UN AN DE LA HAGA. Problemele României cu Ucraina, de la Insula Serpilor la minoritatea asuprita a Europei

Astazi se implineste un an de la Decizia istorica a Curtii de la Haga privind spatiul maritim din zona Insulei Serpilor, ocazie cu care diplomatul Bogdan Aurescu va lansa la Libraria Carturesti, la orele 18, lucrarea sa „Avanscena si culisele Procesului de la Haga”. Din pacate, Curtea internationala nu a judecat si statutul Insulei {erpilor, stravechi pamant romanesc, obtinut prin rapt de catre fosta URSS si preluat ilegal de catre una din succesoarele fostei Uniuni Sovietice, actuala Ucraina. {i aceasta nu este singura disputa care incinge relatiile romano-ucrainene. Mai presus de toate, ar trebui sa arda insa problematica romanilor din nordul Bucovinei, Tinutul Herta si Basarabia istorica, Bugeacul, poate cea mai asuprita si uitata minoritate din Europa la ora actuala. Ca atare, publicam in exclusivitate pentru „Curentul”, cateva repere istorico-geografice privind Bucovina, Tinuturile Herta, Hotin, Bugeac si Insula {erpilor, inclusiv date aflate la zi, sintetizate intr-un studiu mai special de reputatul prof. Univ. Dr Traian Valentin Poncea. (Victor Roncea)

Bucovina istorica - Evolutie geopolitica

Bucovina istorica era, la data anexarii ei de catre Habsburgi, o parte constitutiva a Principatului Moldovei. Toponimul slav „Bucovina“ = „Tara Fagilor“, preluat ulterior de catre austrieci cu aceeasi semnificatie („Buchenland“), este atestat documentar pentru prima data intr-un document emis de cancelaria domneasca a Moldovei din timpul lui Roman I (la 30 martie 1392). Prin urmare, istoria Bucovinei din perioada 1359-1774 este parte integranta din istoria principatului moldav, de la intemeierea tarii si pana la anexarea provinciei de catre Imperiul Habsburgic.

Desi trupele austriece au ocupat Bucovina inca din toamna anului 1774, din punct de vedere juridic ea va deveni oficial provincie austriaca la 7 mai 1775, printr-o conventie incheiata intre Imperiul Habsburgic si Sublima Poarta – sub a carei suzeranitate se afla Moldova. Delimitarea granitelor s-a perfectat prin Conventia din 12 mai 1776. Timp de 12 ani (intre 1774-1786), Bucovina s-a aflat sub administratie militara austriaca, fiind condusã de guvernatorii militari Gabriel Fleiherr von Splény (1774-1778) si Karl Freiherr von Enzenberg (1778-1786).

Intre anii 1786-1848, Bucovina a fost incorporata Galitiei, drept cel de-al 19-lea cerc (Kreis). Aceasta perioada este considerata de istoriografia romana drept cea mai nefasta din istoria Bucovinei, opinie impartasita si de o serie de istorici austrieci de prestigiu, precum si de unii istorici ucraineni contemporani.

Dupa revolutia de la 1848-1849, imparatul Franz Joseph I a hotarat separarea Bucovinei de Galitia, recunoscandu-i autonomia prin Constitutia din 1849. In urma alegerilor din 1861 s-a constituit prima Dieta a Bucovinei, iar un an mai tarziu imparatul a acordat Marelui Ducat al Bucovinei stema proprie: bourul moldovenesc pe fond tricolor (rosu, albastru si auriu). Cu prilejul proclamarii monarhiei austro-ungare (1867) Bucovina a intrat in componenta Cisleitaniei, depinzand direct de Viena, iar incepand din anul 1873, Episcopia Bucovinei a fost ridicata la rang de Mitropolie, cu denumirea de Mitropolia Bucovinei si Dalmatiei.

La 23 octombrie 1918, Adunarea Constituanta, convocata de Adunarea Nationala a Romanilor, sub presedintia lui Iancu Flondor, a hotarat desprinderea Bucovinei de Austria si Unirea cu Regatul Romaniei, lucru infaptuit la 28 noiembrie acelasi an, cand Consiliul National Roman din Bucovina a votat cu o majoritate impresionanta de voturi unirea acestui stravechi pamant romanesc (10.442 kmp) cu Romania, in granitele sale istorice, de la Nistru pana la Ceremus si Colacin.

La 28 iunie 1940, in urma ultimatum-urilor sovietice si ca urmare a aplicarii in practica a prevederile secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, nordul Bucovinei (circa 6.000 kmp), impreuna cu tinutul Herta si Basarabia au fost anexate de U.R.S.S.

