau, au numit 29 iulie ziua victoriei finale asupra comunistilor: „Ne-am luat de buna-voie ramas-bun de la mandatele de deputati si am inceput lupta impotriva masinii dictatoriale a lui Voronin, pentru ca copii nostri sa aibe un viitor european! Au mai ramas doua zile pana la victoria pe care o meritam! 29 iulie este ultima sansa pentru Moldova, care a ramas ultima tara din Europa condusa de comunisti.” De asemenea, ei au incercat sa-i convinga pe jurnalisti ca si dupa alegeri vor ramane impreuna, impartindu-si de dinainte viitoarele posturi-cheie, refuzand insa sa ofere nume concrete.

Si partidul comunist a tinut un discurs de ramas-bun. La conferinta de presa a acestora, organizata de colaboratorul apropiat al lui Vladimir Voronin si strategul de baza a campaniei electorale comuniste, Mark Tcaciuc, sala a fost arhiplina. “Sub forma unor asa-numite partide liberale si democratice, avem de-a face cu niste secte totalitare inveninate, care doar intamplator au privatizat termenii precum “liberalism” si „democratie”. Opozitia si-a pierdut dreptul moral la victorie!” a declarat acesta.

Comunistii sunt considerati favoriti in actuala cursa electorala. Insa, chiar daca vor castiga majoritatea voturilor, nu vor putea alege independent un presedinte si sa formeze guvernul tarii. Mai mult, conform sondajelor, partidul comunist va primi mai putine mandate decat la alegerile din 5 aprilie, anume aproximativ 50 de mandate, comparativ cu cele 60 castigate initial la primele alegeri parlamentare.

www.inforusia.ro

PARINTELE JUSTIN PARVU pune capat campaniei de dezinformare si diversiune privind Manastirea Sfintilor Inchisorilor din Aiud si implicarea strainilor

In urma unor comunicate false aparute pe internet, ca parte a campaniei de dezinformare si diversiune intretinuta de anumite bloguri pretins ortodoxe, in care aparea faptul ca Parintele Justin Parvu il incredinteaza pe actorul Dan Puric sa se ocupe de un asa-zis "Complex Memorial" (de tip mall) la Aiud, Manastirea Petru Voda a facut astazi urmatoarea precizare, care trebuie sa intre in cap si ratacitilor intru cuvant:

Despre comunicatele aparute pe internet cu privire la Manastirea Aiud:

Urmarind articolele de pe internet aparute in ultima vreme, am aflat o serie intreaga de lucruri care nu sint deloc adevarate, si care se lanseaza in urechile poporului nostru, niste aberatii care nu-si au locul in conceptia noastra cu privire la manastirea de la Aiud.
Biserica Manastirii Aiud nu a ramas pe seama nimanui. Nimeni nu este in masura sa ne dea indicatii - cum trebuie sa fie ridicata, cum trebuie sa fie aparata, cum trebuie sa fie slujita - decit numai cei care au participat la toate durerile generatiei de la 1948 si pina in prezent. Si aceia, insa, care inca mai au capacitatea de gindire si pot sa dea un sfat; numai ei sint in masura. Iar, cit priveste chestiunea aceasta pe care am discutat-o noi acum la Aiud, n-a fost vorba sa fie lasata pe seama nici unui alt barbat vrednic sau mai putin vrednic. De altfel, nu s-a vorbit despre a ramine cineva in situatia de a dirija o opera ca aceasta a Aiudului, care, de altfel, depaseste si viata noastra spirituala, si viata morala, si viata crestin ortodoxa, pentru ca aici nu mai este vorba de niste oameni. Aici este vorba de Sfinti, de Martiri care depasesc granitele natiunii noastre. Aici este vorba de Martirii intregii crestinatati europene si ai lumii intregi. Sfintul care traieste in Rusia, sau care traieste in Iugoslavia, sau in România, este un merit al acestei natiuni, pentru ca acolo s-a nascut acest mare om de valoare. Dar asta nu inseamna ca el ramine aici; pentru ca rugaciunile pe care le face sint pentru toata lumea, si pentru unii, si pentru altii, si pentru buni, si pentru rai, si pentru tradatori, si pentru Sfinti, si pentru toate manifestarile noastre crestine.
Iar cit priveste asezarea unei biserici, desi sint atitea discutii, socotesc ca intr-adevar aceste discutii au loc, dar nu din partea celor binevoitori, ci din partea rau-voitorilor, care au fost de la inceput rai si ramin in veci in rautatea lor. Pentru ca diavolul nu se schimba, ramine in aceeasi rautate si lupta impotriva binelui. Asta, ca avem discutiile acestea intre noi si se produc aceste neintelegeri, nu este altceva decit, oarecum, opera lor distructiva. Dar noi nu ar trebui sa fim furati de aceasta inselaciune diabolica, ci ar trebui sa raminem in armonia noastra, in tendinta noastra de bine, ca lucrurile sa mearga mai departe inspre realizarea acestei mari opere de invatatura teologica si morala si ortodoxa pentru Biserica noastra.
Biserica de la Aiud nu este o biserica oarecare. Nu este o biserica de parohie; si acolo, cind vorbim despre biserica, ea trebuie sa ramina pentru viata sufleteasca a omului, a crestinului. Biserica nu este supusa curentului politic sau indemnului politic sau ajutorului politic, pentru ca Biserica este curata, nepatata inaintea lui Dumnezeu, fara prihana, si de aceea si ajutoarele care se dau aici trebuie sa fie o jertfa curata si fara impatimire si fara intentii altfel decit frumoase, pentru cinstea si ridicarea neamului nostru, a martirilor nostri si a celor ce urmeaza inca sa mai traiasca pentru aceasta gindire crestina ortodoxa.
La Aiud nu au fost, intr-adevar, numai legionari. A fost tineretul nostru, au fost generatiile noastre din 1948, 1952, pina in 1964. Caci au intrat in puscarie si unii care au fost incarcerati inainte cu citeva ore, si li s-a dat drumul imediat, intrind in decretul din Martie 1964. Ei, dar si acestia sint eroi, sint martiri, sint oameni care s-au angajat cindva; ca au venit in ceasul al noualea, in ceasul al doisprezecelea, numai iconomia lui Dumnezeu stie cum isi va lua fiecare plata dupa ostenelile lui.
De aceea, as avea un cuvint cu toata seriozitatea: Sa nu mai primiti nimic din tot ce apare cu privire la aceasta opera de structura ortodoxa, bizantina, decit numai ceea ce se publica din partea noastra cu toata seriozitatea si greutatea.
Arhimandrit Justin Parvu
Descarca interviul din 2009 Iulie 27
www.petruvoda.ro

SFINTII INCHISORILOR comemorati in Fagaras

Comemorarea eroilor Rezistenţei Anticomuniste din Ţara Făgăraşului a avut loc duminică, 26 iulie 2009, la Crucea-monument de la Mănăstirea Brîncoveanu

„Cu mulţi ani în urmă, nişte adolescenţi, încă aproape copii, aflîndu-se la o răscruce de viaţă, v-au cerut să le scrieţi pe o carte de rugăciuni un cuvînt călăuzitor. Şi ne-aţi scris: „Brazii se frîng, dar nu se îndoiesc“. Şi aţi desenat dedesubt o cruce ...
...şi un steag dac, simbolizînd pe Dumnezeu şi neamul nostru. Dumneata ai trăit, ai luptat şi ai închis ochii aşa cum ai scris. După 50 de ani, unul dintre acei copii, azi la rîndu-i bătrîn, îţi depune pe mormînt această carte, în care e cuprinsă viaţa, lupta şi moartea tinerilor de atunci şi a altora ca ei. Nu ne-am ridicat totdeauna la înălţimea devizei, dar am năzuit mereu spre aceasta“ scria Ion Gavrilă Ogoranu în prefaţa primului volum al cărţii „Brazii se frînd dar nu se îndoiesc“, în memoria lui Traian Trifan. De trei ani, luptătorul Ion Gavrilă Ogoranu s-a alăturat eroilor anticomunişti şi lui Bădia Traian, acolo sus, în ceruri. Şi privesc de la depărtare ce s-a ales din lupta lor. Comemorarea anuală se păstrează însă aşa cum le-a fost voia lor, la Crucea ridicată lîngă Mănăstirea Brâncoveanu de la Sîmbăta de Sus, în prima duminică după sărbătoarea Sfîntului Ilie. Din păcate, an de an vin tot mai puţini luptători, pentru că timpul nemilos vrea să-i adune laolaltă, acolo, în ceruri.

Execuţia Grupului Dabija

Mulţi oameni se întreabă azi, la peste şase decenii de la lupta anticomunistă, de ce se face atîta vorbire despre cei care au crezut în această rezistenţă, de ce trebuie să fie declaraţi cetăţeni de onoare, de ce trebuie să fie recompensaţi cu onoruri sau bani, de ce să aibă caziere curate că doar au fost încarceraţi. Sînt întrebări nu doar ale generaţiilor tinere care n-au deschis un volum de carte scris de cei care au trecut prin gulagul comunist, sau care au aflat despre rezistenţa anticomunistă numai din cartea de istorie actuală şi care i-a rezervat acelei perioade doar cîteva fraze. Sînt însă şi adulţi sau chiar vîrstnici care ignoră acea parte a istoriei pentru că în acei ani ei n-au simţit teroarea şi persecuţiile regimului. Pentru aceia dintre ei, redau doar una dintre numeroasele execuţii în masă ale luptătorilor, cea a grupului Dabija, descrisă chiar de comunişti. „După aceasta, condamnaţii au fost legaţi la ochi. În care moment Dabija s-a exprimat că el nu vrea să fie legat la ochi, fără a i se îndeplini această dorinţă. Au fost aşezaţi la locul execuţiei şi înainte de deschiderea focului au început pe rînd să se manifeste prin anumite exprimări. Astfel Traian Mihălţean a spus: Cu aceeaşi monedă vă vom plăti!, Bolfea Silvestru: Doamne ajută, iar Dabija a strigat: Trăiască România!“. A urmat apoi împuşcarea lor, apoi medicul legist a constatat moartea tuturor celor şapte“. Căpitanul de Securitate Gheorghe Crăciun raporta atunci cu atîta mîndrie colonelului Dulgheru (Dulbetgher) executarea grupului Dabija, „Atît Tov: Lt. Colonel care a citit degradarea celor doi condamnaţi cît şi procuroreul, au avut o atitudine demnă. Plutonul de execuţie s-a comportat conform instrucţiunilor primite de la comandantul de pluton, care după execuţie a spus ostaşilor: „Tovarăşi ne-am îndeplinit datoria faţă de clasa muncitoare“. Cadavrele celor şapte au fost transportate de la locul execuţiei şi au fost îngropate de către organele de miliţie şi Securitate sub supravegherea directă a noastră. Execuţia celor şapte a decurs în ordine, asistenţii fiind Comandanţi militari din Sibiu, avocaţii apărători şi membrii din Biroul Judeţenei PMR Sibiu. Paza a fost în tot timpul asigurată de către organele noastre, ajutate de către organele de miliţie.“ LT. Colonel de Securitate Gh. Crăciun; Lt de Securitate V. Nistor. Precum această execuţie au fost şi altele. Trupurile tinerilor luptători au fost secerate de gloanţe. Grupul făgărăşenilor executaţi în 1957, la Jilava, grupul Săplăcan, grupul Mogoş şi Mazilu, etc. Stau mărturie documentele Securităţii, căci o cruce sau un mormînt al lor, nu există.

În cazul reprimării Rezistenţei Anticomuniste un rol la fel de important, un rol criminal, l-au avut atît străinii cît şi românii. „Ce aveau comun cu România Ana Pauker, Luca, Nicolski sau Teohari Georgescu şi alţii ca ei? Dar examinînd de aproape crimele, nu aceştia le-au executat. Aceştia numai au dat ordin. Treburile murdare ale regimului au fost făcute în marea majoritate de români. Ei ameninţau populaţia, ei băteau în case, pe uliţe, la securitate. Ei ucideau din ordin sau din zel, ei condamnau. Românii erau cei care-i executau pe condamnaţii la moarte, ei îi chinuiau în închisori, ei colectivizau satele, ei strămutau satele în Bărăgan, ei au făcut reeducările la Piteşti, Gherla şi Aiud. Şi făceau acestea cu zel pentru a fi lăudaţi şi recompensaţi de stăpînii lor, străini de neamul românesc. Cum a fost posibil ca în sînul neamului nostru să fie atîţia executannţi ai crimei? pentru că nu pot crede că erau convinşi că fac acest lucru pentru România. Aici trebuie căutat un răspuns de către istorici, psihologi, etnologi şi scriitori. Cum a fost posibil ca un popor să-şi plece capul şi să nu se revolte în faţa atîtor umilinţe? Vom învăţa ceva din această lecţie vie a istoriei?“ scria Ion Gavrilă Ogoranu în volumul III al cărţii.

Veşnica pomenire s-a auzit din nou

La Crucea monument de la Mănăstirea Brîncoveanu de la Sîmbăta de Sus s-au adunat şi în acest an supravieţuitorii gulagului comunist, urmaşii şi rudele acestora. Este al 14 an cînd preoţii mănăstirii oficiază parastasul şi slujba de pomenire pentru eroii Ţării Făgăraşului. Pentru cei care au pierit în luptele directe cu securitatea comunistă, pentru cei împuşcaţi de comunişti în închisori sau în lagărele de muncă şi pentru toţi cei care şi-au dat viaţa pentru a-i sprijini pe luptătorii anticomunişti. Toţi deopotrivă au fost pomeniţi duminică, 26 iulie a.c., în prima duminică după sărbătoarea Sfîntului Ilie.
O cruce din marmură, simplă, dar care a strîns toată suferinţa, moartea şi chinul îndurat de Ţara Făgăraşului în regimul comunist. Au fost înşiruite numele tinerilor făgărăşeni care au avut curajul să-i înfrunte pe comunişti. Şi care au murit pentru idealul de credinţă, dreptate şi adevăr. Nu s-a reuşit inscripţionarea numelor tuturor eroilor pentru că sînt mii. S-a auzit din nou „veşnica pomenire“ pentru eroii martiri ai Făgăraşului. Au făcut posibilă organizarea evenimentului Fundaţia „Ion şi Ana Gavrilă“, Partidul Pentru Patrie, Monitorul de Făgăraş şi AFDPR. Ca în fiecare an, organizatorii au avut sprijinul stăreţeiei Mănăstirii Brîncoveanu care a asigurat cazarea şi masa participanţilor şi SC Transbus SA care a asigurat transportul participanţilor de la Gara Făgăraş la mănăstire şi retur.

Istoria Crucii - monument

Locaţia actuală a Crucii de Mănăstirea Brâncoveanu a fost stabilită în anul 1952 de către luptătorii grupului Gavrilă aflat în acel an pe crestele Munţilor Făgăraş. Era sărbătoarea Paştelui, o zi frumoasă de primăvară, iar ei ascultau slujba Învierii oficiată la mănăstire de către părintele Arsenie Boca. „Ne gîndeam la cei căzuţi dintre noi pînă atunci: Marcel Cornea, Silviu Socol, Porîmbu, căpitan Monea, Mogoş, Mazilu, Partenie Cosma şi ceilalţi despre a căror soartă nu ştiam nimic. Eram încă sub povara amintirii ultimului căzut, Baciu, fratele lui Ghiţă Haşu. Am rămas tăcuţi cît a ţinut slujba. Nu ştiu care a avut părerea, parcă Brâncoveanu (N.R. Remus Sofonea din Drăguş), pe care a spus-o cu glas tare: Dacă vreunul dintre noi va supravieţui, să ne legăm ca acela să ne adune oasele de pe unde vor fi fost aruncate şi să le îngroape aici lîngă această mănăstire. În 1990 mi-am adus aminte de acest legămînt şi le-am amintit lui Ilioi şi celorlaţi legămîntul făcut cu 40 de ani în urmă şi am pornit la realizarea lui. Trupurile morţilor nu aveam de unde le lua, noi nu ştim unde sînt, nimeni n-a venit să ne spună, pe ucigaşi nimeni nu i-a deranjat să spună locul unde i-au aruncat. Rămînea doar să ridicăm o cruce seacă undeva ca amintire“ scria Ion Gavrilă Ogoranu. Sfinţirea crucii a avut loc în 17 octombrie 1995 după multe ezitări, aprobări şi umilinţe. „După ridicarea crucii m-am simţit eliberat ca de-o povară grea. Tocind scările de piatră ale instituţiilor de care depindea aprobarea ridicării crucii, căciulindu-mă în faţa multora, încercînd să-i convong că noi vrem să ridicăm o cruce pentru cei care n-au nici mormînt, nici cruce, şi nu un monument de care să se mire lumea, purtam teama de a nu muri înainte ca aceată datorie să fie împlinită“ scria şeful Rezistenţei Anticomuniste, Ion gavrilă Ogoranu. De atunci, an de an este îndeplinită şi dorinţa luptătorului de a se organiza la Cruce, comemorarea eroilor. În prima duminică după sărbătoarea Sfîntului Ilie, aşa cum ei au vrut.

Monitorul de Făgăraş
semnalat de
www.vlad-mihai.blogspot.com

29 IULIE, ziua alegerilor din Basarabia mica, este Ziua Imnului National - "Desteapta-te romane!". Armata organizeaza o defilare la Arcul de Triumf

29 iulie - Militarii participanti la misiunile din Irak vor defila pe sub Arcul de Triumf. In aceasta zi, romanii sarbatoresc Ziua Imnului National - "Desteapta-te romane!". Inainte de ocupatia comunisto-stalinista, pe sub Arcul de Triumf defilau trupele care se intorceau victorioase de pe front. Dupa 1989, militarii romani au defilat pe sub Arcul de Triumf, doar de Ziua Nationala, 1 Decembrie, cand se sarbatoreste Marea Unire. Evident, se doreste reinvierea unei traditii. Intamplator, pe 29 iulie, zi in care R. Moldova aniverseaza a 15-a adoptare a Constitutiei, in Basarabia au loc (noi) alegeri parlamentare.

Continuarea la ZIUA

ANGAJATII SIS si ai Moldovei Suverane iar se tin de soparle si inventeaza comunicate false in prag de alegeri (dar i-am prins cu coada-n gura...)

COMUNICAT APOCRIF FABRICAT IN URSS:

"Asociatiile tinerilor basarabeni din Romania" cu referinta la implicarea Romaniei in afacerile interne ale Republicii Moldova prin organizarea scolilor de vara din Romania, 2009.

Sub imperativul evenimentelor social-politice derulate in Republica Moldova, constatam cu regret ca statul roman continua cu insistenta sa se implice in afacerile interne ale RM. in acest sens, sunt utilizate in interese exclusiv expansioniste fondurile financiare ale Uniunii Europene pentru organizarea taberelor de vara - 2009 destinate cu predilectie cetatenilor moldoveni.

Luand in consideratie faptul ca invitatia moldovenilor are loc in plina campanie electorala din Republica Moldova, se reliefeaza subtilitatea actiunilor serviciilor secrete romanesti. Analiza procesului respectiv indica la punerea in aplicare a unui plan secret bine definit si administrat de catre actuala conducere de la Bucuresti in directia subminarii statalitatii RM, contrar valorilor democratice europene.

Urmarind scopul fortificarii pozitiilor formatiunilor de opozitie actualei guvernari de la Chisinau , ne ingrijoreaza faptul ca serviciile secrete romane au sporit esential numarul programelor de cooperare regionala si a contactelor bilaterale la nivelul autoritatilor locale, anume in perioada electorala. Merita atentie „Forumul autoritatilor locale din Romania si Republica Moldova” organizat in perioada 14.05.2009 - 16.05.2009 la Piatra Neamt cu participarea majoritatii primarilor, membri sau adepti ai PLDM, PL, AMN si PDM. Seminarul respectiv a fost caracterizat prin alocatiunile Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, secretarului de Stat, sefului Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni (DRRP), Eugen Tomac, Primarul general de Chisinau, Dorin Chirtoaca si alte oficialitati din Romania. La randul sau, T. Basescu nu a ezitat sa-si expuna pozitia ostila privind semnarea tratatului de baza cu Republica Moldova, astfel incat sa aduca la noi disensiuni de ordin social-politic pe ambele maluri ale Prutului.

„Forumul” respectiv a urmarit in sine accesarea banilor acordati de catre Uniunea Europeana prin intermediul programelor derulate de catre DRRP. in acest sens, este utilizat pretextul pastrarii si afirmarii identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a romanilor din statele vecine si intarirea legaturilor dintre Romania si comunitatile romanesti din emigratie. Continuarea scenariului „Forumului” nominalizat a constituit deplasarea in or. Piatra Neamt din 19.06.2009 – 20.06.2009 a delegatiei formate din 7 persoane din administratia raionului Orhei. De data aceasta pretextul inaintat a servit sarbatorirea zilei orasului Piatra Neamt. Remarcabil este faptul, ca delegatia orheiana in permanenta a fost condusa de catre vice-primarul or. Piatra-Neamt, Vasile Oatu si alti oficiali romani, care in multiple randuri au sugerat necesitatea respectarii prudentei maxime intru sustinerea lui D. Chirtoaca la alegerile anticipate din RM.

Un alt aspect de „protectionism” indirect din exterior oferit anumitor formatiuni din Republica Moldova constituie taberele de vara din Romania oferite gratuit tinerilor din RM. Sub patronajul Presedintiei Romaniei in anul 2009 a fost lansat programul ARC, care se desfasoara in cinci serii in diverse centre de agrement pentru tineret din Sulina, Poiana Pinului, Eforie Sud si 2 Mai. Tinerii care participa la aceste tabere sunt elevi, studenti sau membri ai organizatiilor etnicilor romani de peste hotare. in prima serie, cea de la Sulina , au fost gazduiti timp de o saptamana 150 de elevi si profesori ai scolilor din Dubasari, Rabnita, Tighina si Tiraspol. La 25.06.2009 acestia au avut ocazia de a se intalni cu Presedintele Ttraian Basescu, al carui discurs a fost axat pe sustinerea in continuare a comunitatilor romanesti din afara granitelor. Prin urmare, tinerii din regiunea transnistreana au fost uimiti de faptul ca sunt numiti romani, deoarece se considera moldoveni cu drepturi depline ai statului Republica Moldova.

Remarcabil este faptul, ca la reintoarcerea grupului de elevi din regiunea transnistreana pe data de 30.06.2009 de catre anumiti "tipi" romani le-au fost oferite sute de CD-uri cu filme, al carui continut nici pe de parte nu au cum sa apropie relatiile cu Republica Moldova. Mai mult ca atat, inregistrarile video fiind axate pe aprecierile pozitive a demonstratiilor stradale din 07.04.2009, contribuie indispensabil la polarizarea societatii moldovenesti.

In cea de-a doua serie din perioada 25.06.2009–01.07.2009 destinata studentilor basarabeni care isi fac studiile in Romania, la aceiasi statiune „2 Mai” le-a fost organizata intrevederea cu secretarul de stat pentru relatiile cu romanii de pretutindeni Eugen Tomac, subsecretarul de stat in cadrul Ministerului Tineretului si Sportului, Constantin Neagu, deputatii Parlamentului Romaniei, Petru Movila si Florin Postolachi, senatorul Mihaela Popa si Ministrul Educatiei Cercetarii si Inovatiei, Ecaterina Andronescu (la care au participat si fratii Roncea). Demnitarii romani au vorbit despre promovarea politicii in continuare privind scolarizarea cetatenilor RM in Romania, schimbarilor legislative in domeniul obtinerii cetateniei romane, mecanismului de cooperare intre institutiile statului roman cu ONG-le etc. in discutii neoficiale s-au manifestat printr-o sustinere aprinsa a formatiunilor politice AMN, PLDM, PL. La aceasta scoala au participat aproximativ 160 de membri ai asociatiilor tinerilor RM din Romania. in perioada respectiva OSB-le din Bucuresti si Timisoara au promovat campania „pro cetatenie romana”. Pentru a sensibiliza reprezentantii institutiilor statului, prezenti la aceasta scoala de vara, le-au oferit cadouri cate un tricou cu inscriptia “Basarabia, cetatenia este dreptul tau!” Despre ce fel de recunoastere a statalitatii Republicii Moldova poate fi vorba, in timp ce oficialii romani promoveaza in public termenul Basarabia. Ori, neglijeaza intentionat tratatele internationale ce au recunoscut statul Republica Moldova.

Totodata, la 27 iunie curent, a fost invitat un alt grup de circa 40 de elevi moldoveni cu varsta cuprinsa intre 15 - 19 ani la tabara de vara din or. Galati. Programul dat a fost realizat in cadrul Proiectului „Centrul Turistic si de Agrement pentru Tinerii din Euroregiunea Dunarea de Jos Galati, promovat de catre „Asociatia Casa Noastra Galati", fiind adus la cunostinta prin intermediul Ambasadei Romaniei la Chisinau. Coordonatorul proiectului din Romania este Niculae Constanta, care totodata este conducator al Asociatiei „Casa Noastra Galati” si este in relatii cu colaboratorii SRI Galati.

De asemenea, la 29.06.2009 s-a deplasat in Romania un grup de 35 de tineri din cadrul institutiilor de invatamant din raioanele stefan Voda si Causeni, cu varsta cuprinsa intre 7-25 ani. Tinerii s-au deplasat la Tabara de Cultura si Civilizatie Romaneasca din jud. Constanta, Romania. Tabara de vara organizata de catre Asociatia pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman „ASTRA", Despartamantul „Mihail Kogalniceanu", Iasi, presedintele careia este profesor Areata Mosu (tel. de contact xxx) de comun cu Consiliul Judetean Constanta si desigur al institutiilor speciale romanesti.

Segmentul economic din RM, la fel nu este lasat fara atentia serviciilor secrete romanesti supuse "stimatului" Traian Basescu. Astfel, la data de 25.06.2009 un grup de 24 persoane din r-nul Hancesti au fost invitati in municipiul Iasi la o conferinta privind activitatea Camerei de Comert din Moldova. A urmat grupul format din 35 cetateni ai RM originari din satul Tudora, care la 28.06.2009 s-au deplasat la invitatia primarului comunei Tudora, Romania, Viorel Lesuc. Pretextul a servit sarbatorirea a XXIV ani de la infiintarea comunei Tudora. Activitatile culturale nominalizate, au avut loc in zilele de 28.06.2009 - 04.07.2009, iar cazarea, masa si asistenta medicala a fost asigurata de catre partea romana.

Din unele surse demne de incredere din interiorul SRI, am aflat ca cei care au frecventat taberele de vara au fost in permanenta supravegheati de catre sursele SRI, oare cu ce scop? Poate pentru a realiza anumite filme cu scene de "sex"...

Cu mana intinsa dupa bani, membrii PL in perioada 25.06.2009 – 28.07.2009 au fost fixati la intalnirea cu membrii miscarii social-politice din Romania „Tineretul National Liberal” care a avut loc in or. Sighetu Marmatiei, Romania. Aici de asemenea, au avut loc discutii aprinse privind "rasturnarea" actualei guvernari de la Chisinau.

Presedintele roman Traian Basescu, din practica trecutului de colaborare cu serviciile secrete, nu ezita nici in perioada 13.07.2009 – 14.07.2009 sa organizeze intrunirea cu reprezentantii mass-media din RM la Bucuresti. Invitatii moldoveni din nou au fost santajati cu finantari suplimentare destinate comunitatilor romanesti din afara granitelor.

