HOTII lui Tismaneanu. Antiromanii si-au facut vizuina la Arhivele Nationale devalizand fondurile secrete. Dorin Dobrincu a desecretizat fără drept

Dorin Dobrincu, autorul capitolului anti-ortodox din Raportul mincinos Tismaneanu, omul lui Volodea, dusman fatis al Bisericii Ortodoxe Romane, defaimator al Patriarhului Teoctist, director al Arhivelor Nationale, numit si mentinut ilegal in functie, este banuit acum de hotie si punere in pericol a fondurilor secrete ale Romaniei in favoarea unor puteri straine. Sa nu uit: secretara lui personala a fost bagata pe baza de favoritism dupa ce a fost scoasa de la Romania libera pentru ca ocupa un post degeaba si este nimeni alta decat sotia lui "bai, caraghiosule" de sluga a lui Voiculescu, Andrei Badinovici.

Directorul Arhivelor Naţionale a desecretizat fără drept informaţii

Printre documentele declasificate se află şi liste ale imobilelor naţionalizate care ar putea ajunge pe mainile samsarilor de terneuri si case

Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Naţionale, a pus în pericol siguranţa naţională după ce, de la sine putere, a declasificat documente secrete importante.Ordinul de declasificare a fost în vigoare 12 zile.
Dorin Dobrincu, director general al Arhivelor Naţionale, a declasificat anul trecut informaţii secrete despre anumite proprietăţi, documente ce ar fi putut ajunge pe mâna samsarilor de terenuri.
Dorin Dobrincu a fost instalat în funcţia de director al Arhivelor Naţionale în iulie 2007. La câteva luni de la preluarea importantului mandat, Dobrincu a emis un ordin naţional care „a scos la vedere“ documente importante ale României.
Acte strict secrete au fost scoase din circuit de directorul Dobrincu care nu avea voie şi nici nu era certificat să declasifice documentele speciale.

Informaţii secrete la liber

La 31 ianuarie 2008, directorul Dobrincu a emis prima dispoziţie a anului. Era vorba de un ordin în care se specifica declasificarea unor informaţii secrete. Conform surselor din interiorul Arhivelor Naţionale, lista cuprinde acte valoroase, documente strategice şi chiar planul de microfilmare.
Adică mai tot ce s-a microfilmat în România, de la acte de atestare a românilor în Transilvania, la acte de proprietate ale unor imobile vechi.
Aceleaşi surse susţin că în ianuarie 2008, prin ordinul directorului general al Arhivelor Naţionale Române, au fost desecretizate până şi dosarele de cadre ale aparatului CC al PCR. Au mai fost declasificate dosarele unor persoane importante, dar şi acte privind patrimoniul CC al PCR.

Microfilmele, la liber pentru spionajul străin

Dispoziţia directorului Arhivelor Naţionale a vizat informaţii secrete ataşate la Ordinul ministrului de Interne nr. S-389, din 2003. Prin acel ordin se clasificau mai multe categorii de documente. Primele erau cele strategice: documente de organizare, dispoziţii bugetare, planuri logistice ale Arhivelor Naţionale.
Angajaţi ai Arhivelor susţin că planurile logistice au o importanţă deosebită întrucât prevăd locaţiile în care sunt retrase arhivele în caz de calamităţi ori de incidente. Iar cel care află locaţiile secrete poate accesa uşor Arhiva României. Al doilea tip de documente declasificate prin ordinul lui Dobrincu sunt cele de patrimoniu - obiect de lucru al serviciilor secrete.
Ordinul directorului Arhivelor Naţionale a cuprins şi desecretizarea planurilor de microfilmare. Acestea conţin fişe importante cu mai tot ceea ce s-a microfilmat în România, inclusiv în zona patrimoniului. Un al treilea set de informaţii declasificate de Dobrincu sunt cele legate de proprietăţi.

Nu era autorizat pentru desecretizări

Dorin Dobrincu nu avea la acel moment dreptul să desecretizeze nici măcar informaţii de serviciu. Într-o adresă a Corpului de Control al Ministerului de Interne emisă în august 2008 se menţionează: „(...) domnul director Dorin Dobrincu nu deţine certificat de securitate (eliberat de DGIPI) sau autorizaţie de acces la informaţii clasificate“.
Despre prelucrarea documentelor privind conturile din străinătate ale lui Nicolae Ceauşescu, Corpul de Control al Internelor consideră că „directorul Dobrincu a executat activitatea în baza unui plan metodic şi cu respectarea normelor în vigoare“.

