FANTASTIC. Florian Bichir, teologul preferat al Patriarhului Daniel, crede in extraterestrii "cu acelasi Dumnezeu comun". VIDEO SENZATIONAL cu demonul

Cand-colo, "extraterestrul" in care crede Bichir este un mic membru al marii familii a lui Scaraotchi din care - interesant - au inceput sa i se arate avortonii oamenilor si sub forma lor reala fata de cea cu care ne-am obisnuit deja, a posedatilor de pe la tv, partide, biserici, media, etc:

BISERICA SI FRANCMASONERIA - Razboiul nevazut. Actorii si figurantii masoneriei - puricii si capusele Ortodoxiei. La cine mai trebuie să ne aşteptăm?

Alegerea Patriarhului - Masonerie, interese politice si santaj

Cuvant introductiv

Pentru orice crestin pierderea Patriarhului Teoctist e o mare durere, o lipsa care nu poate fi asa usor inlocuita. Nici nu s-a “racit” insa Prea Fericitul ca lupta pentru putere a si inceput. De fapt incepuse din 1990, dar longevitatea intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane strica planurile oricui. Unul dintre marii favoriti la jiltul patriarhal era Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Inalt Prea Sfintitului Daniel Ciobotea. Om de mare anvergura intelectuala, insa prea putin legat de monahism, lucru care i se reproseaza cu varf si indesat. Profesor timp de peste opt ani de zile la Institutul Ecumenic de la Bossey – Elvetia, ba chiar director adjunct, Mitropolitul Daniel este suspectat de unii de o relatie nu tocmai ortodoxa cu organele Securitatii Statului. Este cel putin greu de crezut ca, in cariera sa universitara, Daniel Ciobotea nu s-a intalnit cu “baietii cu ochi albastri” din moment ce din 1976 venea in tara numai ca vizitator. Unii ar baga mana in foc ca oricum devenea episcop, din moment ce, in 1988, a fost chemat de urgenta in tara, tuns calugar si peste noapte hirotonit protosinghel.

Anul Revolutiei, 1989, nu l-a prins chiar “neinitiat” de ”ierarhia nevazuta” cum era numita Securitatea sau Directia de Informatii Externe, din moment ce proaspatul protosinghel era – hai ca stiti deja – responsabil cu Sectorul Relatii Externe al Bisericii Ortodoxe Romane. Mitropolitului Daniel i se mai reproseaza si apartenenta la Masonerie. Nu a negat niciodata aceasta apartenenta, relatiile sale cu masonii importanti fiind de notoritate, dar nici nu a confirmat apartnenta sa in aceasta organizatie discreta (nici nu avea cum - n.r.). Cazul nu ar fi insa singular, din ce in ce mai multi ierarhi catolici, protestanti sau ortodocsi fiind capacitati de „Marea Fratie”.

IPS Daniel a reusit sa-si asigure si sprijinul politic fiind prieten – ca orice roman cumsecade si echidistant – cu tot spectrul politic. L-a decorat pe Mugur Isarescu cu cea mai mare distinctie a Mitropoliei, „Crucea Moldova”, dar si pe Octav Cozmanca. L-a ajutat pe Adrian Nastase – in stenogramele PSD, liderul Ion Solcanu spune – „e omul nostru trebuie ajutat”, dar nu a pregetat sa “dea Cezarului ce e al Cezarului” si celorlalte partide ajunse conjuctural sau nu la putere. (...)

Biserica Ortodoxa a condamnat Masoneria

Spre deosebire de Biserica Catolica, Biserica Ortodoxa nu a combatut atit de vehement Francmasoneria, desi a condamnat-o in termeni severi. Astfel, in 1937, Biserica Ortodoxa Romana a dat prima si singura hotarire de condamnare a Masoneriei. Referatul „Studiu asupra Francmasoneriei” a fost intocmit ca urmare a cererii facute de Sfintul Sinod inca din 1934. Sfintul Sinod, in sedinta din 11 martie 1937, si-a insusit concluziile din referat si a hotarit ca "Biserica osindeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta". Iata citeva fragmente din concluziile studiului BOR, aflate si astazi in vigoare:

"Francmasoneria este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un insemnat rol, avind un rit cvasi-religios, luptind impotriva conceptiei religios-morale a crestinismului, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala laica. Ea este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osindeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:

1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnindu-i sa admita numai ceea ce descopera ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sint revelate de Dumnezeu. (...) 2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reprobind ideea unui Dumnezeu personal, deosebit de lume, si ideea omului ca persoana deosebita, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamint laic. (...)

4. In lojile Francmasoneriei se aduna la un loc evreii si crestinii, si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. (...)

5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. (...) Prin acest cult, Francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului.

6. Francmasoneria este un element de continua si subversiva subminare a ordinii sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamintesti decit aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. (...) Impotriva juramintului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramint paginesc.

7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica Ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si dobindeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sinul omenirii".

Despre ocultări oculte - Actorii si masoneria

La înmormântarea lui Adrian Pintea am aflat că el a fost un mason de frunte şi catolic în acelaşi timp. Tot la înmormântare, la înmormântarea lui Florian Pitiş aflăm că el a fost purtătorul de cuvânt al masoneriei române dar creştin-ortodox. Cu siguranţă d-l Pitiş a fost mason, dar nu şi creştin-ortodox. Ieri am aflat că şi Virgil Ianţu pune mâna la inimă şi că e tot mason. Vă puteţi întreba cum de a fost slujit la înmormântare un mason de către preoţi ortodocşi.

Milostivirea noastră, trecerea noastră spre iconomii extreme estre proverbială, atâta timp cât noi lăsăm în cimitirile noastre să fie îngropaţi toţi ereticii şi păgânii, împotriva prescripţiilor noastre cultuale, şi slujim şi sinucigaşilor cât şi celor care ne drăcuiau până mai ieri, lăsându-i pe toţi în mila lui Dumnezeu. Ce am putea face mai mult pentru astfel de oameni? Dacă am fi duri, dacă am fi potrivit acriviei canonice, dacă am fi după învăţătura noastră, adică cu rigoare, nu ar trebui să lăsăm vreun eretic sau vreun apostat să fie îngropat în cimitirele noastre, care sunt sfinţite şi sunt ale Bisericii lui Dumnezeu. Aşa cum evreii nu lasă pe cineva neevreu să se îngroape în cimitirele lor şi toţi le respectă regula de viaţă, tot la fel, regula Bisericii Ortodoxe este aceea de a nu lăsa pe un eretic sau pe un păgân să fie îngropat lângă ortodocşi. Însă noi ne milostivim de toţi şi stăm lângă toţi, nu numai în timpul vieţii ci şi după moarte. Nu suntem, cu alte cuvinte, oculţi, ascunşi, însă de noi se ascund mulţi.

Masoneria si Adunarea Nationala Bisericeasca

Sorin Frunzăverde se declară mason după moartea PFP Teoctist dar este membru al Adunării Naţionale Bisericeşti a Bisericii Ortodoxe Române. Începe să ne apuce o teamă inexprimabilă. La cine mai trebuie să ne aşteptăm că este mason, satanist sau păgân sub veşminte clericale? La moartea Preafericirii sale, ca la orice praznic de la Patriarhie, metodic, au urmat la ştiri îmbrânceli, ţipete, inadvertenţe… Nu a fost nicio inadvertenţă mediatică la înmormântările recente ale celor doi masoni amintiţi. Nu a fost prezentat la TV niciun gest anapoda al participanţilor la înmormântare, deşi se putea găsi un actor scârmându-se în nas sau vorbind la mobil şi râzând sau pe o bătrână împiedicându-se. Nimeni nu a greşit gradele pe care le aveau cei doi şi când a vorbit "fratele Olimpian" despre "fratele Pitiş" nimeni nu a surâs la auzul unor astfel de apelative de ev-mediu.

Astăzi a apărut ştirea că sunt 6000 de masoni în România şi că ei ocupă roluri importante în societatea democrată. Ce rol tainic au? De ce nimeni nu îi interoghează pe aceşti domni şi de ce nu trăiesc într-un mod impropriu relaxării ideatice postmoderne? De ce sunt "discreţi"? De ce nu punem semnul egal între satanism şi masonerie şi nu observăm că ocultul nu este benefic pentru cei mulţi? De ce nu există transparenţă? Unde sunt carele de reportaj şi reporterii intempestivi care să ceară dezvrăjirea templelor masonice şi să dea negura la o parte, ca să vedem oamenii? Am vrut să vizitez într-o dimineaţă un templu mozaic din Bucureşti, şi portarul, ortodox [aşa mi-a spus el], mi-a interzis să intru în curtea templului, dacă nu îmi pun acoperământul acela special pentru bărbaţi pe cap. I-am spus că eu, ca preot ortodox, nu cred în acest obicei mozaic şi că, dacă mi l-aş pune, nu ar simboliza nimic pentru mine. Şi ortodoxul nostru nu m-a lăsat să intru. M-am uitat în ochii lui, păreau turbaţi, şi am plecat cu o faţă crispată. Cu siguranţă, dacă intra într-o Biserică Ortodoxă, acest portar ortodox, nu era tras de nimeni de mânecă. La fel mi s-a întâmplat într-un cimitir evreiesc şi apoi într-un cimitir luteran: mi s-a spus că nu pot să intru. Scurt. Fără nicio explicaţie. Eşti chestionat imediat sau eşti urmărit sistematic. De ce ocultăm, de ce ne ocultăm cultul sau mişcarea religioasă, filozofică, dacă nu e nimic necurat la mijloc?

Cine conduce televiziunile?

Urmăresc, de acum fără stupoare, toate fentele mediatice, toate distorsionările de imagine ale Bisericii Ortodoxe şi am observat că nu trece o săptămână fără să văd pe sticlă un preot care a mai făcut ceva, fără un ierarh care face, fără un monah care are probleme cu cine ştie ce lege. Însă noi nu ştim mai nimic despre cine conduce televiziunile, despre cine lucrează în ele, cum au ajuns acolo, cine sunt aceşti oameni, ce credinţă au, ce sănătate psihică au, ce antecedente au. Stăm în faţa televizorului şi înghiţim tot peştele ce sare din plasă. Însă eu am prostul obicei să mă întreb: Şi care e rostul ştirii? Cât bine sau rău face această ştire? Până unde, pe cine loveşte ştirea? Întrebările mele sunt identice cu cele pe care le am în faţa cutiei de peşte sau a cărnii de porc pe care vreau să o cumpăr din supermarket. Puţini ştiau că Pintea, Pitiş, Frunzăverde sunt masoni. Şi aflăm deodată acest lucru, în momente cheie. Legitimarea de tip mason e ca legitimarea de tip decoraţie: toţi vor să fie eroi. Eroii cui? Va veni cineva şi îmi va spune că nu ştiu eforturile pe care le fac masonii pentru prosperitatea….Da. Fiecare facem tot feluri de eforturi. Însă depinde pentru cine şi în ce scop.

