FIUL COLONELULUI POST-MORTEM ucis de unguri in 1989, Aurel Agache, contesta "Lista lui Tokes". EXCLUSIV

Am adresat un memoriu europarlamentarului László Tőkés în vederea clarificării apariţiei numelui ofiţerului de miliţie Agache Aurel pe lista celor care au urmărit persoane din cadrul Bisericii Reformate.
Dacă tot aruncăm nume pe piaţă, doar aşa ca să ne aflăm în treabă atunci nu am făcut nimic. De aceea este necesar ca lucrurile să fie complet scoase la iveală. Să vedem despre ce e vorba cu exactitate, nu crâmpeie de informaţii puse într-un anume context. Memoriul sună aşa:

Domnule László Tőkés,

Subsemnatul Agache Aurel Dionisie, domiciliat în municipiul Codlea, str. Nouă nr. 99, în calitate de fiu al ofiţerului de miliţie, colonel post mortem Agache Aurel , vă adresez acest memoriu, în virtutea dreptului la informare şi a dreptului de restabilire a integrităţii memoriei unei persoanei decedate, cu rugămintea de a face clarificările necesare în urma publicării unei liste pe care aţi dat-o publicităţii, referitoare la ofiţerii de miliţie şi securitate care urmăreau persoane din Biserica Reformată.

Cap de afiş al acestei liste este tatăl meu, ofiţerul de miliţie Agache Aurel, despre care se menţionează că ar fi urmărit aceste persoane în anul 1988.

Fac menţiunea că tatăl meu în anul 1988 îndeplinea funcţia de şef al miliţiei din oraşul Baraolt. Dat fiind notorietatea numelui tatălui meu, chiar distinsul domn europarlamentar a spus textual: “Şi eu am fost suprins să-i găsesc numele maiorului Agache între cei care au urmărit preoţi şi enoriaşi reformaţi”.

Întrucât din lista enumerată nu reiese situaţia concretă a urmăririi efectuate de ofiţerul de miliţie Agache Aurel, vă solicit în mod respectuos să-mi comunicaţi, în scris, un răspuns la următoarele întrebări:
1. Care sunt persoanele din cadrul Bisericii Reformate pe care ofiţerul de miliţie Agache Aurel le-a urmărit ?
2. Care era natura activităţii de urmărire efectuată de ofiţerul de miliţie Agache Aurel (religioasă, politică, economică, civilă, penală, etc)?
3. Care era scopul pentru care aceste persoane au fost urmărite de ofiţerul de miliţie Agache Aurel?

4. Care au fost efectele concrete ale urmăririi persoanelor respective de către ofiţerul de miliţie Agache Aurel?

5. Puteţi enumera care au fost drepturile prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pe care ofiţerul Agache Aurel le-a încălcat, acestor persoane cu ocazia procedurilor de urmărire constatate?

6.Există elemente de poliţie politică care pot fi constatate cu ocazia urmăririi acelor persoane de către ofiţerul de miliţie Agache Aurel?

7. O întrebare personală: de ce domnul László Tőkés este surprins că ofiţerul de miliţie Agache Aurel ar fi efectuat activităţi de urmărire a unor persoane din cadrul bisericii reformate?

Menţionez că potrivit Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ofiţerul de miliţie Agache Aurel nu a colaborat cu organele fostei securităţi comuniste ca poliţie politică, conform deciziei C.N.S.A.S. nr. 1113 din 31.10.2006.

Vă mulţumesc în mod anticipat pentru promptitudinea răspunsului.

În nume personal şi în numele ofiţerului de miliţie Agache Aurel

Agache Aurel Dionisie

0742169037

www.agache.org

**********************************

P.S: Am luat legătura telefonic cu biroul domnului László Tőkés şi mi s-a confirmat primirea memoriului. Domnul László Tőkés este plecat la Budapesta şi nu a luat la cunoştinţă de conţinutul memoriului dar mi s-a garantat faptul că în timp util voi primi un răspuns la memoriul respectiv.

