SEMNAL DE ALARMA. Academician DINU C GIURESCU: Ofensiva împotriva Istoriei continuă. Ministra Educatiei este membra IPID alaturi de alti "mari romani"

Prin ordinul Ministrului Educaţiei (*) nr. 3310 din 2 martie 2009, Istoria Românilor - alături de alte discipline - dispare din aria curriculară a clasei a XII-a, la „liceele tehnologice”. Această denumire înglobează minimum 65% din întreaga reţea de licee, şi anume profilele industrial, telecomunicaţii, agricol, silvic, construcţii, textile.
Hotărârea luată la 2 martie 2009 este ultima dintr-un şir de măsuri relativ recente, care au eliminat istoria din rândul disciplinelor formative şi au împins-o într-o zonă unde responsabilii ariei curriculare pot jongla după voie. Iată datele:
1. Înainte de decembrie 1989, istoria avea câte 2 (două) ore săptămânal şi anume: Istoria românilor („a patriei”) la clasele a IV-a, a VIII-a şi a XII-a; Istoria universală la clasele a V-a, a VI-a, şi a VII-a; Pentru clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a câte una oră săptămânal (Pentru elevii care urmau numai zece clase programa era modificată corespunzător.)1
2. După decembrie 1989, cuvântul de ordine a fost adaptarea curriculei la criterii europene, şi integrarea istoriei românilor în aceea europeană (universală). Ca primă măsură de „adaptare şi integrare” istoria a rămas cu numai una oră săptămânal la toate clasele, afară de a XII-a.
3. Socotind că şi aşa era prea mult, Ministerul Educaţiei a lăsat pentru istoria românilor numai una oră la clasa a XII-a!
4. Din septembrie 2007, manualul de clasa a XII-a a primit titlul laconic şi neutru de „istorie”. De ce să rămână tinerii absolvenţi de liceu cu concluzia că există totuşi o istorie a românilor?
5. Manualele alternative sunt redactate pentru fiecare clasă, după un model unic. Cel de clasa a XII-a, de exemplu, are cinci teme generale socotite definitorii, divizate în subpuncte, fiecare cu acelaşi titlu şi însoţite de un „studiu de caz”.
O comisie specială verifică în ce măsură autorii respectă întru totul regulile stabilite de minister şi îi aduc la ordine când este cazul. În plus, au fost stabilite criterii de gramaj ale hârtiei, raportul între textul propriu-zis şi partea metodică, ilustraţii, hărţi, în final preţul de cost. O atare politică a manualelor a avut două consecinţe, deşi autorii lor sunt persoane întru totul competente.
6. Manualele au devenit un fel de texte documentare cu caracter de generalitate, fără vreo atractivitate pentru elevi. Aceştia, când au posibilitate de opţiune la un examen, aleg altă disciplină, iar nu istoria.
7. A doua consecinţă: manualele au devenit alternative mai ales prin numele autorilor şi al editorilor, prea puţin prin conţinutul care urmează acelaşi tipic.
8. În mai 2008, mai marii Ministerului Educaţiei au hotărât eliminarea a circa 1/3 din conţinutul tuturor manualelor, inclusiv istoria. Începutul îl fac clasele VI şi VII pentru anul şcolar 2008/2009. Dacă măsura va fi extinsă şi la celelalte clase, caracterul schematic-documentar al manualului de istorie va spori şi mai mult.2
9. La capătul acestei evoluţii, vine ordinul Ministrului Educaţiei din 2 martie 2009 (arătat la început). În urma unor repetate proteste, Ministerul revine şi decide ca istoria şi geografia să fie predate la clasa a XII-a alternativ, o săptămână una şi săptămâna următoare cealaltă. Cu o astfel de „soluţie”, Ministerul a schilodit dintr-o lovitură două discipline formative, şi istoria şi geografia. O performanţă demnă de reţinut.
10. Recomandarea nr. 1283/1996 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei precizează: „Istoria constituie unul din mijloacele de reconstituire a trecutului şi de făurire a identităţii culturale… Istoria are de jucat un rol politic cheie în Europa… Cunoaşterea istoriei este importantă pentru societatea civilă. Fără aceasta, individul este mai vulnerabil la manipularea politică sau de orice fel… Cunoaşterea istoriei trebuie să fie o parte esenţială a educaţiei tinerilor…”3. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei poate recomanda ce vrea, la Bucureşti mai marii educaţiei văd lucrurile altfel.
11. Ministrul Educaţiei a precizat că eliminarea orei de istorie de la clasa a XII-a, nu îi aparţine: „Măsura nu am luat-o eu… În Minister există «Centrul Naţional de Curriculum» şi Consiliul pentru învăţământul profesional şi tehnic. Au avut nişte argumente. O să văd care au fost argumentele lor şi argumentele celor care spun că nu este bine aşa şi să decidem în favoarea celor care au mai multe argumente.”4. Predarea istoriei românilor la clasa a XII-a rămâne, aşadar, în funcţie de „argumentele” prezentate de Centrul şi Consiliul, menţionate anterior!!
Şi, în final, rămâne o mare nedumerire şi întrebarea: care este orizontul cultural şi profilul cetăţenesc şi moral al persoanelor care au propus eliminarea orei de istoria românilor de la clasa a XII-a? Ar fi de dorit să le cunoaştem şi nominal.