Eliberate de Armata Romana (iulie 1941-martie 1944), aceste teritorii vor fi reocupate de Armata Rosie si inglobate in cadrul Uniunii Sovietice. Ulterior, Bucovina de Nord, tinuturile Herta si Hotin, precum si Bugeacul, adica a partea  de sud a Basarabiei, la care, in anul 1948 va fi adaugata si Insula serpilor, vor fi incluse in componenta R.S.S. Ucrainene.

In prezent, Bucovina de Nord constituie o provincie a Ucrainei cunoscuta sub numele de regiunea Cernauti, care cuprinde fostul judet Cernauti, parti importante din judetele Suceava si Radauti, judetul Hotin si tinutul Herta. Suprafata totala a regiunii grupeaza 8.100 kmp (din care circa 6.000 kmp nordul Bucovinei) cu o populatie de 940.801 locuitori, din care romanii, datorita deportarilor, dislocarilor, refugierilor, executiilor sumare sau colonizarilor (prin imigrari) de elemente alogene, indeosebi ucrainene sau rusofone, reprezinta doar 20%.

In sinteza, situatia Bucovinei a fost urmatoarea:

* 1359-1775 (416 ani) ea a facut parte din Principatul Moldovei.

* 1775-1918 (143 ani) s-a aflat sub dominatia Habsburgilor.

* 1918-1940 si 1941-1944, prin vointa nationala a majoritatii locuitorilor ei, Bucovina s-a unit cu Romania.

* 1940-1941 si 1944-1991 (aproape 48 ani), prin rapt, Bucovina de nord si tinutul Herta au fost anexate la U.R.S.S.

* Din anul 1991, nordul Bucovinei (regiunea Cernauti) impreuna cu sudul Basarabiei si Insula serpilor (inglobate in regiunea Odessa) fac parte din Republica Ucraina, ca stat succesor al fostei U.R.S.S.

Evolutia demografica a Bucovinei si mistificarile ucrainene 

EXCLUSIVITATE. Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei prin care s-a modificat Legea Cetateniei pentru simplificarea redobandirii cetateniei romane

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

Având în vedere necesitatea îmbunătăţirii procedurii de redobândire sau acordare a cetăţeniei române şi importanţa soluţionării cu celeritate de către Comisia pentru cetăţenie a cererilor de redobândire şi acordare a cetăţeniei române,

dată fiind necesitatea creării cât mai rapide a instrumentelor legale prin care Comisia pentru cetăţenie să poată soluţiona dosarele în termene rezonabile a cererilor de redobândire şi acordare a cetăţeniei române,

luând în considerare dificultăţile practice cu care se confruntă Comisia pentru cetăţenie în soluţionarea numărului mare de cereri de redobândire şi acordare a cetăţeniei române potrivit art. 101 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991,

ţinând seama de necesitatea eliminării, în termen cât mai scurt, a oricărei prelungiri nejustificate a procedurii de redobândire şi acordare a cetăţeniei române,

având în atenţie importanţa creării tuturor premiselor necesare unei respectări reale şi eficiente a drepturilor şi intereselor legale, astfel cum au fost ele concepute şi garantate de legiuitor,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art.I - Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul 1 al articolul 101 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III pot redobândi ori li se poate acorda cetăţenia română, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b), c) şi e).

2. Articolul 102 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Persoanele prevăzute la art. 101 care au domiciliul sau reşedinţa în România pot depune cererea de redobândire ori acordare a cetăţeniei române la Direcţia cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după obţinerea dreptului de şedere, potrivit legii.”

3. Alineatul 3 al articolului 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Comisia are activitate permanentă, este formată dintr-un preşedinte şi 8 membri, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul Ministerului Justiţiei, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.”

4. După articolul 14 se introduce un articol nou, art. 141 cu următorul cuprins:
„În cazul cererilor formulate potrivit art. 101, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 8 lit. b), c) şi e) de către Comisie se face în termen de cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii.
Art. II – Cererile depuse în temeiul art.101 şi aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi soluţionate potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Vezi si LEGE Nr. 21 din 1 martie 1991 *** Republicată Legea cetăţeniei ... -

INFO:
Băsescu insistă în problema cetăţeniei române pentru basarabeni
FLUX - Cotidian Naţional Nr.132 din 27 septembrie 2007