Vezi si TUPEU DE AGENT MAGHIAR. Dupa ce a fost ucis si batjocorit de informatorii sai unguri, colonelul post mortem Aurel Agache e scuipat de agentul AVO dovedit Laszlo Tokes, ajuns ilegal in Parlamentul European. DOC

TUPEU DE AGENT MAGHIAR. Dupa ce a fost ucis si batjocorit de informatorii sai unguri, colonelul post mortem Aurel Agache e scuipat de agentul AVO dovedit Laszlo Tokes, ajuns ilegal in Parlamentul European. DOC

Pretinzand ca lupta pentru lustratie, nelustratul agent al securitatii comuniste ungare Laszlo Tokes, agitator al separatismului pe criterii etnice, ajuns ilegal in Parlamentul European, cu spirjinul "societatii civile" kaghebiste din Romania, batjocoreste in continuare memoria unui maior ucis bestial de consangenii sai scelerati. Criminali aparati ulterior de senatorul UDMR Gyorgy Frunda!
Aflam de la Mediafax ca eurodeputatul Laszlo Tokes a făcut publică, marţi, o listă cuprinzând 102 ofiţeri şi subofiţeri din cadrul fostei Securităţi şi ai fostei Miliţii care au activat pentru urmărirea personalului Bisericii Reformate şi a unor persoane din anturajul acestora, în perioada 1975-1989, in cap de lista plasandu-l pe Aurel Agache. Extraordinar! Ce uita sa explice si Mediafax si "eurodeputatul" este ca Biserica Reformata actiona ca un adevarat serviciu de informatii avand ca sarcina desprinderea Transilvaniei de Romania in urma unor evenimente violente cum au si fost cele din decembrie 1989.
Incredibil este insa cinismul si tupeul acestui individ, un agent dovedit al unui serviciu de spionaj comunist, tinut in brate de Iliescu si restul guvernarilor tradatoare ale Romaniei. Cititi in documentarul de mai jos cine sunt cei care l-au ucis pe colonelul post-mortem Aurel Agache si cine sunt agentii maghiari anti-Romania dirijati de Tokes astazi, din plenul Parlamentului European.

«Cei care l-au lovit, batjocorit, i-au distrus existenta, cei care sunt de acord cu moartea sa chiar si acum dupa 15 ani si numeroase alte persoane au contribuit la succesele sale pe plan profesional», Aurel Dionisie Agache,  fiul colonelului post-mortem FISA INFORMATORILOR MAI JOS Redactia noastra a intrat in posesia unui document care contine numele de cod ale mai multori turnatori care au colaborat cu maiorul de militie Agache Aurel, linsat cu bestialitate la Târgu Secuiesc, in timpul evenimentelor petrecute in decembrie 1989. Conform documentului, intre 7 iulie 1980 si 9 martie 1984, treisprezece persoane au existat pe „lista neagra“ a lui Agache, iar cu ocazia intocmirii acestui proces verbal, in august 1984, maiorul le-a predat colegilor, deoarece a fost detasat pentru o perioada, la scoala de subofiteri de militie de la Câmpina. Potrivit documentului, Dumitru, Lipinka si Vasile au „raportat“ lui Agache despre societatea comerciala de stat (ICS) din acea vreme, un anume Tibi, despre cooperativa „Munca“, despre fostul ICRA, un anume Cojoaca, iar despre spitalul din Târgu Secuiesc, un anume Jeno. Printre numele turnatorilor apare numele lui Deák Sándor, Peri Ion, Orban sau Andrei, insa din document nu reiese in legatura cu ce societati „raportau“ maiorului de militie. Potrivit documentului, majoritatea turnatorilor lucrau cu Agache deja de la inceputul anilor ’89. De exemplu, Koday Z colabora cu militianul inca din 1965.  Ofiterul nu lucra singur Lista contine 12 nume conspirative, cuprinse intr-un proces-verbal de serviciu, intocmit in august 1984. Fiul cel mare al maiorului, Aurel Dionisie Agache a declarat pentru «Gardianul» ca, in 22 decembrie 1989, casa lor a fost ravasita, de doua valuri de distrugatori, dintre care primii jefuit casa, iar al doilea val a facut „curatenie“, distrugând actele aflate in posesia maiorului Agache. Potrivit tânarului Agache, dupa cele doua valuri nu a ramas alt document decât acest proces-verbal, care contine numele de cod ale unor „turnatori“, care colaborau cu maiorul de militie Aurel Agache.

INFO. Romania condamnata la CEDO in cazul Agache, maiorul de militie omorat cu bestialitate de unguri la Targu Secuiesc, in decembrie 1989

Marţi, 20 octombrie 2009 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost notificată în scris, cu 38 de hotărâri judecătoreşti ale Camerei.

Între cele 38 de hotărâri judecătoreşti se află şi două sentinţe care privesc România din perspectiva articolului 2 (dreptul la viaţă) al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Agache şi alţii c. Romania (nr. 2712/02)
Reclamanţii sunt şase cetăţeni români care trăiesc în România şi Germania. Ei sunt soţia şi copiii lui Aurel Agache, un ofiţer de miliţie care a murit în timpul demonstraţiilor anti-comuniste din România, în decembrie 1989. Bazându-se, în special, cu privire la articolul 2 (dreptul la viaţă), aceştia se plâng de lipsa unei anchete efective în moartea lui.
CEDO a constatat încălcarea drepturilor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, articolul 2 (dreptul la viaţă). Totodată a acordat daune morale pentru cei 6 membrii ai familiei Agache, însumate în valoare de 25.000 de euro plus 1000 de euro cheltuieli de judecată.

Sentinta in limba franceza aici.

Trufin c. Romania (no. 3990/04)

Reclamanta, Tatiana Ligia Trufin, este un resortisant român care s-a născut în 1938 şi locuieşte în Botoşani (România). Bazându-se pe articolul 2 (dreptul la viaţă), ea se plânge de lipsa unei anchete efective în moartea violentă a fratele ei.
CEDO a constatat încălcarea drepturilor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, articolul 2 (dreptul la viaţă). Totodată a acordat daune morale în valoare de 8.000 de euro.

Cazul Agache

Printre aparatorii criminalilor maghiari ai militianului Agache se numara senatorul UDMR Gyorgy Frunda, presedintele CJ Covasna Tamas Sandor sau episcopul Laszlo Tokes. Afla aici totul despre aparatorii criminalilor maghiari condamnati definitiv si irevocabil.

http://tanasadan.blogspot.com/

ANTI-ROMANIA. 2000 de euro pentru uciderea bestiala a unui roman de catre maghiari extremisti la "revolutie". Criminalii sunt aparati de Gyorgy FRUNDA

De aproape 20 de ani de la odioasa crima comisa la Târgu Secuiesc (judetul Covasna) de catre Filip Orban Daniela Kamilla, Paizs Octavian, Hejja Dezideriu, Reiner Anton si Konrad Ioan, incepe sa se faca, putin câte putin, dreptate. Astfel, criminala Filip Orban Daniela Kamilla, care in decembrie 1989 a participat la uciderea cu bestialitate si la profanarea cadavrului maiorului de militie Aurel Agache, va avea parte de executare silita in Ungaria, fiind obligata sa plateasca daune morale in valoare de 2098.8 euro.

De data aceasta, Tribunalul Budapesta (Ungaria), ca instanta de recurs, prin incheierea de sedinta definitiva si irevocabila, din data de 23 ianuarie 2009, a decis executarea silita in ceea ce o priveste pe Filip Orban Daniella Kamilla, care se refugiase in tara vecina. Astfel, in 10 februarie 2009, Tribunalul Central Teritorial Buda a trimis dosarul catre executorul judecatoresc pentru ca acesta sa duca la indeplinire prin toate mijloacele legale de executare a respectivei decizii. A fost un prim pas spre dreptate, facut in 20 de ani. In ceea ce-i priveste pe ceilalti doi criminali refugiati in Ungaria, Konrad Ioan si Paizs Octavian, cererea de incuviintare si executare a sentintei penale pe latura civila pe teritoriul Ungariei este inceputa. Executarea sentintei penale in ceea ce priveste latura civila in cazul Filip Orban Daniela Kamilla, aceasta a fost una extrem de anevoioasa. Ministerul Justitiei din România a demonstrat inca o data ca il caracterizeaza birocratia, nepasarea si tergiversarea. Din cazul Agache putem sa ne dam seama ca, desi sunt obligati de lege, Tribunalul Bucuresti si, in subsidiar, Ministerul Justitiei nu isi urmaresc propriile cereri adresate altor autoritati judecatoresti. Curtea Suprema de Justitie a pronuntat, in data de 26 martie 2001, sentinta prin care criminalii colonelului post-mortem Agache Aurel, Filip Orban Daniela Kamilla, Paizs Octavian, Hejja Dezideriu, Reiner Anton si Konrad Ioan, au fost obligati in solidar la plata unor daune morale in valoare de câte 50.000.000 lei vechi si a sumei de 10.000.000 lei vechi daune materiale catre membrii familiei Agache. Aceste sume au fost reactualizate in 16 iunie 2003, ajungând la suma de 76.960.000 lei vechi, convertiti in euro. Fiul maiorului de militie ucis, Aurel Dionisie Agache, ne-a declarat ca „motivatia principala a fost cea morala, intrucât sumele primite ca daune morale sunt nesemnificative in raport cu traumele suferite din 22 decembrie 1989 incoace”. Imediat ce a avut sentinta, familia Agache a solicitat Judecatoriei Târgu Secuiesc incuviintarea executarii silite prin executorul judecatoresc Balas Marius. Problema s-a ivit in momentul când executorul judecatoresc, incercând sa finalizeze procedura de executie silita, a constatat faptul ca Filip Orban Daniella Kamila si ceilalti doi criminali nu se afla in România. Din acel moment a inceput tergiversarea cazului. Ca sa ne facem o idee asupra problemelor cu care se confrunta in (in)justitia româna familia Agache, trebuie aratat faptul ca aparatorul bestiilor este senatorul udemerist Gyorgy Frunda.

Un (prea) mic pas spre dreptate
Abia dupa 10 ani de tergiversari, timp in care Ministerul Justitiei din România a facut tot felul de gafe impardonabile, justitia pare a fi facut un prim pas spre dreptate. Astfel, in 6 octombrie 2008, Tribunalul Central Teritorial Buda, ca instanta de fond, admite cererea de incuviintare a executarii silite a sentintei penale a Tribunalului Bucuresti, Sectia I Penala. Recursul criminalei Orban Daniela Kamilla a fost respins de instanta maghiara in 23 ianuarie 2009, decizia fiind definitiva si executorie. Astfel, in 10 februarie, Tribunalul Central Teritorial Buda a trimis dosarul catre executorul judecatoresc, pentru ca acesta sa duca la indeplinire prin toate mijloacele legale de executare a respectivei decizii.

O moneda in ochi si un sobolan in gura
In 22 decembrie1989, maiorul Aurel Agache, fostul sef al formatiunii economice a militiei din Târgu Secuiesc, a fost prins in oras si batut in mod bestial. Ofiterul a incercat sa fuga, dar a fost urmarit de un grup de persoane pâna in centrul orasului, unde a cerut ajutorul lucratorilor unei farmacii. Din multime s-au desprins patru-cinci persoane care au intrat in sediul farmaciei si l-au scos afara pe ofiter. A fost lovit fara mila si doborât la pamânt. Doua masini ale Salvarii au intervenit pentru transportarea victimei la spital, insa acel grup recalcitrant l-a tras afara din autovehicul pe ofiter, continuând sa-l agreseze. In acest timp, pentru salvarea victimei au intervenit medicii Spitalului de obstetrica-ginecologie, dar si acestia au fost agresati si amenintati. Multiplele leziuni provocate prin lovire au cauzat moartea ofiterului, iar dupa ce s-a constatat ca a decedat, cadavrul lui a fost profanat. Astfel, intr-un ochi i s-a infipt o moneda, in celalalt emblema de pe cascheta, in gura i s-a pus un sobolan mort, iar in final s-a incercat incendierea cadavrului, prin aprinderea imbracamintii.
Daniela Munteanu / Gardianul

Cazul maiorului Agache, rezolvat partial de justitia maghiara

Vezi si http://www.agache.org/

Procedura de revizuire introdusă de senatorul UDMR Frunda György la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Cazul Aurel Agache si al ucigasilor bestiali unguri aparati de colegul lui Eckstein Kovacs din UDMR, Gyorgy Frundo, militant al autonomiei etnice FOTO

Daca aveti stomacul si nervii tari vizionati la http://www.martiriromani.com/Decembrie1989.asp noi fotografii dupa macelul unguresc din Targul Secuiesc, in 1989, puse la dispozitie de fiul colonelului post mortem Aurel Agache.

Ungaria refuza extradarea criminalilor maiorului Aurel Agache

Cu toate ca Tribunalul Municipiului Bucuresti a emis mandate europene de arestare impotriva criminalilor Filip Orban Daniella Kamilla si Konrad Ioan, stabiliti pe teritoriul Ungariei, Tribunalul Budapesta refuza executarea mandatelor europene de arestare. Cei doi, alaturi de Reiner Anton, Octavian Paizs si Hejja Dezideriu l-au ucis cu bestialitate, iar apoi i-au profanat cadavrul maiorului de militie, Aurel Agache, in decembrie 1989.
Dupa insistentele repetate ale fiului cel mare al colonelului post mortem, Aurel Agache, ucis cu bestialitate in decembrie 1989, in orasul Târgu Secuiesc, judetul Covasna, in data de 18 aprilie 2007, Tribunalul Municipiului Bucuresti a emis mandate europene de arestare impotriva criminalilor Filip Orban Daniella Kamilla si Konrad Ioan, stabiliti pe teritoriul Ungariei. Cei doi, impreuna cu Reiner Anton, Octavian Paizs si Hejja Dezideriu, l-au ucis cu bestialitate dupa care i-au profanat cadavrul maiorului de militie Aurel Agache, in decembrie 1989.
Biroul National Interpol a comunicat, in data de 26 aprilie 2007, pe canalul Interpol, catre tarile Uniunii Europene, mandatul European de arestare. Cu toate acestea, familia colonelului post mortem a primit recent o instiintare, de la Curtea de Apel Budapesta, potrivit caruia Instanta maghiara refuza executarea mandatelor europene de arestare emise de Tribunalul Bucuresti impotriva celor doi criminali.

Cazul Agache, la CEDO

In urma plângerii depuse de familia Agache impotriva Statului Român, CEDO a cerut Guvernului României sa-si exprime punctul de vedere cu privire la aplicabilitatea principiului „ratione temporis“ in ceea ce priveste modul in care autoritatile interne au efectuat ancheta in cazul uciderii colonelului post mortem Agache Aurel. Guvernul României este invitat sa-si expuna punctul de vedere pâna la data de 4 aprilie 2008.
Fiul cel mare al colonelului post mortem, Agache Aurel Dionisie ne-a declarat: „Dupa ce am primit actele de la CEDO, am cerut lamuriri prin internet si am primit urmatorul raspuns: Statul Român va trebui sa faca dovada ca prin modalitatea in care s-a efectuat in concret ancheta s-a transmis un mesaj clar in sensul ca se descurajeaza orice act prin care in mod direct sau indirect se aduce atingere dreptului la viata. in speta, ancheta, care s-a prelungit si dupa aderarea României la Conventie, este cea care poate determina competenta «Ratione tempori» a Conventiei“. Urmasii maiorului Agache au reclamat la CEDO faptul ca justitia româna a tergiversat judecarea acestui proces timp de 11 ani si 3 luni, precum si lipsa de independenta si impartialitate a procurorilor care au instrumentat acest caz.

Senatorul UDMR Frunda nu are dreptul de a pleda impotriva statului român

La sfârsitul lunii septembrie CEDO a pronuntat sentinta, prin care a dat câstig de cauza, partial, celor care l-au ucis cu bestialitate, in timpul Revolutiei din decembrie 1989, pe maiorul de militie Aurel Agache. Avocatul celor patru ucigasi, senatorul UDMR, György Frunda, a sustinut in permanenta nevinovatia celor cinci si a cerut rejudecarea cazului.
Avocatul familiei Agache, avocata Mariana Stefan a spus ca Frunda a incalcat dispozitiile legale in ceea ce priveste statutul avocatilor-parlamentari, in ideea ca un avocat parlamentar nu are dreptul de a pleda imporiva statului român. „Domnul avocat Frunda, poate doar redacta cererea civila prin care condamnatii solicita plata daunelor la care a fost condamnat Statul Român, insa nu are dreptul de a sustine, de a pleda impotriva statului român fiindu-i interzis de art. 44 ind. 1 alin. 3 din legea 51/1995 potrivit caruia avocatul parlamentar nu poate sa pledeze in cauzele civile sau comerciale impotriva statului, autoritatilor sau institutiilor publice, companiilor nationale ori societatilor nationale, in care acestea sunt parti. De asemenea, nu poate sa pledeze in procese intentate statului român, in fata instantelor internationale“ a conchis Mariana Stefan.
Kovacs Anna / Gardianul
Vezi si
http://agache1989.googlepages.com/index1.htm