Dinu C GIURESCU

Revista CLIPA

NOTE:
1. St. Lascu şi I. Moiceanu, Reducerea numărului orelor la disciplina istorie - o ruşine în „Agora“ anul VI, nr. 24, 2006, Ediţie de iarnă, p. 7.
2. Magda Severin, Manualele la tocat. O treime din materie va fi ştearsă… în „Ziua” vineri 16 mai 2008, p. 6.
3. Ioan Scurtu, Învăţământul încotro? O decizie stupefiantă, în „Opinia Naţională”, nr. 472 din 23 martie 2009, p. 3.
4. Istoria-geografia. Struţocămila liceenilor în „Jurnalul Naţional”, joi 12 martie 2009, p. 7.

(*) Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, este membra a Institutului de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare - http://www.ipid.ro/ - IPID, alaturi de alte mari personalitati ale Romaniei

COPII ORFANI pe måna activiştilor pro-homosexualitate cu sprijinul Ministerului Educatiei

Scris de George Roncea
Un straniu drept la replică primit pe adresa redacţiei „Curentul“ ne-a pus pe urmele unei ciudate organizaţii care se declară făţiş pro-homosexualitate, dar care are între obiectele de activitate... îngrijirea orfanilor.
Aşa-zisul drept la replică avea ca origine aparentă un articol, apărut anterior în ziarul „Curentul“, intitulat „Homosexualii din Republica Moldova s-au dat la fund“. Replica şi poziţia Asociaţiei Serviciul Apel la manifestările apărute în presă cu privire la minorităţile sexuale aparţin unui ONG cu un nume pompos, „Centrul de Resurse pentru Dezvoltarea Economiei Sociale“, dar condus de persoane cu o precară, stångace månuire a limbii romåne.
Deşi activiştii care ni s-au adresat se dovedesc stångaci la cunoaşterea limbii romåne, am constatat că au în schimb o dexteritate ieşită din comun în ceea ce priveşte culesul fondurilor din tot felul de surse.
ONG-ul cu poziţie faţă de homosexuali, mai exact parteneri ai organizaţiei fanion a pederaştilor din Romånia, Accept, au dorit să ne asigure în scris că ei protestează faţă de iniţiaţiva de protest a Asociaţiei Pentru Educaţie şi Libertate (APEL) cu privire la marşul pederaştilor din Bucureşti şi Chişinău, arătånd astfel clar că sunt susţinătorii organizaţiilor homosexualilor. Mai mult, ei sunt şi susţinători ai Statului totalitar şi poliţienesc, deoarece mai ţin să precizee că ei sunt adversari ai Coaliţiei împotriva Statului Poliţienesc - grupare ce cuprinde organizaţii ale societăţii civile ce militează pentru libertăţile cetăţeneşti şi împotriva măsurilor de tip securist introduse de guvernarea precedentă, ce duc la controlul total al populaţiei.
ONG-ul cu nume lung, pro-pederaşti şi pro-poliţie politică ne-a atras atenţia şi am descoperit cu stupoare, chiar în pagina de web a organizaţiei, că cei care ni s-au adresat sunt parteneri ai activiştilor homosexualităţii din Romånia. Nu asta ar fi problema. Ceea ni s-a părut şocant a fost descoperirea profilului principal de activitate al organizaţiei - respectiv copii, şi mai ales copii orfani, părăsiţi, copii instituţionalizaţi.