Preşedintele României, Traian Băsescu, consideră că actuala procedură de acordare a cetăţeniei române pentru populaţia Moldovei este una anevoioasă, care ar trebui substanţial îmbunătăţită. În context, şeful statului român a cerut Guvernului României simplificarea la maximum a procedurii de acordare a cetăţeniei, având în vedere “obligaţiile morale pe care România le are faţă de cetăţenii Republicii Moldova”.
Potrivit unei informaţii difuzate de postul de radio BBC, preşedintele Băsescu a solicitat Guvernului României reanalizarea chestiunii cetăţeniei române pentru populaţia Republicii Moldova. “Având în vedere că pe piaţa forţei de muncă în Uniunea Europeană există un deficit de 20 de milioane de oameni, nu văd de ce România nu ar contribui la acoperirea acestui deficit, liberalizând aproape acordarea cetăţeniei către cetăţeni ai Republicii Moldova, fie că sunt de origine română, fie că sunt de origine rusă,” a mai declarat preşedintele României.
Sursa citată mai precizează că la începutul lunii septembrie, guvernul a modificat Legea cetăţeniei prin ordonanţă de urgenţă, simplificând procedurile de depunere a actelor în vederea redobândirii cetăţeniei. „Nu au fost modificate însă şi condiţiile de acordare, care prevăd în continuare un minimum de patru ani de rezidenţă în România pentru cetăţenii Republicii Moldova. De asemenea, legea prevede ca o condiţie “cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială”.
Până în 2001, circa 100.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova, ai căror părinţi sau bunici fuseseră cetăţeni ai României, indiferent de etnie, au redobândit cetăţenia română. După 2002, procedura de redobândire rapidă a fost suspendată şi de atunci doar 2500 de cetăţeni ai Republicii Moldova au redobândit cetăţenia României”, consideră BBC.
Igor BURCIU

Foto: FLUX

Basescu il pune la punct pe Voronin si ii apara pe tinerii Basarabiei
Asculta mai multe audio Evenimente »

ROMANIA-REPUBLICA MOLDOVA-UCRAINA-RUSIA. Stare de Urgenta? Da de unde?

Peste Prut? Da', de unde! Poate dincoace. Agitatorii apelor care scalda Basarabia, Prut si Nistru, fac valuri in preajma sarbatoririi zilei Unirii, 27 martie, si a apropierii datei alegerilor de la Chisinau, 5 aprilie. Cand colo, ce descoperim: grupuscule stipendiate de securitatea ucraineana, incurajata de cea moldoveneasca, isi inchipuie ca pot pacali profesionistii unui stat membru NATO.
Ca ura Ucrainei pe Romania este debordanta putem constata si pe internet, unde harta Romaniei Mari a fost deja deposedata de Basarabia istorica, Bugeacul, fara ca serviciile online romanesti sa puna capat acestei marlanii, inoculata si cu concursul unor angajati ai Internelor. Locul de bastina al Maresalului Averescu este oferit Ucrainei pe tava, iar desenul Romaniei a devenit un peste muscat de coada de tot soiul de lighioane. Moldova, care n-ar trebui sa marseze la acest joc murdar, s-a gandit sa preia din energia adversarului nostru ucrainean si, daca este directionata oricum impotriva Romaniei, sa o amplifice in interes propriu. Diversiunea la care se preteaza zilele acestea, agitand o presupusa stare de urgenta in preajma zilei Unirii este rusinoasa si nu este demna de un partener al Rusiei si Romaniei. De cand s-au temut vajnicii militieni moldoveni de o mana de golani de stadion? Cand eram peste 100.000 de tineri in Piata Marii Adunari Nationale, fluturand miile de steaguri tricolore oferite de Traian Basescu, pe atunci primar al Capitalei, securitatea de la Chisinau parca nu tremura asa de tare ca azi. Expulza un diplomat, militar, si gata.
Sa chemi ditamai ambasadorul care reprezinta cetatenii celei de a saptea tari din Uniunea Europeana, romani care au facut dragoste pana te-au inmultit si pe tine, timp de vreo doua mii de ani, pentru niste provocari ordinare ucrainene nu prea este nici prietenesc nici diplomatic si nici nu asculta de vocea poporului. Care ce zice? Iaca, ultimele sondaje: aproape doua treimi din populatia Republicii Moldova isi doreste integrarea in UE a tarii, potrivit unui Barometru de Opinie Publica realizat de Institutul de Politici Publice de la Chisinau. Iar un al doilea sondaj de opinie, de provenienta americana, facut tot luna aceasta in Basarabia injumatatita, respectiv Republica Moldova, ne spune ca 48,6 la suta dintre basarabeni considera ca Romania este cea care ar putea ajuta cel mai bine Republica Moldova sa se integreze in UE. Eu, personal, mi-as dori ca Romania, odata cu reunificarea cu Basarabia intreaga - dupa cum prevede si politologul rus Mihail Remizov, care merge pe urmele lui Stanislav Belkovski -, sa-si gaseasca propriul ei drum, de putere europeana de sine statatoare la Marea Neagra. Criza care vine si matura SUA si UE ne poate contura si aceasta perspectiva, a recastigarii independentei si suveranitatii nationale.
Si din sondajul IPP rezulta ca ambasadorul Romaniei nu ar trebui deranjat pentru probleme imaginare, din vreme ce aproximativ 54% dintre participanti apreciaza relatiile Republicii Moldova cu Romania ca fiind bune iar peste 30% considera ca Romania ar trebui sa fie partenerul strategic al Chisinaului in timp ce circa 22% Rusia si doar 3,9% Ucraina. Si atunci de ce asculta SIS-ul de SBU? Comunistii de la Chisinau ar trebui mai degraba sa bage de seama ca, dupa sondajul american, 44,3 % dintre romanii, ucrainenii si rusii de peste Prut considera ca "raspublica" merge intr-o directie gresita. Stiu si eu, stie si presedintele Vladimir Voronin, ca n-are de ce sa-si faca grija in fata alegerilor: ambele sondaje il crediteaza cu cea mai mare incredere in fata populatiei. Urmat de Marian Lupu, Dorin Chirtoaca si Iurie Rosca, care apare pe locul trei in optiunile electoratului - dupa Voronin si Lupu - si pentru Presedintia Parlamentului si a republicii.
Alegerile de peste Prut nu o sa aduca nimic spectaculos. Curios, viitorii pesedisti de la Chisinau reusesc, momentan, sa stapaneasca asa-zisa criza mondiala. Se pare ca, pana la urma, "tarisoara" nu aparea degeaba, cu o luna in urma, pe locul doi in lume, dupa Cehia, in ce priveste stabilitatea leului de Moldova si pe locul cinci in lume la stabilitatea sistemului financiar-bancar conform Indicatorului Sanatatii Mondiale, realizat de revista britanica "The Banker". Una peste alta, ce Stare de Urgenta? Mai bine o hora sa jucam si un cantec vesel impreuna sa cantam...