Ministerul de Interne va lua măsuri

Fragmente din constatările Corpului de Control de la Interne

Solicitaţi să răspundă în privinţa acţiunilor directorului Dobrincu, reprezentanţii ministerului susţin că şeful Arhivelor Naţionale nu numai că nu a avut aviz pentru declasificarea informaţiilor secrete, dar a şi fost atenţionat de către Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă asupra faptului că nu are voie să declasifice lista informaţiilor secrete.
„Autorizaţia de acces la informaţiile clasificate în cazul domnului Dorin Dobrincu, director general al Arhivelor Naţionale, a fost emisă la data de 26.09.2008 (cu mult după ordinul de declasificare dat de şeful Arhivelor).
Referitor la dispoziţia emisă, vă informăm că, anterior transmiterii acesteia, directorul Arhivelor Naţionale a transmis DGIPI propunerea pentru declasificarea unor documente, aspect care a fost respins întrucât procedura declasificării nu ar fi fost respectată.
La semnalarea DGIPI, Arhivele Naţionale au revenit asupra dispoziţiei din 31.01.2008 la data de 11.02.2008“, se arată în comunicatul Ministerului de Interne. Secretarul de stat Radu Stancu, cel care are în subordine Arhivele Naţionale, a adăugat că va analiza situaţia creată prin ordinul de declasificare dat de Dorin Dobrincu.
Directorul Dorin Dobrincu nu şi-a precizat poziţia referitor la acuze. Domnia sa ne-a declarat că ne va răspunde în scris.
„Acum am treabă, nu pot să vă dau aşa repede un răspuns“, a subliniat directorul Arhivelor Naţionale. Aceasta a rămas poziţia lui Dobrincu, deoarece domnia sa nu a mai răspuns nici în scris întrebărilor noastre.

Copiere de acte secrete pe bandă rulantă

Practic, prin ordinul dat de Dorin Dobrincu, o serie de documente clasificate au devenit publice. Acestea – prin ordinul directorului Arhivelor Naţionale - puteau fi accesate de către orice persoană.
Potrivit angajaţilor de la Arhive, orice cetăţean, pe baza unui simplu buletin, putea face o cerere şi în baza acesteia să preia documentul declasificat la sala de lectură. Acolo, documentul putea fi copiat sau fotografiat. Mai mult, având în vedere sistemul de securitate, documentele puteau fi „alterate“.
În mod ciudat, Dorin Dobrincu şi-a retras ordinul printr-un alt ordin. Noua dispoziţie a venit la 12 zile de la emiterea hotărârii prin care se declasificau informaţiile secrete.
Ordinul din 11 februarie - este al doilea emis în 2008, primul fiind referitor la declasificare – „abrogă Dispoziţia Directorului General nr 1-31.01.2008 privind declasificarea unor categorii de informaţii secrete de serviciu, iar (...) funcţionarii de securitate vor lua măsuri urgente de ducere la îndeplinire“.
Adresa de anulare a ordinului de desecretizare a lui Dobrincu are la bază o adresă a Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI).

