Ieri, 28 septembrie 2009, a încetat din viaţă fostul general de Securitate Nicolae Plăşiţă, la vârsta de 80 de ani. Era internat de circa trei luni într-un sanatoriu aparţinând Serviciului Român de Informaţii, cauza decesului fiind o comoţie cerebrală. Acesta va fi înmormântat miercuri, 30 septembrie 2009, ora 11, în localitatea Curtea de Argeş, alături de soţia sa, informeaza Ilarion Tiu, in exclusivitate, in Jurnalul National.
Stirea este preluata rapid de mai multe surse media. Ziare.com afirma ca generalul Nicolae Plesita era internat de mai multe saptamani la un spital al Serviciului Roman de Informatii din Bucuresti, iar starea lui era foarte grava.
Surse apropiate familiei au confirmat decesul fostului sef al al Departamentul de Informatii Externe (DIE) si au spus ca slujba de inmormantare va avea loc miercuri, la biserica din cartierul Capul Dealului, din Curtea de Arges.
Nicolae Plesita s-a nascut in anul 1929, la Curtea de Arges. A intrat de la varsta de 18 ani in randurile Partidului Comunist si in doar cateva luni a avansat la gradul de activist pe probleme de tineret. in 1948, dupa infiintarea Securitatii statului, a fost trimis spre recrutare si, in acelasi an, a devenit si angajat al Securitatii.
Zece ani mai tarziu, Nicolae Plesita a devenit capitan in Securitate si a primit ordinul "Steaua Romaniei" pentru merite deosebite in activitatea depusa contra grupurilor de rezistenta din munti, la fel ca si Ion Mihai Pacepa.
Istoricul Ilarion Tiu ii face biografia de securist in Jurnalul National: Începând cu 1951 a intrat în rândurile conducătorilor de rang înalt ai Securităţii, ocupând următoarele funcţii: şef secţie şi şef serviciu la Regionala de Securitate Arad şi Vâlcea (1951-1952); şef secţie la Regionala de Securitate Piteşti (1952-1953); şef servicu la Direcţia Cadre a Ministerului de Interne (1953-1956); locţiitor şef serviciu la Direcţia Regionalei de Securitate Piteşti (1956-1961); şef al Direcţiei Regionale de Securitate şi membru supleant al Biroului Comitetului Regional de Partid Cluj (30 decembrie 1961-19 aprilie 1967); şef al Direcţiei Securitate şi Gardă a Ministerului de Interne (19 aprilie 1967-27 noiembrie 1972); şef al Direcţiei I din Direcţia Generală de Informaţii Interne (din 27 noiembrie 1972); şef al Serviciului de asigurare materială şi financiară al Inspectoratului judeţean de Securitate Ilfov (1972-decembrie 1973); locţiitorul şefului Direcţiei I din cadrul Ministerului de Interne (decembrie 1973-martie 1974); secretar general în Ministerul de Interne (până în noiembrie 1975); prim-adjunct al ministrului (8 noiembrie 1975-4 octombrie 1978) şi adjunct al ministrului de Interne (25 aprilie 1980-26 noiembrie 1984); general-locotenet de Securitate (9 mai 1977); comandantul Şcolii militare de ofiţeri activi a Ministerului de Interne (din septembrie 1978); şef al Centrului de Informaţii Externe (22 aprilie 1980-26 noiembrie 1984); comandantul Şcolii de perfecţionare a cadrelor de rezervă din Ministerul de Interne (26 noiembrie 1985-22 decembrie 1989); membru supleant al Biroului Comitetului Judeţean de Partid Cluj şi membru în Biroul organizaţiei de bază al Comitetului de Partid pe Ministerul de Interne. A fost mutat disciplinar in anul 1987 la scoala de Securitate de la Gradiste, iar in anul 1990 a fost trecut in rezerva cu gradul de general cu doua stele.
Surse apropiate familiei au confirmat decesul fostului sef al al Departamentul de Informatii Externe (DIE) si au spus ca slujba de inmormantare va avea loc miercuri, la biserica din cartierul Capul Dealului, din Curtea de Arges.
Nicolae Plesita s-a nascut in anul 1929, la Curtea de Arges. A intrat de la varsta de 18 ani in randurile Partidului Comunist si in doar cateva luni a avansat la gradul de activist pe probleme de tineret. in 1948, dupa infiintarea Securitatii statului, a fost trimis spre recrutare si, in acelasi an, a devenit si angajat al Securitatii.
Zece ani mai tarziu, Nicolae Plesita a devenit capitan in Securitate si a primit ordinul "Steaua Romaniei" pentru merite deosebite in activitatea depusa contra grupurilor de rezistenta din munti, la fel ca si Ion Mihai Pacepa.