Noi surprize? Probabil că da

Masoneria, avalanşa neoprotestantă, etosul gay, satanist, relaxat… nu au, în mod evident, rolul de a consolida credinţa ortodoxă în România şi de a adânci pe români în tradiţiile vieţii lor de secole. Ei vin cu altceva, ocult adică primejdios, satanic adică împachetat frumos. Moartea albă: e un nume poetic dat drogurilor. Metafora însă e dureroasă. Asistăm la alterităţi care ne displac şi vizavi de care nu putem să ne manifestăm decât…amiabil. Moartea sufletească a românilor, moartea prin negarea şi relativizarea interioară a credinţei ortodoxe, a credinţei mântuirii, este o moarte albă. Cum să mă manifest altcumva faţă de această moarte decât rugându-mă şi predicând împotriva ei. Însă, băieţii aceştia care se cred deştepţi, confundă bunătatea şi smerenia noastră cu imbecilitatea şi, pe cât noi suntem de primitori, pe atât şi ei vor să ne încalece. Nu voi fi nici acum melodramatic. Credinţa ortodoxă crede în puterea lui Dumnezeu şi în purtarea Sa de grijă faţă de noi, care e mai puternică decât toate cursele diavolilor. Deşi pare imposibil să scapi, să te mântui, într-o asemenea lume coruptă, curvară, totuşi nu toţi creştinii ortodocşi au îngenuncheat în faţa lui Baal.

Noi surprize? Probabil că da. Însă vom avea şi noi purtări de grijă ale Stăpânului nostru, care nu uită turma Sa cea mică.

(Va urma)

Sursa: http://www.scribd.com/doc/2975392/Masonii-in-Biserica-Ortodoxa-Patriarhul-BOR-Teoctist-asasinat-Freemasons-in-the-Romanian-Orthodox-Church

PREA FERICITUL DANIEL ŞI PREA NEFERICITUL SĂU FRATE. Despre Patriarh in satul natal: „A fost ofiter de Securitate sub acoperire. E un diavol!”

Patriarhul Daniel a fost in satul natal. De ce nu s-a intalnit cu cu fratele sau.

PREA FERICITUL DANIEL ŞI PREA NEFERICITUL SĂU FRATE

de Horatiu ARDELEAN

Noul Patriarh şi-a transformat casa părintească în vilă de lux, în timp ce fratele său trăieşte într-o anexă a fostului CAP, fără apă şi curent

Miercuri, 12 septembrie, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales pe Înalt Prea Sfinţitul Daniel, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în scaunul de Patriarh ortodox al României (foto). La Dobreşti, satul său natal, întreaga comunitate s-a rugat şi a aşteptat cu lacrimi în ochi vestea cea bună. Undeva, la capătul satului, într-o casă dărăpănată, fără curent electric, Gheorghe Ciobotea s-a bucurat şi el, deşi nu mai vorbeşte de ani de zile cu fratele său Daniel, proaspătul patriarh.

Slujbă pentru şase oameni

"În seara alegerilor, ne-am adunat la mine vreo zece persoane. Când s-or anunţat rezultatele, am sărit în sus de bucurie. Ne-am rugat pentru el şi ne bucurăm până la Dumnezeu. Dacă nu era el, satul ăsta s-ar fi desfiinţat. Datorită lui avem asfalt şi apă", spune Gheorghe Dănilă, de 63 de ani, unul dintre puţinii locuitori ai satului Dobreşti, unde a văzut lumina zilei Preafericitul Daniel, în urmă cu 56 de ani. În dimineaţa zilei în care Colegiul Electoral Bisericesc avea să decidă cine va fi viitorul păstor al Bisericii Ortodoxe Române, cei trei călugări trimişi la Dobreşti de la Mănăstirea Sihăstria pentru a înfiinţa aici o obşte monahală s-au rugat pentru ca Dumnezeu să facă alegerea cea mai bună. "Seara, am mulţumit printr-un Te Deum pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. Pentru că lumea nu a ştiut de slujba asta specială, la biserică au fost prezenţi doar şase oameni", povesteşte călugărul Matei , stareţul viitoarei mănăstiri.

Fosta casă părintească a fraţilor Ciobotea, denumită acum casă de oaspeţi, a fost transformată într-o vilă de lux. Terasa pavată cu marmură, la care se ajunge pe trepte pavate cu marmură, e împrejmuită cu balustrade din inox

Lux monahal

Casa părintească a Înalt Prea Sfinţiei Sale Daniel a fost donată obştii viitoarei mănăstiri Sf. Parascheva şi, după cum spune părintele Macarie (unul dintre cei trei călugări veniţi de la Sihăstria), acolo va fi casa de oaspeţi. "Casa era una dintre cele trei din sat construite din cărămidă. Noi am renovat-o complet, iar acum este gata să primească oaspeţi", spune călugărul Matei. În contrast cu restul aşezării, fosta casă părintească a patriarhului Daniel nu mai aduce cu ce a fost înainte ci, mai degrabă, cu o vilă de lux amenajată după ultimele tendinţe, cu materiale şi finisaje de cea mai bună calitate, balustrade interioare şi exterioare din inox. Pe pereţi sunt expuse icoane şi tablouri care îl înfăţişează pe Preafericitul Daniel în diverse ipostaze, de student, profesor şi mitropolit. Pe terasa de la parter, mărginită şi ea de balustrade de inox, se ajunge pe nişte trepte de marmură.

Erau consideraţi chiaburi

Tătăl patriarhului, Alexie Ciobotea, a fost învăţătorul satului iar mama, Stela, casnică. Cei doi au avut trei copii, doi băieţi (Gheorghe şi Daniel) şi o fată. "Au avut 30 de hectare de pământ şi erau consideraţi chiaburi. Mama pierduse doi fraţi în al doilea război mondial şi, în amintirea celor căzuţi, a ridicat în sat un monument închinat eroilor", îşi aminteşte Gheorghe Dănilă, care a copilărit şi a mers la şcoală împreună cu Preafericitul Daniel. "Când au venit comuniştii, le-au luat tot ce au avut.

De mic se voia preot

Bătrânul îşi aminteşte de patriarh ca de un om foarte glumeţ, mereu bine dispus. "De mic, dacă îl întrebai ce vrea să se facă atunci când o să fie mare, spunea că vrea să fie preot. Până şi fetelor de la şcoală le spunea că le spovedeşte şi le cuminecă. Îmi amintesc că lua măsaiul de pe catedră şi apoi cânta <>. Încă înainte de a merge la şcoală, ştia deja să scrie şi să citească", spune Dănilă. După şcoala generală, Daniel Ciobotea a plecat la Sibiu pentru a urma cursurile facultăţii de teologie. "Atunci s-a rupt de sat. Venea acasă mai rar, o dată la două-trei săptămâni. Când s-a prins de cele înalte, nu l-am mai văzut vreo 15 ani", spune Dănilă.

Din nou acasă

Când s-a întors la Dobreşti, ÎPS Daniel era mitropolit al Moldovei. În 2002, cel mai important fiu al satului primea titlul de cetăţean de onoare, distincţie care i-a fost înmânată chiar de către fratele său, Gheorghe Ciobotea. "Atunci a stabilit şi locul unde se va face mănăstirea. A mai fost în vizită de mai multe ori, dar tot pe fugă, câte două-trei ore. În 23 octombrie 2005, în ziua când s-a sfinţit locul unde se va face mănăstirea, la noi în sat au fost peste 2.000 de oameni. De când e satul nu am avut atâţia vizitatori şi oameni înalţi într-o singură zi!", exclamă Dănilă. Pe uliţă se apropie încet Viorica Busuioc şi Aurelia Gaşpar, femei în vârstă de peste 70 de ani. "Aşa am avut un stres şi un greomânt până s-a anunţat că Daniel al nost' are să fie patriarh... O fost bucurie aşa de mare, că am şi plâns! Cum să nu plâng, când de fiecare dată când venea acasă şi ne vedea, pe fiecare ne-a cunoscut şi ne-a întrebat de sănătate. Noi nu putem mulţumi lui Dumnezeu cât ne-o ajutat!", spune Aurelia Gaşpar.

Fratele Gheorghe

La capătul celălalt al Dobreştiului, aproape de ieşirea din sat, fratele patriarhului, Gheorghe Ciobotea, trăieşte cu soţia şi unul dintre copii într-o anexă a fostului CAP (foto). Practic, într-o singură încăpere, în care au fost înghesuite patru paturi şi foarte puţină mobilă, sărăcăcioasă. Nu au curent electric şi nici apă. Gheorghe, care o viaţă întreagă a fost tractorist la SMT-ul din Bethausen, nu vorbeşte cu fratele său de câţiva ani. De-a lungul timpului s-au certat de mai multe ori din cauza unui petic de pământ. "Am trăit foarte greu", spune Florica, soţia lui Gheorghe, adăugând: "Acum nu-i acasă, e dus cu oile pe vale".

Sărac lipit

Nevasta lui Gheorghe (foto) susţine că soţul ei nu s-a înţeles cu fraţii (cu Daniel şi cu sora sa) la împărţirea averii. "Dan (actualul patriarh - n.r.) i-a propus să renunţe la partea lui din casa părintească (care fusese moştenită de cei trei fraţi), pentru ca aceasta să fie donată mănăstirii. La schimb, s-au înţeles ca Gheorghe să primească şase hectare din cele 26 moştenite de la părinţi, dar să fie vorba de pământul aflat împrejurul anexei fostului CAP, în care locuim acum. Ghiţă a fost de acord să renunţe la partea sa din casa părintească şi la restul pământului dar, când să semneze actele la notariat, la Lugoj, s-a răzgândit, pentru că, atunci când o citit, a înţeles că ar fi trebuit să renunţe la toată averea şi să rămână fără nimic. Aşa că nu a semnat. Casa părintească s-o dat până la urmă mănăstirii, iar Ghiţă s-o supărat şi de atunci nu mai vorbeşte cu Dan", spune Florica. Femeia e convinsă că, dacă soţul ei ar fi semnat acele acte, ar fi rămas şi fără casă, şi fără pământ.

Fraţii nu-şi vorbesc

"Ghiţă are o pensie de patru milioane. Am venit aici, într-o ruină de casă, dar cu ce să o reparăm, că noi de-abia putem trăi. Din 2004 nu am mai vorbit cu Dan, chiar dacă a mai fost pe aici. Noi nu ni-s contra lui. Nu ne trebuie nimic de la el. O zis Ghiţă "că mie mi-o trebuit dragostea şi preţuirea lui. Atâta măcar, dacă nu o putut să mă ajute cu nimic". Uitaţi-vă, că nu avem nici curent la casă! Eu nu am de ce să mă ascund!", spune Florica (foto). Femeia spune că fostul mitropolit "nu o venit să-i dea copilului meu un milion de lei când era la colegiu, ca să-şi cumpere o pereche de pantofi. Am păzit oile ca să-l ţin la şcoală!".