Ministerul Educaţiei, asociat cu ONG-urile pro-homosexualitate

Sume mari de bani din resurse italieneşti, mai ales, sunt alocate ONG-ului cu nume lung pentru „includerea tinerilor cu posibilităţi reduse, tineri care provin din instituţii de stat pentru protecţia copilului“. Practic, partenerii pederaştilor care se ocupă cu formarea tinerilor proveniţi din casele de copii sunt, de asemenea, în directă legătură cu instituţii ale statului romån implicate în problematica socială.
Cea mai şocantă descoperire a fost faptul că Ministerul Educaţiei figurează, de asemenea, între co-partenerii acestui straniu ONG cu o orientare afişată clar, de susţinere a orientărilor sexuale deviante. Pånă în prezent nu am mai văzut vreo astfel de struţo-cămilă în corelaţie cu activitatea Ministerului Educaţiei, situaţie care conferă acestui tip de organizaţie o postură de membru asociat al activităţii de educaţie naţională, cu acces direct exact în instituţiile în care copii lipsiţi de protecţie, copii abandonaţi, fără familie, se aleg cu o educaţie „alternativă“ în care li se explică probabil că o familie din doi taţi este exact ce le lipseşte pentru a avea o viaţă „normală“. Ne vom adresa oficial Ministerului Educaţiei pentru a afla dacă acest tip de preocupare se află între ţintele actualei guvernări - respectiv educaţia pro-pederastie.

Copii orfani pe måna activiştilor pro-homosexualitate
Curentul - marţi, 12 mai 2009

© Curentul

GUVERNUL TE VREA PROST. Istoria Romaniei aruncata la cos. Vor face la fel cu manualul de Istorie a Holocaustului?

Elevii de clasa a XII-a de la liceele tehnice nu vor mai învăţa istorie

După ce a redus numărul orelor de sport la clasele 9-12, Ministerul Educaţiei scoate şi istoria din programa anului terminal, la liceele cu profil tehnic. Dascălii spun că astfel vor lua bani mai puţini."Profesorii vor pierde din perspectiva orelor, adică 1 per 5 din total ceea ce la nivelul municipiului este foarte important", a declarat Marilena Bercea, profesor de istorie.Cadrele didactice acuză Ministerul Educaţiei că a luat decizia fără să ţină cont de părerile specialiştilor sau ale elevilor."Până acum punctul de vedere al elevului nu a fost considerat, nu cred că eliminând nişte ore celelalte devin mai interesante, sunt doar soluţii de suprafaţă care afectează sistemul", a precizat Florin Colceag, profesorde matematică.

Liberalii se gândesc să iniţieze o moţiune simplă pe tema educaţiei."Cred că e necesară o moţiune, decizia se va lua săptămâna viitoare iar grupurile parlamentare ale PNL vor face textul dacă se aproba moţiunea", a spus deputatul PNL Alina Gorghiu. Probleme la această disciplină sunt şi la celelalte profile. Astfel, în programa pentru clasele a XII-a care învaţă totuşi istoria la şcoală, studierea celui de-al Doilea Război Mondial este facultativă.
Sursa: Realitatea TV

Se intampla in Romania: o functionarasa de-a lui Adomnitei persifleaza Academia Romana

Academia Romana, care a explicat Ministerului Educatiei ca a depasit o limita prin inlaturarea clasicilor literaturii romane de la proba de bac si introducerea unor personulitati contemporane, este luata in tarbaca de o oarecarea Mihaela Suciu de pe langa ministrul liberal Adomnitei. Introducerea si apararea extremista a unor intrusi in corpul Romaniei, ca Plesu si Tismaneanu, de catre un minister aflat sub bagheta PNL dovedeste inca o data cardasia trasnpartinica a unor astfel de personaje. Redaum mai jos, fara comentarii, critica Academiei Romane si raspunsul noebrazat al functionarasei lui Cristian Adomnitei, care nici macar nu are el curajul sa dea fata cu cel mai inalt for stiintific si intelectual al tarii. Cred si eu. Dupa ce ca nu stie nici cate stele sunt pe steagul UE, la ce sa ne mai asteptam de la conducerea Ministerului Educatiei Anti-Nationale?...

Academia Română reclamă lipsa marilor scriitori români din lista subiectelor de bacalaureat
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Academia Română anunţă că a luat cunoştinţă "cu îngrijorare" de lipsa marilor scriitori români din lista subiectelor pentru examenul oral de limba şi literatura română de la bacalaureat şi cere Ministerului Educaţiei să nu "elimine" din programele de învăţământ literatura română.
Potrivit unui comunicat de miercuri al Academiei Române, forul a constatat, "cu îngrijorare", că din lista de subiecte pentru examenul oral de limba şi literatura română de la bacalaureat, propusă de Ministerul Educaţiei pentru acest an, nu fac parte marii scriitori români, de la Eminescu, Creangă, Slavici, I. L. Caragiale, Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Blaga, Rebreanu, Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, la G. Călinescu, Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, T. Vianu, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Vladimir Străinu, Eugen Ionescu, Noica, Paul Zarifopol şi Mircea Vulcănescu.
"Ministerul a selectat, în schimb, multe texte care nu au nicio legătură cu limba şi literatura română şi, ele însele, nu au nicio valoare literară. Justificarea dată de cei care au alcătuit aceste subiecte cum că, în felul acesta, se stimulează şi se verifică mai bine capacitatea elevului de «a comunica» şi de a-şi construi discursul, este cu totul neconvingătoare", se arată în comunicatul Academiei.
Reprezentanţii Academiei se declară nemulţumiţi şi pentru că în lista de subiecte au fost incluse "fragmente din articole ocazionale, din rapoartele oficiale şi extrase traduse din cuvântările comisarilor europeni".
"Academia Română solicită Ministerului Educaţiei şi, în genere, forurilor competente să facă în aşa fel încât limba şi literatura română (semnele identităţii noastre naţionale şi spirituale) să nu fie minimalizate şi, practic, eliminate sub o formă sau alta din programele de învăţământ (inclusiv din examenul oral de la bacalaureat). Reamintim celor în cauză că Academia Română a fost înfiinţată, cu 142 de ani în urmă, pentru a încuraja şi apăra, între altele, limba şi cultura naţională. Iată de ce Academia Română se simte obligată să intervină, acum, public în această problemă", conchid academicienii.
Mai multe asociaţii ale profesorilor au contestat programa de bacalaureat din acest an, reclamând în primul rând subiectele de la proba orală de limba şi literatura română.
Zvetlana Preoteasa, secretar de stat în MECT, a precizat, la sfârşitul lunii mai, că, în ciuda protestelor, programa de bacalaureat nu va fi schimbată, pentru că elevii olimpici au început deja examenul.
Legat de prezenţa unor texte care vizează declaraţii ale Jonathan Scheele, Raportul Tismăneanu sau Pactul pentru educaţie, la proba de limba şi literatura română, reprezentanţii MECT au spus astfel de texte sunt necesare întrucât ''evaluările europene vizează şi competenţele în comunicare".
Preoteasa a mai spus că speră ca, până în 2012, să existe un alt tip de bacalaureat ''de la cap la coadă".
Joi, 12 iunie 2008

