Kirill, noul Patriarh al Moscovei si Intregii Rusii. Mesajul Patriarhului Romaniei

Conform stirilor de ultima ora, in urma alegerilor de astazi de la Moscova, noul Patriarh al Rusiei este fostul mitropolit al Smolenskului şi al Kaliningradului - Kirill (Gundeaev). Intronizarea celui de-al 16-lea Patriarh al Moscovei si al intregii Rusii va avea loc pe 1 februarie. Kirill, 62 de ani, este considerat un "reformist", care sustine impartirea lumii crestine intre prima si a treia Roma (vezi si foto).

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o telegramă de felicitare noului Patriarh ales al Moscovei şi al întregii Rusii

Astăzi, 28 ianuarie 2009, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a adresat Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Kiril, noul Patriarh ales al Moscovei şi al întregii Rusii, următoarea telegramă de felicitare:
Înaltpreasfinţia Voastră,Vă felicităm pentru alegerea Înaltpreasfinţiei Voastre ca nou Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii şi Vă dorim mult ajutor de la Dumnezeu în lucrarea sfântă la care aţi fost chemat, păstrând cu fidelitate adevărul etern al Evangheliei, într-o lume aflată în rapidă schimbare. Sperăm într-o cooperare frăţească folositoare Bisericilor noastre surori şi Ortodoxiei în general.
Cu frăţească dragoste în Hristos, prietenie şi preţuire,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

La festivităţile de întronizare a noului Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii, care vor avea loc duminică, 1 februarie 2009, în Catedrala 'Hristos Mântuitorul' din Moscova, Biserica Ortodoxă Română va fi reprezentată de o delegaţie formată din Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu al Ardealului, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal şi Preasfinţitul Părinte Episcop Casian al Dunării de Jos.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Batalia KGB-istilor pentru Patriarhia Rusa

Mitropolitul Kiril de Smolesnsk si Kaliningrad, supranumit si "Tarul tutunului", este favoritul alegerilor desfasurate azi la Moscova * Considerat un simpatizant al catolicilor el se bate cu reprezentantul aripii conservatoare, Kliment de Kaluga

Marele Sinod al Patriarhiei Ortodoxe Ruse demareaza azi procedurile pentru ale­ge­rea noului patriarh rus, din randul celor trei mitro­po­liti candidati, desemnati duminica de consiliul episcopal reunit la Moscova, informeaza Interfax.
Cei trei mitropoliti intrati in carti - Kiril (foto stanga), Kliment (foto dreapta) si Filaret (foto medalion) - sunt acuzati de colaborare cu fostele servicii secrete sovietice KGB, dar si de evaziune fiscala si relatii cu lumea interlopa a oligarhilor rusi. Mitropolitii Kiril de Smolesnsk si Kaliningrad, precum si Kliment de Kaluga, sunt principalii favoriti la postul de patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, fiind desemnati, impreuna cu mitropolitul Filaret de Minsk, candidati la alegerea patriarhului Moscovei si al Intregii Rusii, a anuntat Interfax.
Diferiti inalti ierarhi ortodocsi rusi au contestat modul de alegere a patriarhului, intre cei 711 electori, clerici si mireni, numarandu-se si oligarhi rusi, membri ai administratiei de la Kremlin si functionari ai serviciilor secrete rusesti.
Partizanii celor doi favoriti la functia de patriarh au declansat un razboi mediatic fara precedent, principala tinta fiind mitropolitul Kiril de Smolensk si Kaliningrad, 62 de ani, care a asigurat interimatul la conducerea bisericii ruse, fiind considerat un reformator. Conform cotidianului Kommersant, Kiril este acuzat ca s-a folosit la maximum in anii '90 de reducerile de taxe, de care beneficia Patriarhia Rusa, la alcool si tigari, produse care erau incluse pe lista de produse de ajutor umanitar. Supranumit "Tarul tutunului", mitropolitul Kiril a fost implicat intr-o serie de scandaluri care au zguduit societatea rusa, Patriarhia Rusa devenind treptat unul dintre cei mai mari proprietari de fabrici si terenuri, inclusiv concesiuni petroliere, din Rusia. Ministrul rus de finante de la acea data, Aleksandr Pocinok i-a luat apararea mitropolitului Kiril si l-a criticat, in schimb, pe principalul sau adversar, mitropolitul Kliment de Kaluga, considerat un conservator.
Continuarea in ZIUA:
Batalia KGB-istilor pentru Patriarhia Rusa