A aflat de la radio

Gheorghe Ciobotea (foto) a aflat de la radio că fratele său a ajuns patriarh, spune cumnata lui Daniel: "Ne-am bucurat când am auzit că o ajuns patriarh. Ghiţă o aflat vestea la radio, că îl ţine cu el când merge cu oile şi noi nu avem televizor. Cu toate că a ajuns om aşa mare, noi niciodată nu i-am cerut ajutor. Dacă el, din bunătatea lui şi din sufletul lui, nu vrea să ne ajute, atunci nu avem nevoie. Trăim cum putem. Mâncăm brânză, mâncăm fasole şi tăiem porcu'. Ăsta-i traiu nost'...".
Satul noului patriarh este situat la 80 de kilometri de Timişoara. Deşi din comuna Bara, de care aparţine, drumul este destul de greu, pietruit, în Dobreşti, uliţa satului este asfaltată. Lipseşte doar iluminatul electric stradal, întrerupt de RENEL din luna aprilie 2007 din cauza datoriilor acumulate. În seara când ÎPS Daniel a fost numit Patriarh, satul Dobreşti a primit din nou curent electric

40 DE SUFLETE. Satul Dobreşti, aparţinând de comuna Bara, se află la o distanţă de 80 de kilometri de Timişoara. Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1477. Înscrisuri se mai păstrează însă doar după anul 1.800. Dobreştiul a avut 126 numere de casă, care adăposteau 560 de familii. După colectivizare, oamenii au plecat din sat, iar astăzi mai sunt aici doar 40 de suflete.

De pe terasa în marmură şi inox a vilei de lux în care a fost transformată fosta casă părintească a patriarhului se vede, ciuntită, crucea de pe turla bisericii din apropiere. Pentru restaurarea sau înlocuirea acesteia nu s-au mai găsit bani dar pentru baia lui Daniel, da

BISERICĂ MONUMENT. În Dobreşti au fost ridicate două biserici: una ortodoxă, alta greco-catolică. Biserica ortodoxă, zidită în anul 1852, este singura care a supravieţuit, celălalt lăcaş ajungând o ruină. Toate icoanele cultului greco-catolic au ajuns pe vremea comuniştilor în biserica ortodoxă, declarată, de curând, monument istoric. În anul 2003, ÎPS Daniel a donat bisericii veşmântul cu care au fost înfăşurate moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva (14 aprilie 2003). De atunci, veşmintele sunt păstrate într-o raclă lângă altar.

PROFIL DE PATRIARH. Patriarhul ales al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea, s-a născut în satul Dobreşti, comuna Bara, din judeţul Timiş, la data de 22 iulie 1951. Absolvent al Institutului Teologic Universitar Ortodox din Sibiu şi doctorand al Institutului Teologic din Bucureşti (sub îndrumarea părintelui Dumitru Stăniloaie), îşi continuă studiile în străinătate, doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă la Universitatea de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa) şi doi ani la Universitatea "Albert Ludwig" din Freiburg, Facultatea de Teologie Catolică din Germania. La 15 iunie 1979, îşi susţine teza de doctorat la Strasbourg. Timp de opt ani, între 1980 şi 1988, este profesor la Institutul Ecumenic din Bossey, Elveţia. În anul 1987 îmbracă haina monahală la Mănăstirea Sihăstria, din judeţul Neamţ, avându-l ca naş de călugărie pe Arhimandritul Ilie Cleopa. După alegerea sa ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Preafericitul Daniel a înfiinţat peste 300 de parohii, 40 de mănăstiri şi schituri şi a iniţiat construirea a peste 250 de biserici noi. Înscăunarea ÎPS Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, va fi oficiată duminică, 30 septembrie, de la ora 10.30, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

SPIRIT ÎNTREPRINZĂTOR. În calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Daniel a binecuvântat înfiinţarea mai multor biserici şi a iniţiat reţeaua radio Trinitas, care numără 26 de posturi. Pe adresa de internet a Radio Trinitas (www.trinitas.ro) apar informaţii despre tipografia proprie, editura cu tematică religioasă şi un magazin virtual din care se pot achiziţiona obiecte de cult, veşminte, podoabe, icoane, obiecte de artă bisericească şi consumabile (tămâie, mir, fitil sau cărbune). În curând îşi va începe emisia şi primul post de televiziune din România cu tematică religioasă.

Fosta casă părintească a fraţilor Ciobotea, denumită acum casă de oaspeţi, a fost transformată într-o vilă de lux. Terasa pavată cu marmură, la care se ajunge pe trepte pavate cu marmură, e împrejmuită cu balustrade din inox

În casa de oaspeţi ridicată pe amplasamentul vechii case părinteşti, pereţii au fost împodobiţi cu icoane şi cu tablouri de familie aparţinând ÎPS Daniel

Holul ultraluxos de la intrare conduce spre sala de mese şi spre bucătăria dotată cu aparatură de ultimă generaţie

La etajul casei de oaspeţi a mănăstirii au fost amenajate două dormitoare

Baia ca dintr-o pensiune de cinci margarete amenajată de Daniel Ciobotea contrastează puternic cu faptul că, la celălalt capăt al satului, Gheorghe Ciobotea, fratele patriarhului, n-are apă curentă

Departe de fosta casă părintească transformată în vilă de lux, la celălalt capăt al satului, într-o anexă a fostului CAP, care stă să se dărâme, locuieşte Gheorghe Ciobotea împreună cu familia sa

www.Banateanul.ro

REMEMBER - EVZ: Secretul lui Daniel: fratele cel mare

Luni, 06 August 2007

In numai doi ani si jumatate de cand a fost tuns intru calugarie, Dan Ilie Ciobotea a ajuns numarul doi in ierarhia Bisericii Ortodoxe Romane.

Ierarhul cu cele mai mari sanse sa-i urmeze in scaun fostului Patriarh Teoctist a avut una dintre cele mai rapide ascensiuni din istoria Bisericii Ortodoxe Romane.
Inalt Prea Sfintitul Daniel, pe numele sau de mirean Dan Ilie Ciobotea, a fost ridicat in 1990 de la rangul de consilier patriarhal la cel de episcop vicar, pentru ca dupa numai cateva luni sa devina Mitropolit al Moldovei si Bucovinei.
Ce il recomanda pentru o pozitie atat de inalta in momentul in care nu implinise nici 40 de ani? Absolvent al Institutului Teologic din Sibiu in 1974, in plina dictatura ceausista, Dan Ilie Ciobotea a reusit sa-si continue studiile in strainatate, la universitati din Franta si Germania.
Mai mult, incepand din 1980, a activat ca lector la Institutul Ecumenic de la Bossey (Elvetia), unde a fost si director adjunct intre 1986 si 1988.
In aceeasi perioada, in care putini romani visau sa intre macar in posesia unui pasaport, a participat la numeroase intruniri religioase in Europa si SUA.
De aici si speculatiile privind relatiile sale apropiate cu Securitatea, care se infiltrase in Biserica Ortodoxa Romana la toate nivelurile, de la elevii de seminar pana la prelati.

Din blugi la vesminte arhieresti

Dan Ilie Ciobotea a intrat in casta monahala in august 1987, ceremonia de tundere fiind oficiata la Manastirea Sihastria de catre parintele arhimandrit Ilie Cleopa.
Dupa numai un an, intors in tara, proaspatul calugar Daniel a fost promovat in structura Patriarhiei, pe functia de consilier si director al sectorului „Teologie Contemporana si Dialog Ecumenic”.
De la blugii cu care era imbracat pe vremea cand activa in Elvetia a ajuns in scurt timp sa poarte vesmintele celor mai inalte ranguri arhieresti.
Astfel, in martie 1990 a fost numit episcop vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei, cu titlul Lugojanul. Pentru ca, in iulie acelasi an, sa fie inscaunat ca Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, a doua pozitie dupa cea de Patriarh.

A cerut retragerea lui Teoctist

In ianuarie 1990, preacucernicul protosinghel Daniel devenise presedintele Grupului de Reflectie pentru Innoirea Bisericii, care milita intre altele pentru inlaturarea Prea Fericitului Teoctist.
Alti membri ai miscarii erau profesorul Dumitru Staniloae si preotul Constantin Galeriu, precum si actualul Mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania.
Ceea ce nu l-a impiedicat insa pe fostul Patriarh sa-i promoveze pe o parte dintre cei care ii cereau retragerea din fruntea Bisericii Ortodoxe Romane.
La vremea respectiva, decizia Prea Fericitului Teoctist de a-l promova pe Daniel ca Mitropolit al Moldovei si Bucovinei a fost considerata surprinzatoare.
Unii au interpretat alegerea facuta in defavoarea unor prelati puternici ca IPS Antonie Plamadeala al Ardealului, IPS Nicolae Corneanu al Banatului sau IPS Nestor Vornicescu al Olteniei drept o dorinta de a evita scandalurile legate de colaborarea cu vechiul regim.
Altii au vazut in tanarul ierarh Daniel, care activase in strainatate alaturi de reprezentanti ai altor biserici crestine, un adept al ecumenismului si al aripii reformatoare. Anumite voci au acreditat ideea ca prin aceasta promovare s-ar fi incercat spargerea miscarii care il contesta pe Patriarh.

Abilitati de manager

Cert este ca, in cei 17 ani de cand se afla in fruntea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, IPS Daniel s-a dovedit un bun manager, reusind sa transforme institutia intr-o adevarata fabrica de bani. Principala ei putere financiara se bazeaza pe numeroasele proprietati imobiliare redobandite dupa 1990.
Astfel, Mitropolia Moldovei si Bucovinei a obtinut din revendicari in jur de 5.000 de hectare de teren agricol, initial arondate, dar apoi administrate de o firma proprie, Terra Crucis. In prezent, sunt pe rol alte cateva zeci de procese pentru retrocedarea unor bunuri care i-au apartinut inainte de regimul comunist.
In 1990, Mitropolia Moldovei si Bucovinei a primit sase vile in statiunea Durau, dar si sala polivalenta neterminata din patrimoniul fostului Oficiu Judetean de Turism Neamt. Trei ani mai tarziu, a cumparat Hotelul Cascada, devenit ulterior Pelerinul, proprietate a SC Durau SA.
Intregul complex se numeste Centrul Cultural Pastoral „Sf. Daniil Sihastrul” si ofera, contra cost, cazare si loc pentru conferinte.
Tot in domeniul turismului, Mitropolia Moldovei si Bucovinei detine Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva” si un hotel in cadrul Institutului Ecumenic „Sf. Nicolae” din Iasi.
De asemenea, are cinci brutarii, sase cantine sociale si complexul Albina, o fabrica de lumanari si tamaie. Institutia dispune si de un sistem privat de sanatate: centrul medical Providenta si patru cabinete stomatologice la Dorohoi, Sihastria, Razboieni si Iasi.
O alta initiativa, in ton cu vremurile, e un site de shopping on-line, magazinvirtual.trinitas.ro, unde pot fi comandate carti, CD-uri, casete audio, icoane, vesminte bisericesti sau suveniruri.