Din cadrul celor expuse, se contureaza clar implicarea directa a serviciilor speciale romane in campania alegerilor anticipate din RM. Prin intermediul institutiilor statale, Romania profita din plin de finantarile oferite de catre Uniunea Europeana in baza Programelor de Cooperare Transfrontaliera Romania - Republica Moldova, precum si CBC PHARE, drept paravan de realizare si dezvoltare a curentului „unionist” in Republica Moldova.

Confirmarea faptului, ca statul roman si-a lansat proiectele respective superficial, urmarindu-si interesele ascunse de expansiune teritoriala, serveste programul oferit tinerilor din r-nul Cahul, care in perioada lunii iulie 2009 au avut ocazia de a „supravetui” pe parcursul a 6 zile de soc suportat in or. Galati. Astfel, in cadrul Programului de Tabara Turistica de Vara realizat in cadrul proiectului CETATE, or. Galati in colaborare cu „Centrul Contact” or. Cahul, cei 216 tineri moldoveni din r-nul Cahul au fost primiti in conditii nefaste si discriminatorii de catre organizatorii romani. Din start le-a fost exclus transportul pentru realizarea traseelor turistice. Grupele turistice in acest sens se deplasau pe jos, fiind impuse sa parcurga distante mari pe intreg teritoriul mun. Galati. Hrana fiindu-li-se asigurata in baza fast-foodurilor necalitative si ieftine, in timp ce diurna pentru alimentare, conform contractului urma sa fie de 7,5 euro. Chiar si apa pentru copii era comercializata la un pret dublu fata de oras. Totodata, pasapoartele membrilor de grup au fost luate de catre organizatorii romani si reantoarse doar in ultima zi. Altfel spus „no comment”.

Spre dezamagirea autoritatilor de la Bucuresti , realizarea „scenariului” respectiv se va solda cu insucces, fapt care va fi demonstrat prin prisma rezultatelor alegerilor anticipate din 29.07.2009.
Esecul planului "Taberele de vara - 2009" initiat de catre serviciile secrete romanesti, la indicatia lui Traian Basescu, in opinia asociatiilor tinerilor basarabeni din Romania, este cauzat in primul rand de sustinerea mediocra a sefului DRRP, E. Tomac.

Totodata, scolile de vara au demonstrat ca aceste organizatii se pronunta ferm pentru consolidarea statalitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova, iar „spiritul unionist” al acestora este o iluzie debusolata a actualei guvernari de la Bucuresti.

"Asociatia basarabenilor din Romania"

"Organizatia Studentilor Basarabeni"

"Liga Studentilor Basarabeni"

studentbas@yahoo.co.uk

O, la, la! - Ha, ha, ha! Nota mea

PORNO-alegeri si betii cu votca-cola la Chisinau. Unde este rivalul lui Basescu de la Bucuresti? Kiril al Rusiei: Kievul este Ierusalimul nostru VIDEO

Porno-alegeri si betii cu votca-cola

Ca mai niciodata, alegerile de maine din Republica Moldova sunt, in aparenta, mai complicate decat cele de la noi din toamna. Daca la Bucuresti stim ca Basescu n-are rival, la Chisinau, dimpotriva, e plin de rivali dar lipseste tocmai candidatul. E plecat la... Moscova. Stim, politica e curva, dar parca mai mult ca oricand viata romanului s-a umplut de curvasaraie: de la porno-consulul MAE la porno-ciocanitoarea PSD, porno-ministrul muncii, piticul-porno, judecatoarea-porno, porno-intelectualii, porno ambasadorul-jacuzzi, porno-invatatoarea, ba chiar si porno-eleva, Romania mare-mica s-a umplut de scursurile unei societati intr-o cadere absoluta.
Daca ma intrebati pe mine va voi raspunde ca porno-politica a adus, indiferent de culoarea ei, o adevarata pornoficare a Romaniei. Ce vom face? Curat, ar putea fi unul dintre raspunsuri. Iar fratii basarabeni ar putea fi cei de la care sa invatam, daca peste Prut va reusi campania de depornoficare. Si, dupa afacerea porno-consulului Ion Nuica si a porno-comunistului Veaceslav Iordan, totul este posibil.
Romania, am vazut cu totii, are grave deficiente in tratarea situatiei romanilor din jurul granitelor. Evident, vorbim de porno-diplomatia Romaniei. La Chisinau, in ciuda inceputului demascarii pornofi­carii, lucrurile par sa nu se schimbe prea usor. Porno-aface­ristii din servicii isi dau mana cu porno-politicienii partidelor fantoma ale porno-mogulilor cu ramificatii in Rusia sau peste Ocean. In acest timp porno-analistii lui Voronin, unul porno-moscovit si altul porno-pretudindenar, se bat in pronosticuri cu porno-sociologii opozitiei, tocmiti pe la ziarele de cartier ale unui Filat, fost filat-penal de SRI, pentru afaceri nelamurite pe teritoriul Romaniei. Dintr-o adevarata porno-alianta maro nascuta din compromis, bube, mucegaiuri si noroi, porno-serviciile incearca sa iste guvernari si lucruri noi. Daca totul s-ar fi oprit la o orgie consulara ar fi fost doar de ras. Dar nu, abandonand interesele nationale ale romanilor, de pe ambele maluri ale Prutului, in favoarea unor planuri mondialiste absconse, porno-strategii nostri se vad deja protagonisti in porno-telenovelele CCTV de la Washington, Moscova sau Bruxelles.
Dincolo de micile porno-aranjamente de gubernie, la nivel porno-mondial, aflam fara mirare ca, la un pahar, sau mai multe, de votca-cola, s-a reconsolidat vajnica tovarasie ruso-americana. Obama, in timp ce-i decojea oul lui Putin, la micul dejun planetar televizat mai ceva ca revolutia in direct, a cazut de acord ca Crimeea nu-i Hawaii. Si-uite asa se pare ca Basarabia poate sa serveasca si drept ultima frontiera si drept prima frontiera. Depinde de unde te uiti.
Peste toate porno-increngaturile puterea de la Bucuresti ne spune ca vrem sa ne unim cu Basarabia in UE iar puterea de la Chisinau ne spune ca vrea unirea cu Moldova in CSI. Degeaba explica Vladimir Bucovski ca Uniunea Europeana e o alta Uniunea Sovietica, noi, ce mai, vrem sa ueficam romanii de peste Prut cu marile realizari ale societatii de consum multilateral dezvoltate cu care ne-am pricopsit si noi: un metru de autostrada si iaurt unguresc. Nimeni nu pare sa se intrebe cand le-a mers bine romanilor, sub intelegerile marilor puteri: ieri pactul Hitler-Stalin, apoi Bush-Gorbaciov si, azi, inlocuitorii lor, care au schimbat ideologiile nazista si comunista cu globalismul votca-cola. Unde este, asadar, si interesul Romaniei?
Cine stie, poate, prin tinerii Basarabiei, vom primi si noi, intr-o zi, o bine-meritata lectie de romanism si un impuls pentru depornoficarea Romaniei.