MECT: Opinia Academiei Române, "nedocumentată, tardivă şi nedublată de un dialog anterior"
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) consideră opinia Academiei Române, privind lipsa marilor scriitori români de la examenul oral de bacalaureat, nedocumentată, tardivă şi nedublată de un dialog anterior cu MECT, a declarat, joi, consilierul ministrului, Mihaela Suciu.
Potrivit unui comunicat de miercuri al Academiei Române, forul a constatat, "cu îngrijorare", că din lista de subiecte pentru examenul oral de limba şi literatura română de la bacalaureat, propusă de Ministerul Educaţiei pentru acest an, nu fac parte marii scriitori români, de la Eminescu, Creangă, Slavici, I. L. Caragiale, Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Blaga, Rebreanu, Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, la G. Călinescu, Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, T. Vianu, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Vladimir Străinu, Eugen Ionescu, Noica, Paul Zarifopol şi Mircea Vulcănescu.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului neagă acest lucru şi precizează că, atât în lista de subiecte pentru proba scrisă, cât şi în cea pentru proba orală, se regăsesc scriitorii canonici ai literaturii române.
Spre deosebire de proba scrisă la limba şi literatura română, unde se evaluează competenţele culturale ale elevilor, la proba orală se evaluează competenţele de comunicare ale acestora, conform bunelor practici stabilite atât în spaţiul european, cât şi la nivel mondial. Ca atare, potrivit programelor în vigoare încă din 2004 - 2005, a predării la clasă pe parcursul celor patru ani de liceu, elevii trebuie să poată percepe şi transmite un mesaj în mod coerent, fie că e vorba de un text literar sau de unul non-ficţional.
"Precizăm că un absolvent de 12 clase, care se pregăteşte să intre în viaţă, e nevoit să beneficieze deopotrivă de un bagaj cultural – oferit, bunăoară, de paradigma literaturii române şi universale – cât şi de capacitatea de a comunica mesaje din şi în lumea concretă'', a adăugat Suciu.
Ea a mai spus că ministerul a înţeles nevoia consultării, în mod democratic, pe tema subiectelor pentru bacalaureat. De aceea, o măsură esenţială a fost ca subiectele să fie concepute de profesorii care predau disciplina de limba şi literatura română la catedră.
"Treizeci dintre cele mai bune cadre didactice din toată ţara au creat şi propus ministerului subiectele selectate. Reamintim Academiei Române că este o instituţie care a adoptat, asemenea Ministerului Educaţiei, norme care ţin cont de evoluţia lumii în care trăim. Ministerul Educaţiei, asemenea Academiei Române, este dator să păstreze identitatea culturală şi de limbă a poporului român. De aceea, politicile educaţionale şi programele ministerului se îndreaptă în această direcţie. Rămânând în tema bacalaureatului, chiar proba de limbă scrisă întăreşte argumentul mai sus menţionat'', a explicat consilierul ministrului educaţiei.
Totodată, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului solicită Academiei Române, "ca o instituţie de prestigiu a României", cât şi opiniei publice, "să se documenteze înainte de a emite un punct de vedere pe această temă".
"Dialogul direct cu ministrul sau reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi consultarea subiectelor pe adresa de web pusă la dispoziţie de instituţia noastră, http://subiecte2008.edu.ro/, sunt câteva variante în acest sens. Este esenţial pentru fiecare în parte, dar mai ales pentru elevii care susţin bacalaureatul din 2008, ca dezbaterea pe politicile educaţionale să se poarte argumentat, civilizat şi să nu dăuneze echilibrului emoţional al elevilor", a mai spus Suciu.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a luat la cunoştinţă de implicarea, deşi târzie, a Academiei Române şi solicită public acesteia un dialog deschis pentru construcţia, prin politicile educaţionale, a unui sistem de valori care să ajute şi nu să contravină nevoii spirituale a societăţii în care trăim, a conchis consilierul.
12 iunie 2008 /

De ce trebuie demis Adomnitei: textele lui Tismaneanu, Plesu si Cartarescu sunt tocmai bune pentru "calea EMO"

Liceanul anului 2008 nu mai are nevoie de lirica lui Eminescu, copilaria lui Creanga si ironia lui Caragiale. Ministerul Educatiei a constatat, dupa indelungi cercetari desigur, ca adolescentul modern nu mai traieste cufundat in carti, ci zburda vesel pe Internet in cautare de Cartarescu si Scheele.

Ca proaspat adult, nascut odata cu Revolutia, elevul care termina liceul anul acesta si-a dat demult seama ca marii clasici ai literaturii noastre sunt ingusti si desueti. In schimb, Raportul Tismaneanu si Pactul pentru Educatie sunt texte pe care le devoreaza, care ii vor largi orizontul si il vor forma ca cetatean european.

Venind in sprijinul acestor tineri descuiati si creativi, Ministerul Educatiei a decis sa scoata din subiectele de la proba orala la limba si literatura romana de la Bacalaureat scriitori invechiti ca Ion Creanga, Marin Preda, I.L. Caragiale, George Calinescu, Nichita Stanescu. Iar Mihai Eminescu a supravietuit cu greu cu un singur text - nu cu o poezie sau vreun fragment din proza, ci cu un fragment publicat in "Timpul".