SFANTA COMUNICARE

„Mogul” al presei religioase din Romania

Sub patronajul IPS Daniel, Mitropolia Moldovei si Bucovinei si-a infiintat si un trust media. In anii ‘90 au fost deschise mici tipografii la Iasi si Manastirea Neamtului. Cele mai multe dintre materialele tiparite aici au caracter religios si sunt scoase la vanzare prin biserici sau prin punctele proprii de distributie.
Din 1998 a inceput sa emita Radio Trinitas, care detine acum nu mai putin de 24 de licente in toata tara. In 2005 a luat fiinta si cotidianul „Lumina”, editat de SC Golia SA. Un proiect recent este infiintarea televiziunii Trinitas, care va emite din acest an.
Din pozitia de pastor al unui trust media, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei a adoptat o atitudine de respingere totala fata de restul presei. Practic, niciun ziarist nu-l poate contacta nici daca asteapta cateva saptamani.
De aceeasi lipsa de transparenta s-a lovit si EVZ - Editia de Moldova atunci cand a realizat campania „Cei mai puternici ieseni”. Clasat pe primul loc in top, IPS Daniel a refuzat sa acorde orice declaratie ziarului nostru. Dupa repetarea cererii, purtatorul de cuvant al Mitropoliei a raspuns ca includerea unui ierarh in acest clasament ar fi „inoportuna”.

NUNTA

L-a cununat in Italia pe regele mallurilor

Ultima controversa legata de IPS Daniel e recenta sa participare, pe 6 iulie 2007, la nunta multimilionarului iesean Iulian Dascalu, poreclit „regele mallurilor”. Ceremonia, desfasurata intr-o localitate din regiunea italiana Pistoia-Toscana, a fost oficiata de Mitropolit, adus de la Iasi impreuna cu un sobor de preoti, cu o cursa charter.
Printre invitati s-au numarat deputatul liberal Relu Fenechiu, omul de afaceri Viorel Roman (sponsor al Mitropoliei si membru in Adunarea Nationala Bisericeasca, pozitie din care il va vota pe viitorul Patriarh) si colonelul Gheorghe Atudoroaie, condamnat in „lotul Timisoara” pentru crimele Revolutiei.
La inceputul anului, IPS Daniel a semnat in ziarul Mitropoliei un articol in care lauda controversatul proiect Palas pe care Dascalu vrea sa-l realizeze la Iasi. E vorba despre o asociere intre Consiliul Local si Iulius Group, prin care investitorul privat a primit 12 hectare in centrul istoric al orasului pentru a construi un ansamblu imobiliar.

Stenograme - A ajutat PSD

IPS Daniel e pomenit intr-una dintre celebrele stenograme ale sedintelor PSD din 2004. E vorba despre un schimb de replici intre senatorul Ion Solcanu si premierul Adrian Nastase.

Ion Solcanu: „As vrea sa subliniez rolul foarte mare al Bisericii in referendum. Ne-a ajutat. Cel putin la Iasi, ce au facut Mitropolitul Daniel si Patriarhul Greciei in timpul slujbei, in fata a zeci de mii de oameni, e impresionant. Iar ieri am avut o sfintire de biserica de o ora si jumatate cu domnul Valer Dorneanu, iarasi Mitropolitul a facut un apel. S-a comportat extraordinar si cred ca e bine sa gasiti dv. timpul potrivit sa le multumiti individual”.

Tinerete

Canta popeste infasurat in cearsafuri

Potrivit „Ziarului de Iasi”, care a publicat in urma cu cinci ani un amplu reportaj despre „Viata nestiuta a Mitropolitului Daniel”, mama actualului ierarh, Steluta Ciobotea, si-a dorit ca el sa devina preot.
Reporterul il citeaza pe invatatorul Ioan Capraru, care povesteste ca Danut se invoia de la ore ca sa mearga la biserica si ii placea sa traga clopotele sambata seara pentru a anunta slujba de a doua zi. Un fost coleg de clasa din timpul liceului, absolvit la Lugoj, Sofronie Muresan, azi profesor, isi aminteste ca Daniel „mergea des la biserica” si „cunostea fragmente intregi din slujba”. El mai spune ca l-a surprins chiar in camera de internat infasurat in cearsafuri si cantand popeste.
Tanarul nu ducea lipsa de pretendente. „Erau cateva colege care se si vedeau prietenele si sotiile lui. Glumind, el le zicea: „Piei, Satana!”„, isi aminteste Sofronie Muresan. Viitorul calugar isi alesese insa calea cu mult inainte de a fi tuns in monahism in 1987. Odata ridicat in rangul de Mitropolit, nici macar rudele nu-i mai spun pe nume, ci „Inaltul”.
Dupa aparitia unuia dintre putinele articole din presa locala referitoare la biografia sa, in 2002, IPS Daniel a amenintat cu represalii conducerea „Ziarului de Iasi”. Furia ierarhului a fost declansata de faptul ca reportajul, scris pe baza confesiunilor facute de sora Florica Visan si fratele Ghita Ciobotea, era ilustrat cu fotografii inedite din tineretea sa.

Carte de vizita IPS Daniel

Numele: Dan Ilie Ciobotea

Data nasterii: 22 iulie 1951

Locul nasterii: satul Dobresti, comuna Bara (Timis)

Studii: Institutul Teologic Universitar din Sibiu (‘74), doctorat la lnstitutul Teologic Universitar din Bucuresti (‘76), Facultatea de Teologie Protestanta din Strasbourg (‘78), Facultatea de Teologie Romano-Catolica din Freiburg im Breisgau (‘80), doctorat la Strasbourg (‘79)

MITROPOLITUL, ACUZAT DE FRATELE SAU

„A fost ofiter de Securitate sub acoperire. E un diavol!”

Nu toti cei din familia IPS Daniel il vad cu ochi buni pe cel care ar putea deveni urmatorul Patriarh. Gheorghe Ciobotea, zis Ghita, are 61 de ani si este fratele mai mare al actualului Mitropolit al Moldovei si Bucovinei.
Este un om simplu, fost tractorist si traieste intr-o saracie lucie, impreuna cu familia, in satul Dobresti, din judetul Timis. Este certat de mai multi ani cu inaltul ierarh, pe care il ocaraste cum ii vine la gura.

Certati de la mostenire

Ghita Ciobotea povesteste ca, acum 24 de ani, a fost dat afara de propriul frate din casa pe care o cumparase. In 2000 a acceptat sa renunte in favoarea lui si la partea ce i se cuvenea din gospodaria parinteasca. In plus, sustine ca, in 2004, IPS Daniel s-a intabulat prin fals pe tot terenul mostenit de la bunici.
Cei doi frati si sora lor, Florica, au mostenit o casa la intrarea in Dobresti, comuna Bara, precum si 24,69 hectare, din care 21 de teren agricol si restul de padure. Pamantul apartinuse bunicii, care l-a primit cadou de la o boieroaica pe care a servit-o ani la rand, la conac.

Traieste in mizerie

Acum, Ghita Ciobotea imparte cu nevasta (foto) si cu unul dintre baieti o camera mica, mobilata cu paturi de spital, din fostul sediu al CAP. Este ultima cladire din Dobresti, pe care barbatul a cumparat-o in 1991 cu mare greutate.
Imaginea contrasteaza cu casa parinteasca, prima de la celalalt capat al satului, zugravita in alb, cu termopane si antena parabolica. Imobilul apartine Mitropolitului, care vine aici sa se reculeaga cateva zile in fiecare vara.
In schimb, asa-zisa locuinta a lui Ghita Ciobotea nu are nici curent electric. Desi cand s-a cununat era cel mai bogat flacau, iar aleasa lui i-a adus zestre o Dacie nou-nouta, acum se descurca greu.
Muncesc de dimineata pana seara, ingrijind o vaca si vreo 200 de oi. Din vanzarea branzei abia reusesc sa-si cumpere d-ale gurii. La haine nu se mai gandesc de mult si umbla cu incaltari ieftine, din guma.

Sustine ca l-a tinut in scoala

Pe 29 martie 2007, Ghita Ciobotea a facut plangere penala impotriva fratelui Mitropolit. L-a reclamat pentru ca, sustine el, s-a intabulat in fals in Cartea Funciara, ca unic proprietar al pamantului mostenit de la bunici.
„S-a purtat foarte murdar cu mine. A luat tot, toata averea parinteasca. Fratele meu, Mitropolitul, a facut acte in 2004 cu primarul din Bara si mi-a luat tot. El e omul lui Satana, nu e om al Bisericii! A fost ofiter de Securitate sub acoperire. Sa stie lumea cine-i, sa-l vada. Eu am lucrat flamand si rupt pentru ca sa-l tin la scoli, iar el ma scoate-n strada. E un diavol!”, spune, cu naduf, Ghita Ciobotea.
Acesta povesteste ca, dupa ce tatal lor i-a abandonat, a muncit din greu timp de 12 ani ca sa-si intretina familia. Fratelui mai mic i-a platit si meditatiile, cu 30 de lei ora, ca sa poata da admitere la Teologie. Iar pana cand a terminat facultatea, l-a tinut pe banii lui in scoala si la internat.
„Lucram pe tractor, am fost tractoristul satului. Si puscarie am facut pentru fratele meu, om al bisericii, si pentru sora noastra. Ca i-am iubit. Am facut un an de puscarie, in 1975, ca nu s-a ajuns cu bani atunci, si-am furat. Tot ca sa le dau lor!”, isi aminteste Ghita Ciobotea.

„Au facut fals la un notar”

In 1998, cei trei au depus acte pentru a primi inapoi terenurile mostenite de la bunica lor si care fusesera confiscate de comunisti.
„Dupa ce ni s-a aprobat pamantul, au venit el cu sora-mea si cu primarul din Bara si au facut fals in acte la un notar. Eu n-am semnat ca sunt de acord sa-mi dau pamantul, partea mea, ca, daca o faceam, nu mai eram aici. Dar el tot s-a intabulat stapan pe tot pamantul. Asta s-a intamplat in 2004. De atunci am fost de doua ori la DNA si ei m-au trimis la Parchet, la Lugoj, sa-i fac plangere penala. Pentru ca la Legea 18 am primit titlu de proprietate pe 9 hectare de teren si unul de padure, iar fratele meu, Mitropolitul, s-a intabulat prin fals si pe pamantul meu”, a mai spus Ghita Ciobotea.

„M-a scos afara din casa de la Lugoj”

Fratele ierarhului mai sustine ca acesta l-ar fi scos afara si din propria locuinta.

„In 1973 am cumparat o casa in Lugoj. I-am pus pe contract si pe fratele meu, si pe sora noastra, ca sa-si poata face buletine de oras. La urma, in ‘83, fratele meu, Mitropolitul, m-a scos afara din casa de la Lugoj, cu doi copii mici. Unul avea 3 ani, si celalalt, 7. Am iesit pe iarba verde fara sa ne lase macar sa ne luam lucrurile. Noroc cu primarul de atunci din Lugoj, care mi-a dat in ziua aceea un apartament intr-un bloc neterminat. Am dormit nopti la rand cu pruncii pe beton, pe o suba”, se vaita Ghita Ciobotea.
Omul mai spune ca s-a certat apoi cu fratele Mitropolit. „De atunci, din ‘83 pana in 2000, n-am mai vorbit cu el. In 2000 a venit la mine sa-i dau partea din casa parinteasca, pentru ca vrea sa faca manastire. I-am dat-o. Nimic n-am luat de la el, ca sa vina in 2004 si sa imi ia aici tot”, ne-a mai declarat Ghita Ciobotea.
In prezent, dupa ce s-a improprietarit cu tot pamantul mostenit de la bunica, IPS Daniel a intrat si in posesia terenului pe care se gaseste fostul sediu al CAP, unde locuieste fratele sau mai sarac. Din clipa in clipa, acesta se asteapta ca Mitropolitul sa-l scoata afara si de aici sau sa-i ceara o chirie pe care nu si-o poate permite.