ZIUA: Stare de Urgenta? de Victor RONCEA

Nota - Unica femeia care a facut Unirea: In fotografia cu Sfatul Tarii din frontispiciu apar doar doua femei, dintre care una a ramas neidentificata. Cealalta, asezata, este Elena Alistar-Balan (n. 1873, Vaisal, judeţul Ismail, Basarabia - d. 1955, Pucioasa) si a fost unica femeie care a făcut parte din Sfatul Ţării, care a unit Basarabia cu România.
Biografie
Fiica preotului Vasile Balan, a făcut şcoala primară la Congaz, judeţul Cahul, apoi şcoala Eparhială de la Chişinău. Tot atunci s-a căsătorit cu preotul Dumitru Alistar. Între 1909 - 1916 a urmat Facultatea de Medicină de la Iaşi. Încă din 1914, e a fost arestată pentru „activitate naţionalistă”, iar în 1916 a fost mobilizată în armată ca medic militar. A continuat să profeseze la Spitalul Costiujeni de lângă Chişinău.
Membră a Partidului Naţional Moldovenesc, a fost aleasă deputat în Sfatul Ţării, singura femeie care a făcut parte din organul care a condus Basarabia către unirea acesteia cu România.
Elena Alistar a fondat Liga Culturală a Femeilor din Basarabia. A fost preşedinte a Partidului Poporului, infiintat de Maresalul Averescu, originar, de asemenea, din Ismail, Buceag - Basarabia istorica, comuna Babele, actualmente in Ucraina. Refugiată în România, a decedat în 1955 la Pucioasa, judeţul Dâmboviţa şi reînhumată la Cimitirul Bellu din Bucureşti.
Bibliografie
Bejan, Vlad, Românii din sudul Basarabiei, Editura Fundatiei "Axis", Iaşi 1998 ISBN 973-98600-2-8 pp.89-90

Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/

Sfarsitul Ucrainei si interesul national

Ucraina "democratica" are doar 17 anisori, cat a facut de la destramarea URSS pana azi. Ucraina actuala este un stat artificial construit din bucati indesate de Moscova in fosta Republica Sovietica Socialista Ucraineana. Nu trebuie sa ne spuna Putin asta. Este un fapt istoric, care ne priveste foarte tare. De aceea este normal ca atat situatia rasaritului romanesc, cat si soarta romanilor din aceste provincii sa fie din cand in cand aduse aminte celor care prefera sa inchida ochii in fata adevarului istoric. Cine uita nu merita, spunea Iorga.
Zilele acestea, de dupa Summitul NATO la Bucuresti, atat declaratiile presedintelui rus, Vladimir Putin, cat si cele ale sefului statului roman, Traian Basescu, au involburat apele politice ale Kievul si Chisinaului, starnind reactii pe potriva mai ales din partea vectorilor anti-romani de pe malurile Niprului si Prutului. MAE si Presedintia Ucrainei au dispus "sa fie verificata autenticitatea" afirmatiilor "atribuite" lui Putin la Summitul NATO si aparute, pe surse, in Kommersant si cele ale lui Basescu, fiind amintit si locul unde au aparut pe larg, ziarul ZIUA, un vechi prieten al autoritatilor ucrainene.
"George, tu chiar nu intelegi ca Ucraina nu este stat?"
Continuarea la
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-04-22&id=236457