Originalul la Victor RONCEA / Opinii ZIUA

O noua confirmare, de azi, a aliantei votca-cola:

LA MULTI ANI Parinte Ioan Sismanian! Marturisitorul de la Petru Voda despre Dictatura Biometrica. VIDEO

Revista de gandire si traire romaneasca ATITUDINI, Nr 6, Fundatia Petru Voda:

Mărturisesc sau mă lepăd?
De vorbă cu părintele Ioan Sismanian
Extras din interviul realizat de monahia Gudiila, iunie, 2009

Şi asta credeţi că e una din pricinile pentru care poporul este lipsit de credinţă, de nădejde?Predicatorii nu trăiesc ceea ce propovăduiesc?

… Pentru că nu se împlineşte acest cuvânt: „cuvânt cu putere multă”. Şi vă spun ceva din propria mea experienţă firească. Vine omul la mine, eu îl ameţesc cu tot felul de idei bune, logice şi după două ore iese de la mine tot nelămurit. Şi se duce la părintele Justin care-i zice: „Măi, măi, măi!” şi cu asta l-a lămurit total. Atât, trei cuvinte îi spune părintele. Nu-i spune ceva extraordinar dar trăirea, duhul, durerea, lacrimile, acei zeci de ani de suferinţă din spatele lui, iată ce putere au avut. La mine e aşa, un fel de moşmăială, deşi poate o fi şi de la mine de folos ceva… Nădăjduiesc. În orice caz, valoarea aceasta nu se obţine decât prin lacrimă şi suferinţă.

Nu este şi o vină a ucenicilor? Mă refer la neîncrederea în cuvântul duhovnicilor, şi mai ales al marilor duhovnici.

Iertaţi-mă, lucrurile stau în felul următor, şi mă refer aici şi la Părintele Justin. Mi se pare penibil, mi se pare o batjocură să se spună despre părintele Justin că e înşelat, că e minţit, că este condus de alţii. Păi, ori el este părintele cu P mare ori e o mascotă pe care eu o joc cum vreau? Nu se poate… Ori e, ori nu e! Şi eu zic că este, pentru că harul lucrează. Eu nu am cum, chiar dacă aş vrea, chiar dacă aş încerca să-l persuadez, părintele ştie foarte frumos pentru că are harul acesta al Duhului Sfânt. Şi facem la fel cum a fost şi cu Sfântul Ioan. Aceeaşi întrebare o pun şi eu acum: Botezul lui Ioan de unde a fost? De la oameni sau de la Dumnezeu? Cuvântul Părintelui Justin de unde a fost? De la oameni sau de la Dumnezeu? Dacă a fost de la oameni, toţi vor zice că nu se poate. Iar dacă zic că e de la Dumnezeu iar eu nu ascult de el, ce fac? Zic: nu ştiu; poate e înşelat. Dar asta este o minciună! Eu ştiu sigur că părintele nu e înşelat. Ştiu sigur că părintele e părintele cu P mare şi ştiu sigur că păcatele sunt ale mele mândriei mele, ale orgoliului meu, ale părerii mele. Căci părerea este cea mai sigură cale de a-mi distruge viaţa. Părerea… Nu avem nevoie decât de certitudini, nu de păreri. Sfinţii Părinţi spun că noi mărturisim ceea ce spun ceilalţi. Nu spun nimic de la mine. Şi atunci, cum pot spune eu, vezi Doamne, a zis cutare? Nu a zis cutare. A zis Biserica! A zis Duhul!
Altfel nu zic! Oamenii aceştia nu vorbesc de la ei, că nu-şi permit. Eu vorbesc de la mine, din prostia mea dar el măcar nu poate. Ba mai mult şi eu, ca duhovnic, în puterea tainei, ar trebui să fiu înfricoşat şi să zic ce spune Duhul. Condiţia este să mă lepăd eu pe mine în puterea Duhului. Pentru că Dumnezeu îmi dă puterea aceasta. Dumnezeu m-a sfinţit în puterea tainei prin actul hirotoniei şi mi-a poruncit să-mi sfinţesc viaţa întru împlinirea iubirii Lui în mine. „Poruncă nouă vă dau vouă: să vă iubiţi unul pe altul aşa cum Eu v-am iubit pe voi” (In. 13:34). Dar puterea sfinţitoare în mine mi-a dat-o ca să pot să fac aceste sfinte taine. Şi fără această putere sfinţitoare a lui Dumnezeu, eu ce aş fi? Ştiu atâtea istorioare frumoase din Pateric în care atât de frumos lucrează harul peste preot. Dar asta nu înseamnă că eu sunt infailibil pentru că lucrează harul, că şi eu pot să fac voia mea, şi eu pot să lepăd harul, şi eu pot să fiu batjocoritor de har, şi eu pot să ajung un om care blasfemiază cuvântul lui Dumnezeu. Şi vai de mine!

Se spune: să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu. Unii spun că a accepta acest cip este a da Cezarului ce e al Cezarului.

Nu, fraţilor! Daţi cipul Cezarului că e al Cezarului! Al meu, al lui Dumnezeu este să nu-l primesc. E al Cezarului; să şi-l pună el, dacă e al lui! Nu a zis Dumnezeu aşa? Dă-l Cezarului! Al meu e sufletul! Nu-l dau!

Încetează lucrarea Duhului Sfânt la un preot care acceptă aceste cipuri?

Eu zic că da. De ce? Foarte simplu… Pentru că încetează lucrarea harului botezului în om. Un preot care îşi pierde botezul, mai lucrează harul în el? Da sau ba? A zis Dumnezeu clar: „Cui slujiţi? La doi domni nu puteţi sluji”. E limpede cui slujesc. De aceea zic la botez: „mă lepăd de satana, de toate lucrurile lui, de toţi slujitorii lui, de toată slujirea lui, de toată trufia lui.” Şi atunci, dacă eu îmi încalc acest cuvânt, nu-mi pierd Botezul? Şi cum îmi încalc acest cuvânt? Prin primirea lucrurilor satanei, slujind voii lui, acceptând voia slujitorilor lui şi stăpânirea trufiei lui. În momentul în care omul a căzut în acest păcat, i se orbeşte mintea şi nu se mai poate întoarce. S-a orbit. Nu mai poţi să-l întorci. De ce? Pentru că el se încrede în sine! Părerea lui devine „lege dumnezeiască” în el. Nu degeaba spune românul: „Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul”!