Istoricul Ilarion Tiu ii face biografia de securist in Jurnalul National: Începând cu 1951 a intrat în rândurile conducătorilor de rang înalt ai Securităţii, ocupând următoarele funcţii: şef secţie şi şef serviciu la Regionala de Securitate Arad şi Vâlcea (1951-1952); şef secţie la Regionala de Securitate Piteşti (1952-1953); şef servicu la Direcţia Cadre a Ministerului de Interne (1953-1956); locţiitor şef serviciu la Direcţia Regionalei de Securitate Piteşti (1956-1961); şef al Direcţiei Regionale de Securitate şi membru supleant al Biroului Comitetului Regional de Partid Cluj (30 decembrie 1961-19 aprilie 1967); şef al Direcţiei Securitate şi Gardă a Ministerului de Interne (19 aprilie 1967-27 noiembrie 1972); şef al Direcţiei I din Direcţia Generală de Informaţii Interne (din 27 noiembrie 1972); şef al Serviciului de asigurare materială şi financiară al Inspectoratului judeţean de Securitate Ilfov (1972-decembrie 1973); locţiitorul şefului Direcţiei I din cadrul Ministerului de Interne (decembrie 1973-martie 1974); secretar general în Ministerul de Interne (până în noiembrie 1975); prim-adjunct al ministrului (8 noiembrie 1975-4 octombrie 1978) şi adjunct al ministrului de Interne (25 aprilie 1980-26 noiembrie 1984); general-locotenet de Securitate (9 mai 1977); comandantul Şcolii militare de ofiţeri activi a Ministerului de Interne (din septembrie 1978); şef al Centrului de Informaţii Externe (22 aprilie 1980-26 noiembrie 1984); comandantul Şcolii de perfecţionare a cadrelor de rezervă din Ministerul de Interne (26 noiembrie 1985-22 decembrie 1989); membru supleant al Biroului Comitetului Judeţean de Partid Cluj şi membru în Biroul organizaţiei de bază al Comitetului de Partid pe Ministerul de Interne. A fost mutat disciplinar in anul 1987 la scoala de Securitate de la Gradiste, iar in anul 1990 a fost trecut in rezerva cu gradul de general cu doua stele.
Un securist cand fioros cand haios
Nicolae Plesita, un personaj controversat, vanat dupa 1989 pentru declaratiile sale belicoase si faima fioroasa, s-a ridicat in aparatul de partid pe "originea sanatoasa", de care era mandru, de taran sarac de la tara, cu stramosi haiduci, dupa cum se lauda. Comunistii au stiut sa-si faca fideli oamenii simpli dupa eliminarea elitelor de catre bolsevici: "am ajuns de la soldat la general pe merit", spunea Plesita. Dupa pensionare s-a retras in locul in care s-a nascut, intr-un sat de langa Curtea de Arges si si-a ridicat o cabana langa casa parinteasca (foto).
A ramas celebru si pentru relatiile sale cu Carlos Sacalul, pe care afirma ca nu l-a folosit pe masura lui ci doar a vrut sa-i sperie pe unii sau pe altii, cat si pentru faptul ca l-a condus pe Paul Goma, personal, la avion, urandu-i succes in Occident si oferindu-i chiar niste bani de buzunar. Asta dupa ce l-a tras de barba. Mai sustinea ca tot el i-a procurat Parintelui Valerian Trifa (Viorel pe numele de mirean), vanat de evreii din America, un pasaport romanesc, pentru a se refugia in Portugalia, unde a si murit. Nu mai putin adevarat este insa ca tot Securitatea a colaborat cu evreii din America pentru punerea Parintelui Trifa sub acuzatie de legionarism, oferindu-le imagini de arhiva, trucate, cu Trifa la asa-zisa "rebeliune legionara". Plesita mai afirma ca toata Europa Libera se afla sub controlul Securitatii, mai ales ca majoritatea redactorilor "disidenti" erau evrei, iar Securitatea avea relatii speciale atat cu Israelul cat si cu OEP. De altfel, despre "disidenti" spunea ca au fost creati ori de Securitate, ori de catre KGB, ori de catre serviciile occidentale DGSE, MI6 si CIA (oferind adeseori si o lista de nume "celebre", care se deruleaza azi pe micul ecran si chiar si pe la Palatul Cotroceni). Purta cu mandrie o bratara de aur daruita de Nixon personal pentru merite aduse in cadrul unor operatiuni comune DIE-CIA, prin care s-ar fi prevenit un atentat la viata presedintelui SUA. Si de Gaulle l-a decorat, posibil pentru relatiile castigate de Caraman in Franta, ca sa fac un spirit de gluma. De fapt, e vorba de sprijinirea electorala, inclusiv financiara, de catre Securitate, la ordinul lui Ceausescu, a generalului de Gaulle.
Fan al lui Basescu
Despre Stanculescu spunea ca "e un magar", pentru ca si-a insusit banii din 50 de tancuri vandute Egiptului in 1989, cu care si-a facut apoi banca. Despre Triţă Făniţă afirma ca este "mafiotul-mafioţilor". "Băsescu îi va alerga… le va lua averile … acum treaba este mai cotoioasă… pentru că mănâncă rahat “, spunea Plesita, care il admira pe Basescu pentru ca e "coios": "Bine face Băsescu că-i răfuie! Să le ia averile înapoi! Partidele vor dispărea". Mai spunea ca el a infiintat "Dunarea", care a adus un aport de 1/3 din datoria tarii. Plesita afirma adeseori, transant, fiind slobod la gura, ca, dupa eliberarea Securitatii de evreii si ungurii adusi de bolsevici, securistii au inceput sa mearga si ei pe la biserici si manastiri pana cand le-a interzis oficial Elena Ceausescu, si lor si membrilor de la varful partidului. Tot Elena Ceausescu se spune ca l-ar fi mazilit si pus pe linie moarta.
Intrebat despre lovitura de stat din 1989 si de ce ofiterii de Securitatea nu au preluat puterea, a raspuns: "De proşti!”
Interesant, ca tovarasul general n-a putut sa recunoasca decat ca arhivele folosite contra Inalt Prea Sfintiei Sale Arhiepiscop +Valerian Trifa (nascut Viorel) erau "posibil" trucate. Fara indoiala ele au fost falsificate. Nu numai, dar va rog sa luati act ca +Valerian a murit la Lisabona Portugalia, nu in Spania.
ReplyDeleteIn Martie 2008, +Valerian a fost numit in scris "marturisitor al Ortodoxiei" de Prea Fericitul Patriarh +Daniil al Romaniei.
Daca chiar generalul a scos aceste greseli, ma indoiesc de celelalte lucruri care tovarasul le sustine. Se cunoaste ca oamenii ca tovarasia sa cam uit ce inseamna adevarul. Iertati greselile de gramatica