De negasit

IPS Daniel nu a putut fi contactat pentru a-si spune parerea in legatura cu acuzatiile pe care i le aduce propriul frate. Reporterii EVZ au sunat si ieri dupa-amiaza pe toate numerele de centrala ale Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, dar fara niciun rezultat.

Preotul Constantin Sturzu, purtator de cuvant al institutiei, nu a raspuns nici el la mobil, asa cum nu a facut-o nici omologul sau de la Patriarhia Romana, Constantin Stoica. (Georgeta Petrovici)
Foto: Adrian PÎCLIŞAN (c) Banateanul si EvZ - portretul fratelui Patriarhului

APEL: Patriarhia Romana a binecuvantat Statul Politienesc

Asociatiile civice reunite in Actiunea Pentru Educatie si Libertate - APEL, un organism constituit ca reactie de aparare a societatii fata de noile masuri de control ale populatiei care pot conduce la reinstaurarea statului politienesc, a luat act de Hotararea Sfantului Sinod al BOR de azi, miercuri, 25 februarie 2009, privind Pasapoartele Biometrice. Prin vocea purtatorului de cuvant al Patriarhiei, pr. Costel Stoica, am aflat si ca Patriarhia “nu vede nici un pericol” in aceste noi tipuri de documente.

Practic am luat la cunostinta ca Sfantul Sinod a binecuvantat masurile luate de autoritati, astfel ca Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane devine prima institutie bisericeasca din spatiul ortodox rasaritean care accepta insemnarea electronica (*), un act respins de mari duhovnici ai Ortodoxiei rasaritene si romanesti. Decizia este controversata mai ales ca ierarhii Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului afirmau printr-o Hotarare oficiala, data pe 19 februarie, ca: “Argumentul ca acest sistem de supraveghere contribuie la identificarea si urmarirea delicventilor constituie o ofensa la adresa intregului popor roman, care nu poate fi tratat ca o banda de infractori. Dimpotriva, acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea si intimitatea oamenilor, drepturi consfintite nu numai de legile civile, ci si de normele religioase”.

Actiunea Pentru Educatie si Libertate constata cu regret ca ierarhii s-au dovedit mai increzatori in autoritatile ministerului de Interne chiar si decat membrii Senatului Romaniei, care au decis ieri sa NU voteze Proiectul de lege privind aprobarea OUG 207 din 2008 pentru modificarea si completarea Legii 248 din 2005 privind regimul juridic al liberei circulatii a cetatenilor cu privire la introducerea Pasapoartelor biometrice. Senatul si-a justificat atitudinea relevand absenta unei dezbateri publice nationale si absenta unei expertize avizate oferite de specialisti din mai multe domenii - sociologi, juristi, ciberneticieni, medici, teologi, monahi, ierarhi s.a.

Datorita lipsei unei campanii de informare pe tema documentelor electronice avem sincere indoieli in privinta temeiniciei cu care a fost studiat si dezbatut subiectul in cauza de catre cei care au votat astazi in Sinodul BOR si credem ca este posibil ca membrii Sfantului Sinodul sa fi fost lipsiti de o informare adecvata, din mai multe surse. Afirmatia noastra se bazeaza pe urmatoarele idei:

Solicitarea unei "alternative" prin Pasapoarte de urgenta, pe termen scurt, de doar sase luni, invocata de Sfantul Sinod, nu raspunde cerintelor unei societatii normale si transforma practic marea majoritate a acestui popor crestin ortodox intr-o minoritate de tip yehovist. De asemenea ea este absurda intrucat majoritatea statelor lumii solicita, pentru a acorda viza, ca Pasaportele sa aiba valabilitate pana la termenul de expirare intre trei si sase luni. Firesc ar fi sa se ceara ca obligatorii sa fie in continuare actele vechi si optional, la cererea explicita a solicitantului, cele biometrice.

Biroul de Presa al Patriarhiei Romane a adoptat puncte de vedere ale unui Minister care deja se afla intr-un cadrul cvasi-ilegal, prin impunerea Hotararii de Guvern 1566/2008, fara ca aceasta sa fi fost precedata de o dezbatere publica, conform Legii. Eroarea crasa raspandita de Patriarhie ca "a avea un pasaport este un drept nu o obligatie", cu alte cuvinte nimeni nu ne obliga sa ne luam Pasapoarte cu cip, este un discurs sofistic care aminteste “silogismele” perioadei totalitarismului comunist din Romania cand nimeni nu "ne obliga" sa ne luam Carnet PCR dar, desigur, pentru a calatori mai usor in lume, aveam acest "drept". Steaua rosie cu cinci colturi, un simbol anti-crestin, era un “pasaport universal” pentru cei care “se insemnau” cu acesta efigie. Astazi "pasaportul universal" a fost inlocuit cu un cip biometric.

Amintim atat pentru Biroul de Presa al Patriarhiei cat si pentru Ministerul de Interne ca dreptul la libera circulatie este un drept fundamental consfintit atat de Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de ONU, Articolul 13, cat si de Constitutia Romaniei, Articolul 25, care "garanteaza dreptul la libera circulatie al tuturor cetatenilor romani fara deosebire de rasa, nationalitate, sex, limba, religie, convingeri politice sau ocupatie". Oferirea doar a unei alternative, pe o perioada limitata de timp, constituie asadar o restrangere a unui drept fundamental si, in fond, a libertatii umane data de Dumnezeu, ceea ce reprezinta de facto, pe langa sistemul de supraveghere prin cip RFID, inca un pas spre instaurarea unui stat politienesc totalitar.

In mod cu totul ciudat observam ca Biroul de Presa al Patriarhiei Romane si-a asumat functia de purtator de cuvant al Ministerului Afacerilor Interne stimuland totodata cu iresponsabilitate campaniile anti-ortodoxe ale unor grupari anti-crestine cu adanci radacini in trecutul bolsevic. Practic, Sinodul BOR ii informeaza pe credinciosi ca au libertatea sa NU mai poata calatori de acum inainte la Ierusalim, la Mormantul Domnului si la cel al Maicii Domnului sau in alte locuri sfinte pentru intreaga crestinatate, aflate in afara UE.

Nu in ultimul rand este de observat ca atat Patriarhia cat si Ministerul de Interne practica de comun acord o dezinformare nationala, eludand faptul ca atat Permisele Auto contin de la 1 Noiembrie 2008 un cip cu date biometrice, cat si faptul ca, de la 1 ianuarie 2011, vor fi introduse, tot obligatoriu, Carti de Identitate cu cip biometric, conform OGU 184/2008, devenita lege dupa ratificare ei in Senat. Ce vor spune atunci Patriarhia la unison cu Ministerul de Interne: ca nici Buletinul nu constituie o obligatie?!

Mai observam ca prin iesirea sa publica Purtatorul de cuvant al Patriarhiei, Costel Stoica, isi permite sa bagatelizeze si sa ridiculizeze Sfanta Scriptura, mesajul Apocalipsei Sfantului Apostol Ioan Teologul si cuvintele Mantuitorului din capitolul 24 al Evangheliei dupa Matei, cat si talcuirile Sfintilor Parinti din cei 2000 de ani de Crestinism. Prin inlocuirea lor cu explicatiile oferite de Ministerul de Interne si incercarea de aruncare in derizoriu a cuvantului unor mari Duhovnici ai Ortodoxiei noastre, cum ar fi Parintii Arsenie Papacioc si Justin Parvu - care au reiterat chiar zilele acestea ca aceste acte electronice "nu trebuie acceptate sub nici un chip" - se provoaca o si mai mare tulburare in randurile credinciosilor si se risca indepartarea institutiei Patriarhiei Romane atat de trupul Bisericii, poporul ortodox, cat si de capul ei, Mantuitorul Iisus Hristos.

Vom reveni cu un punct de vedere complex pe aceasta problematica atat de grava dupa consultarea cu organizatiile membre ale APEL din intreaga tara, responsabile de adunarea a 100.000 de semnaturi impotriva Pasapoartelor biometrice si care au depus ieri la Camera Deputatilor si Senat un Memoriu solicitand dezbaterea publica la nivel national.

Consideram ca sustinerea si aplicarea masurilor politenesti alaturi de utilizarea practicilor de tip securistic, de trista amintire, nu vor intari societatea romaneasca, nu vor consolidata autoritatea statului si nu vor aduce beneficii de credibilitate si respect ierarhilor BOR, din partea populatiei majoritar ortodoxe a Romaniei.

Actiunea Pentru Educatie si Libertate
26 Februarie 2009
NOTA: (*) Documentar Predania: Utilizarea documentelor electronice
Pozitii din Biserica Ortodoxa in ultimii 20 de ani
http://www.predania.ro/download/diverse/Pozitii_ale_Bisericii_in_privinta_actelor_electronice.pdf

Comunicat APEL (DOC, 25 kB) Descarca »

CAMPANIA ANTI CIP De ce ii e frica Patriarhiei, nu va scapa

Stilistul Patriarhiei Romane, Florian Bichir (foto), in timpul liber ziarist la Evenimentul Zilei, ma onoreaza cu un nou articol, dupa cel de preamarire a actualului Patriarh si ponegrire a regretatului Parinte Teoctist. Se alatura astfel, de la sine, celorlalti trei colegi ai sai din Trustul Ringier, anti-crestini, care si-au creat o obsesie din atacul la persoana mea: Vladimir Tismaneanu, Horia Roman Patapievici si Mircea Mihaies. Pe langa aceasta, astazi, am mai avut o onoare: eu si Patriarhul Romaniei, Daniel Ciobotea, am primit aceeasi Revista a Presei. Editata de Biroul de Presa al Patriarhie, ea mi-a fost trimisa azi, pentru prima oara, pe e-mail. In cap de lista trona, dupa cum vedeti, creatia bietului meu fost coleg de AZEC Florian Bichir (Dumnezeu sa-l ierte!). Pe vremuri, nu foarte indepartate, acelasi Birou ma onora, inclusiv pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Romane, cu mediatizarea Campaniei Salvati Icoanele Copiilor. Astazi, chiar daca particip, alaturi de alte cateva sute de dreptcredinciosi, si zeci de mii de aderenti, la o actiune pentru educatie si libertate, similara, respectiv Campania Impotriva Insemnarii Electronice, care vizeaza tot apararea sufletele romanilor, Noua Patriarhie se pare ca are alte planuri, alte ordine, de la alte glasuri, din alte incaperi, pe care le primeste cu ochii larg inchisi... Noua Patriarhie socoteste ca este mai crestineste sa-l asmuta pe bietul Bichir asupra mea si a tuturor "analfabetilor" - multi simpli romani dar si preoti, monahi si monahii - care sustin o cauza dreapta. Noua Patriarhie doreste practic sa se alature astfel unor hoti de suflete din tagma lui Tismaneanu, personajul care a insultat in modul cel mai ordinar, dupa caderea comunismului, Biserica stramoseasca si memoria fostului Patriarh al Romaniei, blandul Teoctist, in mincinosul sau "Raport Final". Slujbasii de la Patriarhie par sa nu observe ca partasia aceasta la marea operatiune anti-umana, e vazuta insa, inainte de toate si toti, de Bunul Dumnezeu.
Dincolo de faptul ca ma implica in "afacerea Ciorogarla" - din motive ce tin de imbibarea ramasitelor de creier ale unora cu prea mult alcool (si atunci chiar s-ar putea sa scot, daca nu un Browning, macar un Carpati :-) - Articolul lui "padre" Bichiros alias "father" Anthimos tradeaza, in nestiinta intunericitilor, o anume neliniste, ba chiar o frica. Printre randurile tremurate pare sa se intrevada raspunsul pe care il pregateste Patriarhia in urma sedintei de Sinod din 25-26 februarie vizavi de scandalul insemnarii si spionarii poporului ortodox, care se ridica, incet dar sigur, pentru libertate.
Parerea mea este ca atat autoritatile statului cat si cele bisericesti ar trebui mai degraba sa cumpaneasca mai bine acest raspuns. Sa nu se grabeasca. Apelul duhovnicilor acestui neam este mult mai puternic decat isi pot imagina necredinciosii care ocupa, rand pe rand, toate institutiile celui ce a fost o data Statul Roman, in frunte cu cea mai importanta, Biserica nationala. Diferenta dintre acestia si noi este ca noi chiar stim si cum se cucereste si cum se apara si ce este Libertatea.
Razboi Intru Cuvant semnaleaza un articol de opinie al teologului Dan Camen pe acesta tema:
Dan Camen fata cu diversiunea Bichir
Vezi la rubrica de Comentarii reactia cititorilor la materialul lui Bichir:
FLORIAN BICHIR: Diversiunea unor analfabeţi
Vezi si
INFILTRARI la varful BOR. Cazul Florian Bichir alias "Father Anthimos...