PS: Cititorul-analist Nomi Nana este rugat sa-mi scrie pe adresa de e-mail victoroncea@gmail.com

"CURVA" PACEPA-Tismaneanu - Afacerea Tradarii (X). Pacepa nu a beneficiat de regim special din partea SUA. Consecinţe ale defectării

„Curva“ Pacepa - afacerea trădării (X)

Ziarul „Curentul“ continuă prezentarea opiniilor foştilor colegi ai adjunctului şefului Departamentului de Informaţii Externe, Ion Mihai Pacepa, cu privire la „defectarea“ fostului consilier al familiei Ceauşescu. Pe parcursul acestei luni, când s-au împlinit 30 de ani de la momentul „rebrănduirii“ lui Pacepa, publicaţia noastră trece în revistă elemente şi date inedite ale „dosarului Pacepa“, cu concursul Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul de Informaţii Externe şi al redactorilor revistei de specialitate „Periscop“, editată de membrii Asociaţiei. Menţionez că titlul acestui extins material dedicat celui supranumit „Curva“ Pacepa este inspirat de o sintagmă care nu îmi aparţine, deşi subscriu calificativului, termenii descrierii lui Pacepa aparţinând unuia dintre cei mai influenţi şi mai importanţi jurnalişti americani, David Binder, veteran al jurnalismului american de elită, specialist în intelligence, apropiat al familiei Bush.
În episoadele următoare, istoricul şi cercetătorul Arhivelor CNSAS, dr. Liviu Ţăranu, oferă perspectiva unui investigator scufundat în documentele Securităţii, autor al volumului „Ion Mihai Pacepa în dosarele Securităţii 1978-1980“, lucrare ce cuprinde 132 de documente preluate din dosarul anchetei, coordonate la vremea aceea de generalul Iulian Vlad. Materialul face parte din selecţia „Dosarului Pacepa“ realizată de redactorii revistei de specialitate „Periscop“, editată de membrii Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul de Informaţii Externe. (George Roncea)

Pacepa nu a beneficiat de regim special din partea SUA

Cercetătorii care au avut acces la documentele întocmite de Stasi, Securitatea est-germană, pe marginea cazului Pacepa, unde apare calitatea de agent al CIA, îşi exprimă totuşi îndoiala cu privire la racolarea de către CIA a generalului Ion Mihai Pacepa, socotind analiza Stasi ca fiind influenţată de ceea ce se întâmpla la Bucureşti, unde Nicolae Ceauşescu era convins de colaborarea cu CIA a adjunctului şefului DIE.
În ce ne priveşte, credem că este totuşi puţin probabil ca Ion Mihai Pacepa să fi spionat pentru americani înainte de 1978, el primind cetăţenia abia după zece ani de rezidenţă pe teritoriul SUA. În alte cazuri, precum cel al diplomatului Mircea Răceanu, ori al căpitanului Constantin Răuţă, cetăţenia mult dorită a fost obţinută în decurs de un an şi şase luni, respectiv doi ani.
În plus, dacă acesta ar fi fost „cårtiţă“ americană e limpede că CIA ar fi avut nevoie de general în România, în imediata apropiere a lui Nicolae Ceauşescu, pentru a afla ce decizii se iau la vârf, atât la Bucureşti, cât şi în celelalte ţări socialiste.
În consecinţă, utilitatea generalului nu era în aducerea lui pe teritoriul american şi, fiind cunoscut că autorităţile americane ofereau un regim special celor care colaboraseră în trecut cu SUA, putem crede că Ion Mihai Pacepa nu făcuse totuşi parte, în iulie 1978, din această categorie privilegiată.

Pacepa: „Eu am servit cu credinţă până acum!“

Probabil că, într-adevăr, lui Ion Mihai Pacepa, după eşecul său de a prelua conducerea deplină a DIE, i s-a promis de către Nicolae Ceauşescu numirea în fruntea acelei instituţii numite Casa Prezidenţială, după model american, structură ce urma să includă Direcţia a V-a de Securitate şi Gardă a preşedintelui ţării, sectorul de protocol al Consiliului de Stat şi al MAE, sectorul presă de la CC al PCR şi alte activităţi de la Gospodăria de Partid.
Atât în documentele anchetei, cât şi în memorialistica unor generali se arată că acest zvon circula încă din primăvara anului 1978, iar adjunctul şefului DIE nu a scăpat prilejul de a se împăuna cu acest titlu de viitor „şambelan“ al lui Nicolae Ceauşescu. Toate au fost sigure până când a apărut necazul cu intrarea în ţară a unui tir venit de la Beirut plin cu diverse bunuri (televizoare, frigidere, porţelanuri etc.) pentru cadrele de conducere din DIE, fără a fi controlat în vamă.
În urma unei scrisori anonime, care se pare că a pornit de la cineva din Ministerul de Finanţe, Nicolae Ceauşescu a ordonat o anchetă şi câţiva activişti din aparatul CC, sub conducerea generalului Constantin Olteanu, au stabilit că datele se confirmau. Din acel moment, Ion Mihai Pacepa îşi vedea tot mai reduse şansele de a accede în funcţia promisă de Nicolae Ceauşescu.
A încercat să medieze pe lângă acesta din urmă, prin intermediul Andruţei Ceauşescu, care a şi reuşit să obţină indulgenţa necesară, însă prea târziu. Generalul Ion Mihai Pacepa, frământat de îndoieli, a decis să treacă de partea cealaltă a baricadei, nu însă înainte de a avea o ultimă întâlnire cu Nicolae Pleşiţă căruia i-ar fi spus, în fugă: „Reţineţi treaba asta: eu am servit cu credinţă până acum!“. Dacă lucrurile au stat într-adevăr aşa, atunci ideea unei colaborări mai vechi a lui Ion Mihai Pacepa cu serviciile de informaţii occidentale nu are suport, iar defectarea sa are la bază o banală anchetă pentru evaziune şi temerile pe care Ion Mihai Pacepa le avea pentru cariera sa.

Consecinţe ale defectării generalului Pacepa

După cum susţin unele surse memorialistice, fiind înştiinţat de trădare, Nicolae Ceauşescu a făcut o criză de nervi şi a cerut ca „trădătorul să fie adus imediat acasă“. Calea ordonată de liderul PCR era aceea de a adresa autorităţilor americane cererea de extrădare a lui Ion Mihai Pacepa. Acestea nu s-au grăbit deloc să dea un răspuns regimului de la Bucureşti, iar atunci când a venit, departe de a da satisfacţie solicitării, răspunsul cerea ca partea română să refacă cererea sa în spiritul unui tratat de extrădare româno-american semnat în 1924.
Realizând că un nou demers de acest gen nu ar fi avut în niciun fel vreo contribuţie la soluţionarea problemei, Ceauşescu a oprit demersurile în acest sens, solicitând însă autorităţilor americane printr-un emisar din CPEx, trimis în SUA, ca diplomaţii români să nu fie prigoniţi şi denigraţi de către serviciile speciale americane. S-a pus astfel, în plan extern, surdină cazului Ion Mihai Pacepa.
În ţară, însă, „conducătorul suprem“ a ordonat o aspră anchetă care să conducă, între altele, la decapitarea serviciului de spionaj al României.
Între măsurile preconizate şi realizate parţial s-au numărat: refacerea din temelii a DIE sub o nouă titulatură, trecerea în rezervă, scoaterea la pensie sau plasarea în alte unităţi ale MI a ofiţerilor care fuseseră subordonaţi şi colegi ai generalului Ion Mihai Pacepa, rechemarea în ţară a majorităţii ofiţerilor care lucrau sub acoperire diplomatică în Occident bănuiţi că erau cunoscuţi de către defector. Deşi numărul lor nu era atât de mare pe cât s-a acreditat, cei mai mulţi dintre ofiţerii ilegali plantaţi în exterior sub identităţi de împrumut şi care nu beneficiau de acoperire diplomatică au revenit în ţară, părăsind propriile familii şi renunţând la poziţiile obţinute în cadrul unor obiective de interes pentru spionajul românesc. Au fost aduşi în ţară chiar şi o parte din informatorii despre care se presupunea că sunt cunoscuţi de defector.