„Interes pentru documentele CC al PCR“

Dorin Dobrincu a dat ordine pe care numai ministrul de Interne le putea emite

Camelia Moraru, fosta şefă a Serviciului Arhive Contemporane, susţine că Dorin Dobrincu a „manifestat un interes deosebit pentru documente din arhiva fostului CC al PCR şi CC al UTC“. În acest sens, conform fostei şefe, Dobrincu a desemnat o comisie de control – formată şi din persoane care nu aveau drept de acces la documentele secrete ale arhivei – care avea sarcina de a efectua un „control tematic“.
„Pe parcursul controlului s-au săvârşit o serie de abuzuri constând în copierea unor documente clasificate, fără a se respecta regimul multiplicării acestora, copii care, ulterior, au dispărut“, se arată într-o sesizare a Cameliei Moraru, în care se mai precizează că „s-a xeroxat aproape trei sferturi din arhiva Serviciului Arhive Contemporane“.
Aceasta mai aruncă „o bombă“: „Pe parcursul desfăşurării controlului, directorul general a dat aprobarea pentru cercetarea dosarului Patriarhului României, Teoctist. La câteva zile, fotocopii ale acestui dosar au apărut în presă. Legea prevede că nu pot fi folosite informaţii privind viaţa privată a unei persoane decât după 40 de ani de la moartea acesteia“.
Referitor la informaţii despre Partidul Comunist, Dobrincu ar fi fost protectorul unui angajat prins în fapt. „În martie 2008, directorul Dobrincu l-a angajat pe Mircea Stănescu în funcţia de consilier principal.
După două luni, la calculatorul acestuia, am găsit o dischetă străină de dotarea serviciului pe care se aflau evidenţe ale fondului Comitetului Central al PCR – hotărâri ale Consiliului de Miniştri“, declară fosta directoare a Serviciului Arhive Contemporane.

Era nevoie de un ordin de ministru

Informaţiile secrete sunt stabilite chiar prin Hotărâre de Guvern. Prin acest act se clasifică tipul de informaţie secretă şi ce gen de documente se poate declasifica. În baza Hotărârii de Guvern, fiecare minister elaborează un program de secretizare a unor informaţii.
Acestea sunt cuprinse într-o listă specială care devine secretă chiar prin ordin al ministrului. Lista nu poate fi desecretizată de oricine, iar desecretizarea întregului volum de informaţii se poate face doar prin modificarea ordinului ministrului.
Ceea ce în cazul directorului Dorin Dobrincu nu s-a întâmplat. „Informaţiile desecretizate prin ordinul directorului Arhivelor nu sunt de nivel de secret de stat, însă există o motivaţie solidă pentru secretizarea acestora”, au comunicat reprezentanţi ai Ministerului de Interne.

„Cazul Costea“ sau cum se foloseau samsarii de Arhivele Naţionale

Încă din 1990, timp de mai mulţi ani, Arhivele Naţionale ale României au fost folosite drept „sursă de informare” pentru rechinii imobiliari.
Prin intermediul unor reţele bine puse la punct, cu oameni chiar din interiorul Arhivelor, samsarii se “documentau” cu privire la imobilele revendicabile. Vizau imobilele şi apoi, cu acte false, îşi fabricau strămoşi care erau exact cei care aveau dreptul de a cere retrocedarea.
Apoi, se prezentau la instanţă, unde câştigau – prin revendicare - case de milioane de euro. Mihai Costea, fostul avocat al fraţilor Nuţu şi Sile Cămătaru, este un exemplu de cum samsarii imobilia­ri folosesc informaţii scoase de la Arhivele Naţionale.
Avocatul a dezvoltat o filieră care i-a permis să revendice şi să obţină trei imobile în centrul Bucureştiului. El s-a folosit de acte falsificate pe care le-a introdus, prin intermediul unor prieteni, la Arhivele Naţionale.

Vânătoare de informaţii clasificate

Ulterior, Mihai Costea cerea oficial documentele cu pricina şi apoi le prezenta judecătorilor drept acte autentice. Metoda folosită de Costea i-a adus acestuia imobile în buricul Capitalei, prejudiciind cu sume uriaşe patrimoniul imobiliar al Bucureştiului.
Asta, deoarece fondul locativ al Municipalităţii a fost sărăcit prin “fals la Arhive” de acele case.Trimis în judecată de procurorii DIICOT, fostul avocat al Cămătarilor a fost condamnat, definitiv, la 13 ani de puşcărie.
În ultimii ani, informaţiile secrete au devenit obiectul unor acţiuni care au provocat scandaluri naţionale. Unul dintre acestea se leagă de un caz de spionaj şi a avut loc în curtea Ministerului Apărării Naţionale. Subofiţerul Floricel Achim trăia din vânzarea de informaţii secrete care erau cumpărate de bulgarul Marinov Zikolov.
Ultimul scandal legat de informaţii confidenţiale îl are ca protagonist pe fostul şef al „Doi şi-un sfert”, Cornel Şerban. Acesta este acuzat că a intrat în posesia unor informaţii secrete ale DNA în baza cărora a încercat să-l ajute pe Puiu Popoviciu – cercetat într-un dosar de corupţie.

ADEVARUL