Rafael Udriste semnaleaza si atacul unui alt Bichir, cu numele de Andrei Badin, la
@CONSIGLIERE DESPRE CIPURILE RFID: "CITEŞTE AROGANTULE ŞI TE MINUNEAZĂ" .
Badin are tupeul sa alature la otrava sa o fotografie preluata de la mine de pe blog pentru care nu mi-a cerut acceptul - evident! - ceea ce se incadreaza la furt intelectual. S-ar putea sa-l pun sa plateasca. Mai bine ar raspunde cum au disparut asa brusc de pe blogul lui postarile in care eram facut "capitan verde" din spatele unui minister si unul dintre "locotenentii" (alaturi de "Big Brother") ai mitropolitului "legionaro-securist" Bartolomeu Anania. "Prietenii stiu de ce?"!
Cele doua diversiuni se adauga celor deja declansate dupa Apelul Parintelui Iustin de unii "initiati" precum Razvan Bucuroiu, Razvan Codrescu, Claudia Tarziu, Dan Dungaciu, Dan Tapalaga, Radu Carp, Attila Biro, Cristian Pirvulescu, etc, etc
Este de observat ca, pe masura ce ne vom apropia de ziua sedintei Sinodului, aceste diversiuni se vor inteti. De remarcat tovaraseii din "echipa de zgomote" (aceiasi pretutindenari, mereu). Fiti cu ochii pe ei!

http://theologhia.wordpress.com/:
Comentariu la un pamflet derizoriu

Inca de la inceputul editorialului, Dl. Florian Bichir, aka. ‘Father Anthimos’ (’prietenii’ stiu de ce), aminteste inainte de toate de ’scarboasa campanie pentru alegerea patriarhului’, evocand prin aceasta perioada sclipitoare cand lustruia cu cuvinte magulitoare si pline de emotie ‘virtutile de aur’ ale actualului Patriarh, pe atunci Mitropolit al Moldovei, Daniel, spre care are o crescanda afinitate. Se pare ca vremurile acelea n-au apus inca si turtureaua glasuieste oficios de fiecare data, cu orice prilej, cantece melodioase miresei de pe deal.
Curios lucru este ca aceasta ‘turturea’ era inainte ‘cucuvea’, mereu cantand impotriva Mitropolitului Daniel (actualul Patriarh), dar deh… incalcite si noduroase sunt caile oamenilor. Curat lucru este ca Adevarul va iesi la lumina odata si odata… caci nu este simplu cuvant, ci Cuvantul, Hristos, Fiul Cel fara de ani.
Baietii furiosi de care face amintire Dl. Bichir sunt bloggarii ortodocsi, acesti muezini ai amvoanelor virtuale, strajeri ai pridvoarelor internautice cu nesfarsitele lor colonade si feciori davidici ce lupta cu Goliatul taberelor dusmane spre izbavirea turmei infricosate. Acestia se inroleaza la lupta in primele randuri, ei aduc vestile si tot ei sunt iscoade ce cutreiera internetul in lung si-n lat pentru a cauta marturii si cuvinte pline de intelepciune ale celor ce pustincesc si teologhisesc.
Incercand sa castige putina autoritate stand la umbra cuvintelor Parintelui Iustin Parvu, scrise in scrisoarea publica din 14 ianuarie a.c., dandu-i pe deplin dreptate la inceput, cat sa poata sa-si ascuta dintii rapitori, Dl. Bichir denatureaza in mod voit sensul cuvintelor rostite de parintele Iustin, spunand ca “mesajul marelui duhovnic nu conţine niciun îndemn la mucenicie şi luptă, ci doar atrage atenţia cu privire la tendinţele de globalizare, control şi restrângere a drepturilor “. De fapt, un scurt fragment din scrisoarea parintelui Iustin din 14 ianuarie arata exact contrariul> “De aceea vă spun: este vremea muceniciei! După părerea mea ne aflăm în vremurile în care singura cale de mântuire este mucenicia. De-abia acuma este momentul să mărturisim cu propria noastră viaţă, până acum ar fi fost o risipă de energie.” Astfel ca ‘diversiunea duhovniceasca’ de care aminteste Dl. Bichir e chiar cea creata de el insusi. Dar la indemnul cui?… se pare ca are legatura cu Sedinta Sfantului Sinod din februarie. Vocea cui se face aceasta turturica? … este oare reeditarea a ceea ce a fost in cazul deciziei Sfantului Sinod cu privire la cazul Mitropolitului Nicolae Corneanu? O’m trai si o’m vedea…
Limbajul acestui gazetar ce se lauda ca e licentiat in filologie si teologie ortodoxa, master in comunicare si doctorand in teologie incepe sa capete valente fariseice si, precum oarecand in parabola Vamesului si Fariseului, ca tot suntem in perioada Triodului, isi inalta pana la cer cuvintele prin care se binecuvinteaza pe sine insusi si arata cu degetul catre Dl. Victor Roncea spunandu-i ca e “un om care nu a înţeles că ortodoxia se trăieşte, nu este doar o etichetă”, caci “e la mintea cocoşului că dacă nu ţi se cere lepădarea de Hristos, acest CIP sau 666 rămâne la nivel simbolic”, pe toti facandu-i analfabeti.
Precum o aspida ce-si arunca veninul peste tot, ponegririle aduse baietilor furiosi “ultraortodocsi” si lui Victor Roncea ating in mod voit si pe publicistul Dan Ciachir, ale carui editoriale scrise in ziarul Ziua reuseau de fiecare data sa atraga atentia Patriarhiei Romane, care trimitea de fiecare data comunicate de presa pe seama spuselor Dl. Ciachir. A fost singurul care a reusit acest lucru. Curios, de asemenea, este faptul ca Dl. Ciachir de ceva vreme nu a mai scris deloc nici in randurile ziarului Ziua, nici in alta parte. Acest aspect l-a observat probabil si Dl. Bichir care a gasit de cuvinta, precum ii este obisnuinta, sa improsce pe la spate pe cei care nu-i sufera.
De fapt prin Dl. Ciachir, mojicia pamfletarului Bichir ponegreste pe IPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, caruia ii spune ca “a mâncat varză puturoasă prin mănăstiri” si pe care l-a improscat de atatea ori si in campania ’scarboasa’ privind alegerea patriarhului de care aminteste la inceput.
Urmatorul paragraf din editorial aminteste de cuvintele D-lui. Radu Carp cu privire la intrebarea, oarecum retorica si fundamentala zic si eu, dar ironizata de Dl. Bichir: “de ce până acum nu au fost prezentate puncte de vedere teologice pe marginea problemei paşapoartelor biometrice?”
Pentru Dl. Bichir totul e clar, el urmand logicii afirmatiilor puse pe seama Parintelui Porfirie de catre Gheorghita Ciocioi intr-un editorial al site-ului Lumea Credintei, anume ca “dacă nu renunţi la Hristos, pot să-ţi facă orice, inclusiv un CIP în cap”.
Problema pasapoartelor biometrice ce contin cipuri de stocare a datelor personale este o problema complexa, ce atinge diverse valente si domenii. Pe langa toate acestea, insa, este si o problema duhovniceasca, care poate avea implicatii apocaliptice legate de numarul 666 - ca si pecete a diavolului, nu doar ca un simbol, caci deja tot ce te pecetluieste are legatura cu persoana ta, cu tine, nu e strain de tine, omul fiind alcatuit din suflet si trup. Lepadarea de Hristos are legatura cu acest lucru din simplul motiv ca daca te vei duce la magazin sa cumperi o bere cu eticheta Timisoreana, nicidecum nu ti-ar trece prin cap ca s-ar putea sa gasesti inlauntrul ei altfel de bere sau altceva in locul aceleia. Astfel, interiorul are legatura cu exteriorul, iar cei ce propovaduiesc aceasta separare sunt nestorienii zilelor noastre. Chiar un parinte duhovnicesc avea o carte intitulata ‘Cum îţi sânt gândurile, aşa îţi este şi viaţa’ , deci profunda legatura intre ceea ce este in interior, in suflet, si ceea ce este in exterior, pe trup. Putem asemana foarte usor, in chip pavelian, lepadarea de Hristos cu desfranarea, caci amandoua lasa urme atat la nivel mental, in suflet, dar si in trup… spre deosebire de celalalte pacate care lasa urme numai in suflet si in minte.
Este deci o problema delicata si trebuie precizata foarte clar de cei care au competenta. Este o problema de Sinod, care nu cred ca se va rezolva asa usor, dar care trebuie sa ofere o solutie rezonabila privind acest aspect. Bine este ca Sfantul Sinod a inceput sa reactioneze la framantarile Bisericii si nu a ramas pasiv, pentru ca acum are motive. Daca Dl. Bichir considera ca Turma lui Hristos este o gloata de nebuni, o masa de oameni, o prostime multa care vine in biserici sa aprinda lumanari si sa dea un acatist se inseala enorm, Il batjocoreste intai pe Hristos care e in ei si pentru care S-a jertfit, dar ce stie teologul si preotul Bichir de lucrurile acestea…? E invatat la comanda sa improste cu noroi prin cuvinte saltarete pe toti care ii considera antipatici si care i-au vazut bubele si ranele…
Trecand peste linguselile nelipsite din limbajul D-lui Bichir la adresa Pf Daniel, numit de data aceasta cu apelativul catolic ‘Sanctitatea Sa’ si evidentiindu-i inca o noua harisma - ’stralucita minte teologica’, pamfletarul face referire la anecdota ironica, nicidecum irenica, marca Pf Daniel, menita mai mult sa starneasca ras, decat lamurire: “dacă un preot are de împărţit 1.000 de colaci sfinţiţi, ce face cu cel de-al 666-lea? Nu-l împarte?”
Este de fapt ridiculizarea framantarilor launtrice ale madularelor Bisericii pe seama acestei chestiuni. Ba mai mult, e un exemplu nepotrivit, insa potrivit pentru oameni superficiali precum Dl. Bichir si sa va spun de ce…
In primul rand nu preotul imparte colacii, ci doar ii sfinteste, iar daca erau pecetluiti acei colaci cu pecete diavoleasca nu se sfintesc, ci sunt jertfe idolesti. In al doilea rand acei colaci nu poarta pecete, ci sunt numerotati. In al treilea rand diferenta intre o carte de identitate sau pasaport si un colac este imensa, pentru ca primele contin date personale care te reprezinta si au legatura cu persoana ta, pe cand colacul, care poate ca are si crucea pe el, insa e numerotat al 666-lea, nu face nicidecum legatura cu persoana ta. Aici e diferenta existentiala. In rest, continuarea anecdotei cu alte exemple personale ale D-lui Bichir denota naivitate, fapt pentru care comentariile sunt de prisos.
***
Parerea personala referitoare la acest pamflet derizoriu marca Florian Bichir, pentru care, spre mirarea unora, i-am acordat asa mare atentie, este ca vine ca la comanda, inainte de reunirea Sfantului Sinod in februarie, incercand sa spuna prin cuvinte ascunse lucruri ce vor avea loc, iar daca nu l-as fi stiut pe Dl. Florian Bichir, din editorialele pe care le-a scris, asa partinitor si mereu de partea celor ce-i ofera girul in anumite chestiuni, nici in veac nu as fi facut pomenire de aceste randuri ale lui.