Patriarhia Romana aduce lamuriri Bisericii Ruse si opiniei publice privind Mitropolia Basarabiei

Un act legitim de dreptate şi de apărare a identităţii româneşti
Lămuriri privind recunoaşterea juridică a Mitropoliei Basarabiei
şi a eparhiilor sufragane
1. Reactivarea celor trei eparhii de către Mitropolia Basarabiei, forţate de către puterea sovietică să-şi întrerupă activitatea în 1944, a fost consecinţa firească a faptului că prin hotărârea definitivă a Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, din 2004, Mitropolia Autonomă a Basarabiei a fost recunoscută drept succesoarea spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944, inclusiv. Ca atare, în mod legitim, Mitropolia Basarabiei a înscris în propriul Statut de organizare şi funcţionare cele patru eparhii componente: Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia de Bălţi, Episcopia Basarabiei de Sud şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria; apoi toate acestea au fost înregistrate oficial de către Guvernul Republicii Moldova, având personalitate juridică de câţiva ani.
Reactivarea juridică a acestor eparhii pe teritoriul canonic al Mitropoliei Autonome a Basarabiei a fost cauzată, în primul rând, de înfiinţarea de către Mitropolia Moldovei, dependentă canonic de Patriarhia Moscovei, a eparhiilor (Eparhia de Tiraspol şi Dubăsari, Eparhia de Cahul şi Comrat, Eparhia de Edineţ şi Briceni, Eparhia de Ungheni şi Nisiporeni, Eparhia de Bălţi şi Făleşti), pentru a împiedica dezvoltarea Mitropoliei Basarabiei.
2. Ca atare, recunoaşterea juridică şi reactivarea celor patru eparhii desfiinţate abuziv de către regimul sovietic comunist, reprezintă un act de dreptate şi o lucrare legitimă a Mitropoliei Autonome a Basarabiei, care nu putea fi ignorată sau trecută sub tăcere, atâta vreme cât această Mitropolie luptă pentru demnitate şi pentru păstrarea propriei identităţi. De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act, cu binecuvântare, de reactivarea eparhiilor sufragane ale Mitropoliei Autonome a Basarabiei, care este prigonită şi îngrădită în libertatea ei religioasă şi, în activitatea ei pastorală, chiar considerată ca fiind străină şi nedorită în propria ei ţară.
3. Patriarhia Română consideră că relaţiile între Bisericile Ortodoxe surori nu trebuie să fie animate nici de agresivitate expansionistă, nici de servilism umilitor, specifice sistemelor totalitare, deoarece nu poate fi pace trainică fără dreptate, nici iubire frăţească fără respect reciproc.
4. Dată fiind complexitatea noii configuraţii bisericeşti din Republica Moldova, ca urmare a unor moşteniri istorice adverse, Patriarhia Română militează pentru coexistenţa paşnică şi cooperare frăţească între cele două Mitropolii, armonizând, cu înţelepciune şi realism, principiul teritorial cu principiul pastoral etnic, după cum s-a convenit în pastoraţia ortodocşilor din diaspora.
Totuşi, pentru Patriarhia Română, organizarea bisericească efectivă a celor trei eparhii reactivate nu constituie o prioritate în prezent.
Ţinând cont de această situaţie specială, Patriarhia Română militează pentru coexistenţa paşnică şi cooperarea frăţească între cele două Mitropolii Ortodoxe dependente canonic de două Patriarhii Ortodoxe surori. Dialogul şi cooperarea frăţească, mai ales între cele două Mitropolii, sunt cele mai bune căi de a rezolva problemele existente pe plan local şi de a ajuta cele două Patriarhii surori să găsească împreună soluţia trainică cea mai adecvată complexităţii situaţiei din zonă, pentru apărarea şi promovarea Ortodoxiei.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE