Dacă statul spaniol a ridicat în anul 1970 un impunător monument în memoria martirilor anticomunişti Ion Moţa şi Vasile Marin la Majadahonda, autorităţile locale din Orăştie au profanat în 2004 troiţa închinată acestora fără acordul finanţatorului monumentului.
Troiţa a fost ridicată la Orăştie în anul 2004, oraşul natal al lui Ionel Moţa, în curtea Catedralei Ortodoxe “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”. Monumentul, donat de către Viorica Marinca, a fost sculptat de către meşterii Ioan şi Teodor Bârsan şi instalarea acestuia a fost finalizată în data de 9 octombrie 2004. Ca fapt divers, chiar Catedrala Ortodoxă din municipiu a fost construită după un plan al arhitectului George Cristinel, 13 cuiburi legionare din jurul Orăştiei participând voluntar la ridicarea lăcaşului de cult a cărui temelie a fost pusă în 1936 la iniţiativa protopopului Ioan Mota, tatăl lui Ion (Ionel) Moţa.
Troiţa profanată la ordinul primarului PD-ist, Iosif Blaga
Cu toate că primăria municipiului Orăştie nu a avut niciun aport financiar la instalarea troiţei, la doar o zi după instalarea acesteia câţiva angajaţi ai primăriei acţionează la ordinul primarului PD Iosif Blaga şi profanează monumentul, acoperind cu o placă de lemn numele celor doi martiri. Mai mult, în data de 4 noiembrie 2004, fără a înştiinţa finanţatorul proiectului sau a anunţa reprezentanţii Protopopiatului Orăştie, angajaţii primăriei înlocuiesc cu totul placa cu textul de pe troiţă. Astfel, textul “În memoria eroilor martiri Ion Moţa şi Vasile Marin, căzuţi în apărarea lui Hristos, 13 ianuarie 1937, Pe veci pomenirea lor!” a devenit, cu doar 4 zile înainte de inaugurare, “În memoria eroilor neamului, Dumnezeu să primească jertfa lor!”.
Gestul de profanare nu a fost justificat de către primarul Iosif Blaga, unul dintre primari postdecembrişti cu cele mai longevive mandate. În data de 8 noiembrie 2004, de ziua Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril,troiţa a fost inaugurată cu noul text, spre surprinderea donatorului acestui monument, dna. Viorica Marinca.
Spaniolii au cofinanţat şi sprijinit ridicarea unui impunător monument la Majadahonda
În 1970, în prezenţa comandantului Mişcării Legionare Horia Sima, guvernul spaniol a cofinanţat, alături de legionarii aflaţi în exil, construirea la Majadahonda a unui monument în memoria martirilor Ion Moţa şi Vasile Marin, cei doi comandanţi legionari care au murit pe front în războiul civil din Spania în data de 13 ianuarie 1937. Cei doi comandanţi se oferiseră să ajute voluntar trupele generalului Franco, care se aflau în conflict cu brigăzile comuniste. Ştirile din presa timpului, care descriau oribilele execuţii ale preoţilor catolici şi dărâmarea bisericilor de către luptătorii comunişti, au determinat formarea în România a unei echipe de 8 fruntaşi legionari determinaţi să lupte în Spania pentru o Europă unită sub creştinism. Restul de şase membri supravieţuitori ai echipei au fost rechemaţi în ţară după moartea lui Moţa şi Marin, deoarece liderul Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu, nu mai dorea să rişte pierderea conducătorilor organizaţiei pe frontul spaniol.
Sambata aceasta, la Biserica Ilie Gorgani, are loc un parastas pentru luptatorii legionari Ion Mota si Vasile Marin, cazuti in urma cu 72 de ani pe frontul anticomunist din Spania. In seria manifestarilor de 13 ianuarie, duminică, 11 ianuarie 2009, orele 15,oo, va fi lansata in cadru festiv culegerea de articole ale liderului legionar Ion Mota, intitulata "Cranii de lemn". Apărută pentru prima data in România dupa 68 de ani, lucrarea va fi lansata la Muzeul de Istorie a Municipiului Bucuresti (Palatul Sutu - Piata Universitatii, peste drum de Biserica Colţea), ocazie la care vor vorbi pe marginea subiectului cartii si personalitatii autorului, dl prof. univ. dr. Cosmin Dumitrescu si dl prof. Mircea Nicolau, presedintele Fundatiei "George Manu" (
In urma cu 70 de ani, "o mana de legionari romani" plecau sa lupte in Spania impotriva comunismului. Prin aceasta ei urmau cu "fidelitate linia de rezistenta anticomunista a Capitanului lor, Corneliu Codreanu, pe ambele planuri: cel al actiunii si cel spiritual". "Au plecat pentru ca se tragea cu mitraliera in obrazul lui Christos". Iar Ion Mota avea sa scrie intr-unul din articolele sale trimise de pe front: "Sa nu lasam urmasilor nostri o tara fara Biserici, fara icoane, fara ocrotirea mainii lui Dumnezeu! Sa nu lasam copiilor nostri o viata in care vor fi pierdut pe Christos! Iar pentru aceasta, sa nu fugim din fata jertfei pentru apararea Crucii!", se arata in comunicat. Romanii "care se solidarizeaza in jurul icoanelor, atacate astazi cu mijloace mult mai rafinate decat mitralierele anilor '30, dar nu mai putin primejdioase", urmeaza, poate fara sa o stie, indemnul "la icoana!" al aceluiasi Ion Mota. "O fac calauziti de un instinct inca sanatos si de constiinta inca vie a identitatii noastre ca neam. Cu toate acestea, suntem atat de departe de ceea ce ar trebui sa fim! E suficient sa ne uitam in jur, pentru a vedea ca mizeria morala e parca mai mare decat oricand. Evenimentele recente ne arata ca mai avem doar un instinct de conservare intact si intuitia de unde ne poate veni mantuirea", noteaza fundatia citata. (Mediafax)
Posts