dan.camen.

Parintele Ioanichie Balan, calugarul care l-a infrant pe Daniel Ciobotea cu tot cu samavolniciile lui. Un an de munca din Ceruri

De veghe in lanul neamului romanesc

Putina lume stie ce a reprezentat prea bunul parinte Ioanichie Balan pentru oastea monahala, si nu numai. La un an de la trecerea sa la cele sfinte, cred ca este cazul sa afle mai multi dintre cei care l-au iubit, il iubesc si il vor iubi pe osteanul lui Hristos, calugarul cu ochii albastri ca cerul, calauzitorul tinerelor generatii, cronicarul operei marelui duhovnic Ilie Cleopa, stalp al Bisericii Ortodoxe Romane si toiag al sfintilor ei.

Un adevarat conducator al rezistentei crestin ortodoxe, parintele Ioanichie, ridicat la Ceruri la ora 2 din noaptea de 22 noiembrie 2007, la 77 de ani, a avut de infruntat, mai ales in ultimii sai ani de viata, tiraniile fostului mitropolit al Moldovei, ajuns patriarh, care a reusit sa reproduca in timpurile noastre rolul odiosului Nicolski, satrapul elitelor neamului romanesc. Izolat in Manastirea Sihastria sub consemn si, ulterior, in recluziune totala - fiind interzis samavolnic pana si accesul fiilor sai duhovnicesti in chilia sa micuta tapetata cu ceasloave si icoane, alaturi de lavita pe care dormea si o masa solida de lemn, la care lucra neincetat -, parintele s-a transpus intr-un univers paralel, al bolnavului de Alzheimer. Un duhovnic dumnezeiesc, parintele Ioanichie a stiut sa-si indrume ucenicii cu rasa bisericeasca sau citadina chiar si din acest refugiu, pacalind facatorii de nedreptate. Fiecare cuvant al lui va ramane ca un semn de foc in sufletele ucenicilor sai si in slova vie a Ortodoxiei romane, scrise si nescrise.

Liber desi in celula, ca si Sfintii Inchisorilor, parintele a luptat neincetat pentru a invinge raul. Poate fara ca acesta sa stie, calugarul arhimandrit l-a infrant inca din aceasta lume pe cel ce era mitropolitul Daniel al Moldovei. Din pacate, nu si pe diavolul care a pus stapanire pe omul Dan Ilie Ciobotea. Si care s-a cocotat acum chiar in varful Bisericii noastre. De unde trage pana si de candelabre...

PS: Si sa ne amintim si cum a incercatprea nefericitul sa se impotriveasca ultimei dorinte a Parintelui Calciu, de a fi inmormant la Petru Voda, printre fratii sai?!...

PARINTELE IOANICHIE Balan: „Ori buni crestini, ori pierim!"

S-a înaltat la Domnul, nu cu mult timp în urma, Parintele Ioanichie Balan, unul dintre marii duhovnici pe care bunul Dumnezeu i-a daruit neamului românesc. L-am cunoscut pe Parintele Ioanichie în urma cu 15 ani. A fost singura data când am stat fata catre fata cu Parintele. Eram atunci studenta în anul întâi, curioasa si dornica de a transmite colegilor mei de generatie un sfat, o vorba plina de duh dintr-un suflet plin de duh. Parintele ne îndemna atunci la lupta, o lupta fatisa, crâncena, cu agresiunile la care era supusa generatia noastra. M-am simtit atunci asemeni unui copil dojenit cu dragoste, dar în acelasi timp cu asprime de parintele sau. Am avut impresia ca peste oamenii dragi mie timpul nu va trece. Ca parintele Ioanichie ma va astepta mereu sa ma întorc la Sihastria si sa-mi dea alte si alte sfaturi pentru tinerii brasoveni. M-am înselat - Parintele Ioanichie a plecat pe urmele fratilor sai mai mari, Parintele Cleopa, Parintele Staniloae, Prea Fericitul Teoctist, sa stea la taifas cu Dumnezeu. Vestea plecarii sale la cele vesnice a picat ca un traznet în sufletul meu. Cuvintele sale, însa, pe care le transmitea tinerilor atunci razbat si dincolo de mormânt, parca mai puternice, catre un altul si totusi acelasi tineret român. Acesta este motivul pentru care am hotarât astazi restituirea unor frânturi de gânduri din cele împartasite mie în smerenia chiliei Parintelui. Dumnezeu sa-l odihneasca în pace! (Crina Palas)

Ioanichie Calauzitorul

În viata sa fiti tineri care sa sfinteasca un loc, o casa, o societate, o generatie, un cartier si locul de munca unde veti lucra. Prin comportament crestin, mai întâi. Ori esti crestin azi, ori esti pagân, una din doua. Si crestin ortodox, caci România e tara ortodoxa. Tineti cont ce va spune un calugar batrân si rau: daca nu va tineti serios de biserica si de ortodoxie, prapad e cu noi. Ne manânca vecinii si strainii si pagânii. Daca va tineti de Biserica, nici rusii, nici tatarii, nici nemtii, nici alte tari din Rasarit sau Apus nu vor putea sa ne scoata din Carpati si sa ne dezlipeasca de Hristos.
Nu mai aveti acces la Sfânta Spovedanie, nu va mai faceti vreme de Sfânta Împartasanie, nu aveti bucuria vietii cum o au cei care traiesc întru Hristos. Veti avea bucuria placerilor, a sexualitatii, a ispitelor si patimilor trupesti, dar nu bucuria întru Hristos. Bucurii trupesti, orizontale, care se consuma într-o zi, si nu bucurii vesnice, verticale, axate pe Hristos. Treziti-va! Sunteti tineri si noua ne e mila de ce se va întâmpla cu tara asta care se cheama înca România. Vreti sa mai ramâna România Românie? Întoarceti-va la ortodoxie, la Biserica, la tinuta morala decenta, cinstita a românilor dintotdeauna.
Faceti un comitet, mergeti duminica pe la spitale, la casele de batrâni, ajutati cu cuvântul, mângâiati, sfatuiti, combateti casele de desfrâu. Mergeti la manastiri, la preoti batrâni care sa va lumineze, sa va binecuvinteze, sa va calauzeasca. Ortodoxia activa e o misiune. Misionaris mul se face de la om la om. Dar pentru asta trebuie sa va curatiti de pacatele tineretii, sa cititi cât mai multe carti teologice. Sa stiti voi întâi câte ceva din frumusetea Ortodoxiei, din trairea întru Hristos, ca sa puteti trage si pe altii spre Hristos, sa puteti fi o luminita aprinsa acolo unde veti trai. Trebuie sa faceti ceva. Eu sunt un om mai de baricade. Ori facem ceva, ori ne ducem la plimbare.
Sfânta Evanghelie spune ca la sfârsitul lumii vor fi chemate toate neamurile. Deci natia ramâne pâna la sfârsitul lumii. Ba mai mult, fiecare neam si tara are îngerul sau pazitor.
Neamurile crestine trebuie sa ramâna. Iar crestinii trebuie sa fie la locul lor, echilibrati, seriosi si sa nu se dezlipeasca pentru nimic în lume de pamântul strabun în care i-a nascut Dumnezeu. De ce exista tentatia de a pleca în alta tara? Credeti ca, afara de Dumnezeu, ne vrea cineva din lume? Cine îsi pune nadejdea în Rasarit si Apus se înseala amarnic. Numai în Dumnezeu, în smerenia, rabdarea si deviza parintilor nostri, a românilor dintot - deauna, ne putem pune speranta. Nu ne-au scos de aici nici turcii, nici tatarii, nici rusii, nici nemtii, nici austro-ungarii, si nici de-acum înainte nu ne va scoate nimeni. Doar Dumnezeu, daca ne vom îndeparta de El. Asa ca, treziti-va, luati aminte si, cot la cot cu preotii, cu calugarii, treceti la post, la rugaciune, la spovedanie. Asa trebuie sa fie o tara crestina care poarta Crucea de doua mii de ani.
Treziti-va, frati români, pâna nu-i prea târziu! Ori crestini buni, ori pierim. Luati aminte ce va spun: numai Dumnezeu din cer ne salveaza. Priviti în sus, fratilor, nici într-o parte, nici în alta! Fericirea noastra este sa ramânem aici, unde ne-a nascut Dumnezeu, cu Hristos în brate si în bratele lui Hristos.
VEGHEA
Publicatie a Generatiei Neasteptate
Ioanichie Balan si Justin Parvu: "Nu ne vom lasa!"