"Subiectele batranesti" au fost inlocuite cu texte referitoare la cenzura comunista si viata in inchisorile staliniste, fragmente savante din Nicolae Manolescu, citate din "marele" Jonathan Scheele si din Ghidul cetateanului UE, controversatul raport Tismaneanu intocmit de comisia lui Traian Basescu, articole din Declaratia drepturilor omului, articole despre fondurile structurale ale UE pentru Romania si Pactul national pentru educatie.

"Tanarul de 18-19 ani, care sustine bacalaureatul in acest an scolar, nu traieste intr-o eprubeta a criticii literare, ci in Romania anului 2008, membra a Uniunii Europene. De unde si prezenta unor texte nonliterare fundamentale pentru intelegerea lumii in care traim: Declaratia drepturilor omului, Ghidul cetateanului roman in UE, Uniunea Europeana in Romania. [...] Prin subiectele pentru examenul de bacalaureat 2008 se cultiva dimensiunea europeana a Romaniei, si nu spiritul ingust si dogmatic al altor vremuri" - este explicatia oficiala a MECT (fostul Minister al Educatiei Nationale).

Bun, deci Caragiale e ingust, dogmatic, neeuropean si nu poate dezvolta capacitatile de comunicare ale elevilor. Ciudat, avand in vedere ca piesele lui ofera o maniera sanatoasa de a trata cu umor si inteligenta eternul balci din politica romaneasca.

Insa oficialii din Minister au decis ca analiza literara a unor texte despre copilarie, dragoste si natura umana este mult prea "ingusta". Asa ca au inlocuit "Floarea albastra", "Amintirile din copilarie" si "Noaptea furtunoasa" cu texte abstracte, care teoretic le vor dezvolta elevilor capacitatile de comunicare.

Iata un exemplu din Andrei Plesu: "Efectul e descurajant: daca esti cat de cat realist, stii, de la bun inceput, ca n-ai sa poti acoperi niciodata materia care se revarsa, asfixiant, asupra ta. Scrupulul investigatiei exhaustive e condamnat la utopie si ridicol. Risti sa mori in preliminarii sau sa cazi intr-un soi de diletantism eroic". Dupa ce li se deschid astfel ochii asupra lumii, nu ne mai miram ca adolescentii aleg calea Emo.

E usor de inteles de ce ministrul Cristian Adomnitei, care s-a facut de ras nestiind numarul de stele de pe steagul UE, vrea ca tinerii sa studieze Ghidul cetateanului european. Actualele subiecte de Bacalaureat par, mai degraba, adaptate la nevoile si lacunele culturale ale ministrului decat la cele ale elevilor de liceu.

Insa, sute de profesori si elevi din toata tara au protestat fata de aceste subiecte "inedite", care, spun ei, sunt mai degraba valabile pentru un examen la comunicare si integrare europeana. Scandalul de la Bac a prins repede si o nuanta politica. Deputatul PSD Ecaterina Andronescu a cerut Ministerului Educatiei sa scoata proba orala din lista subiectelor de la Limba romana a examenului de bacalaureat, pe cele care nu se regasesc in programa scolara precum raportul Tismaneanu sau Pactul pentru educatie. Andronescu a precizat ca este vorba despre aproximativ 12 astfel de subiecte si a acuzat ca prin introducerea acestora s-a ajuns la "o politizare" a invatamantului.

Tot degeaba, oficialii ministerului o tin una si buna: nenea Iancu si Nica din Humulesti sa faca bine si sa isi reia frumusel locul doar pe raftul de anticariat, pe care MECT nu le da nicio sansa sa-l paraseasca. Copiii de azi nu mai au nevoie de eternul Luceafar. Nici nu au auzit de Sarmanul Dionis. Suntem in generatia Internet, generatia Emo, generatia care nu citeste nimic. Ba s-avem pardon, MECT stie ce citesc liceenii mai nou: Plesu si Cartarescu.

De fapt de ce se plang copiii astia? Bine ca au idee ce subiecte li se vor da la examen, noi astia mai batrani nici atata nu stiam si trebuia sa tocim manualele din scoarta in scoarta - ar putea fi replica generatiilor trecute mai demult prin focurile Bac-ului. Asta in cazul in care acestia nu sunt deja parinti si vad fetele perplexe ale copiilor lor fortati sa comenteze aceste texte care si lor le-ar da batai de cap.
Bogdana Boga

Sursa: Ziare.com

Felicitari, Bogdana!