Decapitarea spionajului extern românesc

Se duceau astfel de râpă eforturile unei direcţii, de-a lungul a două decenii, de a-şi forma cadre, de a crea legende şi o agentură performantă, capabilă să ofere informaţii de valoare. Fuga lui Ion Mihai Pacepa era, fără îndoială, o lovitură dată nu numai cuplului prezidenţial, ci şi personalului DIE, cu consecinţe dezastruoase atât asupra carierei, cât şi asupra existenţei particulare a acestora.
Toţi generalii din conducerea DIE au fost internaţi în „apartamentele“ de la Rahova şi, timp de circa două luni, au încărcat sute de file cu propriile declaraţii. Din analiza acestora, comisia de anchetă încerca să ofere un răspuns la întrebarea care era pe buzele tuturor, inclusiv ale familiei Ceauşescu: Cum a fost posibil ca Pacepa să trădeze?
Au fost căutaţi vinovaţii şi, în cadrul DIE, se propuneau soluţii pentru protejarea reţelei informative în exterior. În această idee, au fost cercetate sute de dosare de cadre şi de agenţi pentru a se vedea în ce măsură sunt vulnerabili sau loiali. Tudor Postelnicu, cu acordul şi la indicaţia lui Nicolae Ceauşescu, a trecut la schimbarea cadrelor cu funcţii de răspundere din sistemul de spionaj şi contraspionaj extern care au avut legături sau au fost cunoscute de Ion Mihai Pacepa.
În consecinţă, au fost retraşi cei mai mulţi dintre ofiţerii cu acoperire diplomatică de la Washington, New York, Paris, Roma, Köln, Tokyo şi din capitalele unor ţări ale Americii Latine. Însuşi ministrul de Interne, Teodor Coman, a fost destituit şi numit prim-secretar la Vâlcea. Destituit şi din funcţia de ministru al Turismului, fostul şef al DIE, Nicolae Doicaru, a fost trimis director la un IAS în apropierea Bucureştiului. La conducerea spionajului românesc, cu grad de ministru adjunct, a fost numit fostul secretar cu probleme de propagandă al Capitalei, Romus Dima, care, din afirmaţiile unor experţi avizaţi, a distrus ceea ce nici Pacepa nu reuşise.
Generalul Eugen Luchian, un apropiat al lui Ion Mihai Pacepa, este arestat, judecat şi condamnat la 8 ani de închisoare pentru deţinere documente secrete. Generalul Gheorghe Toader, prieten şi colaborator al lui Ion Mihai Pacepa, este retrogradat şi trimis director adjunct la Arhivele Statului, la serviciul de restaurare a documentelor.
Însă alţi doi generali, Gheorghe Manea şi Gheorghe Marcu, primul - şef peste „ilegali“, al doilea - responsabil de comerţul cu saşi şi evrei, au rămas în structurile de comandă ale spionajului românesc.
(va urma)
„Curva“ Pacepa - afacerea trădării (X)
Curentul - marţi, 28 iulie 2009

© Curentul

ADEVARUL DESPRE FRUNTASUL (Private First Class - PFC) George Damian. Din Armata SUA scrie pe Blog despre cum a eliberat Armata Romana Budapesta FOTO

4 august 1919 - Armata romana elibereaza Budapesta
Scris de George Damian

Luni, 27 Iulie 2009

Razboiul dintre Romania regala si Ungaria bolsevica incepea in noaptea de 15 spre 16 aprilie 1919 cand Divizia 6, Divizia 38 de husari, Divizia de secui si garzile rosii maghiare atacau la Ciucea si Tigani posturile inaintate ale armatei romane. Contraofensiva romana a atins in patru zile zona Muntilor Apuseni si apoi linia raului Tisa. La Oradea romani, unguri, germani si slovaci „intampina pe romani cu flori si cu strigate de bucurie, scoase in limba lor”, scria Nicolae Iorga, pentru ca i–au salvat de bolsevici. La 30 aprilie si 1 mai, trupele romane au ajuns la Tisa pe intreaga lungime a frontului, reusind sa faca jonctiunea cu trupele cehoslovace in zona Csap–Munkacs.
Lenin ii comunica telegrafic lui Bela Kun ca prin Basarabia, Bucovina si Galitia Uniunea Sovietica urma sa ajute Republica Sovietica Ungara. Oameni politici romani, ca Alexandru Vaida, Tache Ionescu, Nicolae Titulescu, Ionel Bratianu, Constantin Angelescu aratau factorilor de decizie de la Paris pericolul pe care il reprezenta pentru Europa refacerea fortelor militare ale Ungariei Sovietice. Temerile erau indreptatite, intrucat la 20 mai 1919, armata Ungariei ocupa intreaga Slovacie.
Urmatoarele atacuri ale armatei bolsevice maghiare s-au desfasurat conform planurilor lui Lenin, care prevedeau declansarea la scara europeana a unor mari demonstratii muncitoresti pentru apararea Ungariei bolsevice. La 19 spre 20 iulie 1919, armata ungara a atacat respingand armata romana pana la Oradea. A avut loc o contraofensiva si, dupa sapte zile de lupte crancene, trupele romane se apropiau de Budapesta. La 3 august 1919, patru escadroane de rosiori comandate de colonelul Rusescu au pornit spre Budapesta unde a ajuns spre seara. Istoriografia a consemnat data eliberarii Budapestei de bolsevism ca fiind 4 august 1919, ziua in care generalul Mardarescu a primit defilarea trupelor romane in capitala Ungariei.
Eliberarea Ungariei de bolsevism a fost o actiune trecuta sub tacere in perioada comunista - lucru lesne de inteles daca avem in vedere faptul ca Bela Kun s-a refugiat la Moscova de unde a tesut mai departe firele "revolutiei mondiale" si desi a fost executat in URSS in perioada marilor epurari a ramas totusi un simbol al loviturilor de stat bolsevice. Dupa 1989 Actiunea Armatei Romane de la Budapesta a intrat intr-un fel de con de umbra sau a devenit apanajul extremistilor. Pentru a elimina macar partial aceasta perdea a uitarii, la 90 de ani de la intrarea Armatei Romane in Budapesta organizez la Museul de Istorie al Municipiului Bucuresti o expozitie fotografica cu imagini in mare parte inedite, obtinute cu sprijinul Muzeului Militar din Bucuresti. Va astept marti 4 august 2009 la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti la vernisarea acestei expozitii fotografice care va avea loc in prezenta academicianului Florin Constantiniu. Imaginile vor putea fi vazute si pe blogul http://www.george-damian.ro/ dupa data de 4 august.