Hristos Mântuitorul lumii vă cheamă astăzi

Arhimandritul Ioanichie Bălan de vorbă cu tinerii

Iubiţi tineri,

Noi, oamenii, suntem zidiţi de Dumnezeu după chipul şi asemănarea Sa. Adică buni, credincioşi, smeriţi, iubitori de Dumnezeu, iubitori de aproapele şi de tot ce este frumos. De aceea ne rugăm Lui, vorbim cu El seara şi dimineaţa şi oricând rostim TATĂL NOSTRU, ne rugăm şi facem Sfânta Cruce. Iar când nu ascultăm de Tatăl ceresc, nici de preot, nici de tata şi mama care ne-au născut, atunci Domnul se depărtează de noi, părinţii şi prietenii încep să ne dispreţuiască, toate parcă ne sunt împotrivă, nu ne putem ruga şi nu avem ajutor şi mulţumire în viaţă. Atunci diavolul ne luptă cu gânduri de tristeţe, de răzbunare, de necredinţă, de îndoială şi deznădejde. Este semn că ne-am depărtat de Dumnezeu, că vrem să ne rezolvăm greutăţile vieţii singuri, că nu mai ştim de unde ne poate veni salvarea, pacea inimii, fericirea şi mântuirea.
Niciodată, poate, nu a fost lumea mai tulburată ca acum. Niciodată tineretul, copiii, creştinii toţi n-au fost mai dezbinaţi, mai dezorientaţi ca în ziua de astăzi. Ce este de făcut? Încotro merge lumea noastră? Încotro se îndreaptă tineretul ţării, speranţa noastră de mâine, bucuria satelor şi oraşelor noastre, mângâierea părinţilor bătrâni şi suferinzi? Cine poate linişti mulţimile tulburate, inimile dezamăgite de viaţă, minţile frământate de atâtea gânduri? Oare politica? Sau plăcerile? Sau filosofia? Sau ştiinţa? Sau banii? Sau ateismul? Sau sectele? Nu. Nimic şi niciodată! Toate acestea nici nu ne vindecă, nici nu ne ajută, nici nu ne trebuie, pentru că mai mult ne depărtează de Dumnezeu, de Biserică, de Evanghelie, de viaţa cea fericită şi veşnică în Iisus Hristos.
Deci, iubiţi tineri, ce este de făcut? Dacă filosofiile ne-au amăgit, dacă plăcerile ne-au consumat şi îmbolnăvit, dacă politica mai mult ne tulbură, unde să alergăm şi la cine să ne ducem? La nimeni, decât numai la unul adevăratul Dumnezeu Care ne-a zidit, Care ne-a mântuit prin Fiul Său Iisus Hristos şi Care ne cheamă pe toţi la Sine: şi pe copii, şi pe tineri, şi pe bătrâni, şi pe cei buni, şi pe cei răi. Căci din iubire fiind Tatăl nostru al tuturor, are milă de noi. Ne dă ploaie, chiar dacă n-o merităm. Ne dă viaţă, pâine, bucurie şi Sfânta Împărtăşanie. Ne dă iertare prin spovedanie şi mântuire prin dreapta credinţă şi fapte bune.
Iată cum ne cheamă Mântuitorul Hristos la Sine. Pe copii îi cheamă, zicând către părinţi: “Lăsaţi copiii să vină la Mine, căci a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor” (Matei 19,14). Pe tineri îi cheamă Domnul la El, zicând: “Tânărule, ţie îţi zic, scoală-te!” (Luca 7, 14). Iar pe cei maturi şi bătrâni îi cheamă Hristos la El, zicându-le: “Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi” (Mt. 11,28).
Vedeţi că pe toţi ne cheamă Dumnezeu la El, indiferent de vârstă, de cultură, de neam şi de vrednicie? Vedeţi că pe toţi ne iubeşte şi ne aşteaptă în prag? Şi Cel ce ne cheamă ne şi iartă, ne şi vindecă, ne şi sărută, ne şi hrăneşte, ne şi linişteşte, ne şi mântuieşte? Fiecare dintre tineri, gândiţi-vă cum răspundeţi la chemarea lui Hristos, la chemarea părinţilor, la chemarea conştiinţei. Faceţi cele ce vă spun părinţii de acasă? Împliniţi tot ce vă îndeamnă conştiinţa, Biserica şi Sfânta Evanghelie? Sau nici n-aţi citit vreodată Sfânta Scriptură?!
Hristos Mântuitorul lumii vă cheamă astăzi şi aşteaptă de la voi toţi un răspuns de care depinde fericirea şi mântuirea voastră.

("CO" nr.02, 2000)

Vezi si
http://www.crestinortodox.ro/Parintele_Ioanichie_Balan_Cuvant_catre_tineri-video262.html

Caderea candelabrului de la Patriarhie: «A fost un semn de la Dumnezeu». Piei, Satană!

Credincioşii care vin frecvent să se roage în Catedrala din Dealul Mitropoliei spun că nu le este frică să intre în biserică, după ce, duminică, după Liturghie, un candelabru era să-i trimită la Dumnezeu, mai înainte de vreme, pe un bărbat şi o femeie care au asistat pioşi la slujbă. Mai mult, femeile care se roagă aici cred că acesta a fost un semn de Sus, pentru că "poporul român este plin de păcate".

Duminică du­pă-amiază, în catedrala patriarhală, liniştea firească de după Litur­ghie a fost tulburată brusc de câ­teva ţipete şi un zgomot ciudat, ca la cu­tre­mur. Acesta fusese pro­­vocat de un can­delabru des­prins din lanţuri, care a lovit doi credincioşi. Din fericire, cei doi au ajuns la spital doar cu câteva răni superficiale. Oa­me­nii care vin să se roage aici pun acest incident pe sea­ma păcatelor ro­mâ­nilor.

«Suntem un popor de păcătoşi»

"Suntem un popor de pă­că­toşi. A fost un semn de la Dum­ne­zeu, ca să ne mai liniştim. Nu aţi vă­zut ce debandadă a fost la sărbătoarea Sfân­tului Du­­mi­tru?!", ne-a spus Lu­cre­ţia Chi­riţescu, o credincioasă care vine frec­vent la biserica din Dealul Mi­tro­po­liei.

Reprezentanţii Pa­triar­­hiei susţin că lan­ţul care a cedat e foar­te vechi, iar firma care s-a o­cupat de refa­cerea ca­tedralei nu ar avea vreo vină pentru acest incident.

Abia au renovat biserica

La nici două săptămâni de la redeschidere, ca­tedrala patriarhală are iar probleme! Ruperea lanţului care susţinea can­delabrul pune la în­do­ială calitatea re­pa­ra­ţiilor făcute de firma care s-a ocupat aproape şase luni de renovarea bise­ricii. De sărbătoarea Sfântului Dumitru, care a avut loc în urmă cu 10 zile, Patriarhia şi-a redeschis biserica.
Incidentul s-a petrecut în jurul orei 13.00, imediat după slujba de duminică (la cateva minute dupa ce PF Daniel parasise biserica - nota mea)

Sursa: Libertatea 4 Noiembrie 2008 Elena Matei

Semn: Dupa ce a retarnosit Catedrala, Patriarhului Daniel era sa-i cada un candelabru in cap langa mormantul Patriarhului Teoctist

Doua persoane au fost ranite ieri, in Catedrala Patriarhala, dupa prima slujba sustinuta de Patriarhul Daniel in biserica retarnosita la 350 de ani de la prima sfintire a lacasului. Unul din lanturile de prindere ale unui policandru a cedat si, in cadere, i-a atins pe doi credinciosi aflati in pronaos, in apropierea mormantului Patriarhului Teoctist. Actualul Patriarh, Daniel, iesise din biserica doar de putin timp. Astfel a reusit sa evite o noua internare precum a fost precedenta, cand, dupa ce a calcat cu stangul de Ziua Sfintei Cruci si a cazut pe treptele Palatului Patriarhal, a stat vreo trei saptamani internat in spital si alte trei la pat. Potrivit preotului Costel Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei, este vorba de un policandru cu cinci lanturi, dintre care a cedat unul. "Una din verigile din lantul central de sustinere al policandrului a cedat si, in cadere, a atins doua persoane. A fost chemata imediat Ambulanta, una din persoane, un barbat, fiind dusa la spitalul de urgenta Floreasca cu un traumatism cranian usor", a declarat Stoica pentru Mediafax. "Nu e o problema la sistemul de prindere, ci pur si simplu a cedat o za din lant", a mai spus Stoica.
In 26 octombrie, de Sfantul Dimitrie, Catedrala Patriarhala a fost redeschisa, in prezenta a numeroase oficialitati politice, dupa ce, timp de mai multe luni, s-a aflat in renovare. Lucrarile la Catedrala au inceput chiar in preajma parastasului de un an al regretatului Patriarh Teoctist, cand, in ciuda cererilor familiei de a se permite sustinerea unei slujbe pe masura, la 26 iulie, pomenirea Patriarhului a avut loc sub schele, ca in catacombele crestine. La 3/11/ a.c. se implineste scurgerea unui an si a trei luni de la inmormantarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist. Vezi FOTO si VIDEO: Batjocura la Parastasul de un an al Patriarhului Teoctist.
Urmariti in exclusivitate mai jos doua mici filmari cu Parintele Patriarh Teoctist la sarbatorirea Hramului Catedralei, ziua Sfantului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor, in urma cu doi ani.

Extraordinar: Patriarhul BOR Daniel Ciobotea si-a facut clopote cu chipul sau, ca Papa Benedict

La împlinirea unui an de când a fost în­scă­unat în fruntea Bisericii Or­to­do­xe Ro­mâne (BOR), Patriarhul Daniel a pri­mit un cadou pe măsură: noile clopote ce vor răsuna la Ca­te­drala din Dea­lul Mitropoliei îi poartă chipul.

Co­manda BOR s-a suprapus cu cea a Va­ti­canului, dar reprezentanţii fa­bricii aus­triece care le-a produs s-au dat peste cap pentru ca prima faţă bi­sericească a României să îşi pri­mească darul la timp.

Reprezentanţii fabricii de clopote Grassmayr ne-au dezvăluit că doar cele mai importante capete religi­oase se bucură de onoarea de a rămâne imortalizate pe clopotele făurite de fabrica din Austria.

"În săptămâna în care am primit co­manda de la ÎPS Daniel, au mai venit două comenzi: una de la Vatican, cu chipul Papei Benedict al XVI-lea şi alta din Italia, cu chipul Papei Ioan Paul al-II-lea", ne-a spus Johannes Grassmayr, directorul companiei.

Impresionat de charisma Pa­triar­hului pe care l-a întâlnit în mai, austriacul a făcut tot posibilul pentru ca darul ÎPS Sale să fie gata la timp. "Fabricarea celor patru clopote a durat trei luni, iar Preafericitul a do­rit ca eu să particip personal la adu­cerea lor în ţară", se mândreşte directorul.

Mai mult, preţul celor patru "opere de artă" a fost unul special.

Au costat 80.000 de euro

Clopotele au costat 80.000 de eu­ro şi au fost admirate de toate feţele bi­sericeşti care au participat la di­ne­ul pregătit ieri, la Patriarhie.

Clopotele nu sunt numai foarte frumoase, ci şi moderne, fiind conectate la un sistem informatic dotat cu GPS.

Sărbătoare, ieri, la Patriarhie

Cu ocazia împlinirii unui an de la întronarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel a sfinţit ieri noul Paraclis din Reşedinţa Patriarhală şi a participat la Sfânta Liturghie. La eveniment au fost prezenţi preşedintele Traian Băsescu şi mai mulţi politicieni. Ziua s-a încheiat cu un dineu oferit de Patriarh. (Fast ca la un cincinal - nota mea)

1 Octombrie 2008 Oana Timar Libertatea